Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce puțin două procese înregistrate în instanțele de judecată, de la declanșarea pandemiei de COVID-19, vizează anularea Decretului emis de președintele Klaus Iohannis, la jumătatea lunii martie, prin care, la nivelul României, a fost instituită starea de urgență. Acțiunile înaintate nu au fost judecate, până la acest moment, cu toate că decretul atacat a expirat, fiind înlocuit de unul nou, prin care s-a prelungit cu 30 de zile starea de urgență ceea ce, în opinia juriștilor, va face ca acțiunile să fie respinse, ca rămase fără obiect. Cu toate că efectele produse de actul administrativ în discuție continuă să-și producă efectele, prin Ordonanțele Militare emise în baza lui. Inclusiv aceste Ordonanțe Militare fac obiectul acțiunilor în instanță, existând justițiabili, printre care se numără inclusiv un judecător de la Curtea de Apel Bacău, care cer anularea integrală sau parțială a lor, chemând în judecată atât Ministerul de Interne, cât și pe ministrul Marcel Vela. Unele instanțe au recunoscut calitatea procesuală a pârâților chemați în judecată, altele însă nu. Amenzile uriașe aplicate în baza Ordonanței Militare nr. 3/2020 fac și ele, deocamdată firav, obiectul contestațiilor în instanță. La Judecătoria Rădăuți, județul Suceava, zonă carantinată în prezent, au fost depuse patru astfel de acțiuni. Niciunuia dintre procese nu i-a fost, încă, alocat un prim termen de judecată.
Doi justițiabili au formulat, până în prezent, acțiuni în instanțele de judecată pentru anularea totală sau parțială a primului decret prezidențial, prin care a fost instituită, la mijlocul lunii martie, starea de urgență pe întreg teritoriul României, în urma pandemiei cu COVID-19. Însă instanțele de judecată au stabilit termene pentru analizarea, pe fond, a cauzelor la date cu mult peste expirarea acestui prim decret, care a fost înlocuit cu un decret nou, cu alt număr, fiind, deci, din punct de vedere juridic, un act administrativ distinct de primul.
Astfel, la Curtea de Apel Cluj-Napoca, un cetățean pe nume Aurel Demeter, a formulat, în atenția Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, o acțiune prin care cere judecătorilor să anuleze actul administrativ denumit Decret Prezidențial nr. 195/2020, dar și Ordonanțele Militare de la 1 la 9 emise de Ministerul Administrației și Internelor. În acțiunea respectivă, reclamantul solicită instanței să oblige autoritățile să-i acorde un ajutor guvernamental pe durata stării de urgență.
Acțiunea la care facem referire este îndreptată împotriva Ministerului Administrației și Internelor, Unității Administrativ-Teritoruiale Agriș, comunei Agriș, Departamentului pentru Situații de Urgență, ca autoritate tutelară și de marginalizare socială din cadrul comunei Agriș, împotriva președintelui României și a Guvernului României.
O a doua acțiune similară a fost înregistrată pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel Iași, fiind formulată de un cetățean pe nume Bogdan Mihail Zamfir, prin care reclamantul solicită magistraților să dispună anularea articolului 1 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, dar și a articolului 2 din Decretul Prezidențial nr. 196/2020. În acest proces sunt chemați în judecată președintele României, Ministerul Afacerilor Interne, prin ministrul Ioan Marcel Vela, dar și ministrul Afacerilor Interne, în persoană.
Decretul contestat, înlocuit de altul
Mai mulți juriști atrag atenția însă că ambele procese urmează să fie pierdute de cei care le-au inițiat, nu pentru că acțiunile lor nu ar fi întemeiate, ci din cauza unor vicii procedurale. Primul dosar, care a fost deschis la Curtea de Apel Cluj, a primit un prim termen de judecată pentru data de 30 aprilie 2020, la ora 12.00. Iar dosarului înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași nu i-a fost alocat, până la ora închiderii ediției, niciun prim termen de judecată. Practic, cel mai devreme, cauzele în discuție vor fi analizate de instanțele de judecată învestite cu soluționarea lor la două săptămâni după ce Decretul nr. 195/2020, prin care a fost instituită, la mijlocul lunii martie, starea de urgență pe teritoriul României, a fost înlocuit, deja, prin emiterea de către președintele României a unui nou decret, având numărul 240/2020, prin care a fost prelungită, cu 30 de zile, starea de urgență pe întreg teritoriul României.
Cel mai probabil, spun juriștii, acțiunile vor fi respinse ca rămase fără obiect, în ciuda faptului că Decretul prezidențial nr. 195/2020 și-a produs efectele. Și nu doar decretelul, ci și Ordonanțele Militare emise în baza lui.
Reprezentativă în acest sens este acțiunea depusă de Bogdan Mihail Zamfir, care a cerut anularea articolului 2 din acest decret, care prevedea că, „pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi: dreptul la libera circulație, dreptul la viața intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățătură, libertatea întrunirilor, dreptul la proprietate privată, dreptul la grevă și libertatea economică”. Aceste restrângeri existente la articolul 2 al decretului se regăsesc în cuprinsul primului articol al Ordonanței Militare nr. 3/2020, care instituie interdicția circulației tuturor persoanelor în afara locuinței sau gospodăriei, cu anumite excepții. În acțiunea formulată la Curtea de Apel Cluj, reclamantul solicită anularea integrală atât a decretului, cât și a tuturor Ordonanțelor Militare emise în baza lui, până la momentul depunerii acțiunii.
Fost membru CSM: Președintele a modificat Codurile de Procedură Civilă și Penală
Decretul Prezidențial nr. 195/2020, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, este analizat, în cadrul unui articol publicat pe portalul juridice.ro, și de judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Magistratul arată că, în cuprinsul Capitolului V, din Anexa 1, la articolele 41-47 din acest decret sunt prevăzute, de-a valma, dispoziții atât cu privire la organizarea și funcționarea instanțelor de judecată, care sunt atributul exclusiv al legii organice, potrivit articolului 33 din Constituția României, dar sunt aduse modificări inclusiv Codului Civil, Codului de Procedură Civilă sau Codului de Procedură Penală.
Magistratul Horațius Dumbravă atrage atenția asupra faptului că nicăieri în cuprinsul Ordonanței de Urgență nr. 1/1999, privind regimul stării de alertă, al stării de urgență sau al stării de asediu, nu se precizează că președintele României poate interveni în domeniul puterii legislative, să modifice sau să completeze legi organice. Dumbravă arată că, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, cu numărul 459/2014, Decretul prezidențial este un act administrativ individual sau normativ, o manifestare unilaterală de voință, realizată în scopul de a produce efecte juridice. Însă Curtea Constituțională mai arată că, în măsura în care, prin obiectul de reglementare, Decretul prezidențial nu se circumscrie sferei actelor exceptate, el poate fi atacat în contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004. În acest sens, decretul 195/2020 interferează, dincolo de limitele constituționale, cu puterea legislativă, mai arată sursa citată.
Horațius Dumbravă mai precizează că nici ternenul de „Ordonanță Militară”, atribuit actelor emise de Ministerul de Interne, nu este unul tocmai legal, deși este prevăzut în OUG 1/1999. Acesta precizează că aceste „Ordonanțe Militare” sunt, de fapt, acte administrative normative. Conform Legii nr. 554/2004, actele normative cu caracter militar se referă strict la probleme militare, ale activității forțelor armate, specifice organizării militare și care presupun dreptul comandanților de a da ordine subalternilor militari. În schimb, Ordonanțele Militare emise de MAI pot fi atacate în justiție.
Practică neunitară, la nivelul instanțelor, chiar și cu privire la Ordonanțele Militare
O altă situație paradoxală existentă la nivelul instanțelor de judecată învestite cu soluționarea unor acțiuni formulate împotriva măsurilor de restricție instituite de Guvern se regăsește la nivelul Curții de Apel București, respectiv al Curții de Apel Iași. În timp ce una dintre instanțe recunoaște calitatea procesuală a Ministerului de Interne, o alta nu recunoaște această calitate procesuală.
Astfel, în 13 aprilie, la Curtea de Apel București a fost înregistrată o acțiune formulată de Traian Vasile Franea, care cere anularea Ordonanței Militare nr. 1/2020, chemând în judecată Ministerul Afacerilor Interne și pe ministrul Marcel Vela. La data de 16 aprilie, instanța a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației și Internelor, excepția netimbrării și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela. Mai mult, a respins excepția lipsei de interes a reclamantului, precum și excepția prematurității acțiunii, ca neîntemeiate.
Instanța a recunoscut atât calitatea pârâtului, cât pe cea a reclamantului, chiar dacă, în final, a admis excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării Ordonanței Militare nr. 1/2000 și, pe cale de consecință, a respins cererea reclamantului ca fiind neîntemeiată, respingând, totodată și acțiunea în anulare.
La Curtea de Apel Iași însă, unde instanța era învestită să soluționeze cererea judecătorului băcăuan Ioan Petrescu, de anulare parțială a articolului 2, din Ordonanța Militară nr. 1, lucrurile au stat cu totul altfel. Judecătorii au admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtului ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Adică exact pe dos de cât a considerat Curtea de Apel București.
De altfel, judecătorul Ioan Petrescu a formulat alte două contestații împotriva Ordonanțelor Militare, arătând că este nelegală interdicția de a participa la slujbele religioase prilejuite de sărbătoarea Paștelui. Una dintre acțiuni a fost formulată la Curtea de Apel Galați, având termen de judecată mâine, pe 23 aprilie. A treia acțiune a fost formulată la Curtea de Apel Brașov care, în 13 aprilie, a anulat cererea.
Sucevenii contestă amenzile primite în perioada de carantină
Amenzile uriașe aplicate de organele de poliție, în baza Ordonanțelor Militare emise de organele de poliție, fac și ele, ce este drept, timid, deocamdată, obiectul acțiunilor în instanță. Până în prezent, sunt înregistrate mai multe astfel de procese în epicentrul epidemiei cu COVID-19, din zona carantinată Suceava. Mai exact, la Judecătoria Rădăuți.
În 13 aprilie, un cetățean pe nume Petrică Pîțu a formulat o acțiune în anulare a procesului-verbal de contravenție emis de Inspectoratul Județean de Poliție Suceava în data de 3 aprilie 2020, în baza Ordonanței Militare nr. 3/2020. În aceeași zi, un alt cetățean, pe nume Tudorică Rîpă, a cerut anularea procesului-verbal de contravenție emis tot de Inspectoratul Județean de Poliție Suceava, în 6 aprilie, în baza aceleiași Ordonanțe Militare nr. 3/2020.
La 14 aprilie, David Hîj s-a adresat Judecătoriei Rădăuți cu acțiune de anulare a procesului-verbal de contravenție emis de IPJ Suceava, la data de 3 aprilie, în baza Ordonanței Militare nr. 3/2020, iar pe data de 16 aprilie, un alt cetățean, pe nume Samuel Aurel Nistor a solicitat aceleiași instanțe anularea procesului-verbal de contravenție, emis de IPJ Suceava, la data de 1 aprile, în baza Ordonanței nr. 3/2020. Niciunul dintre aceste patru dosare nu a primit încă un termen de judecată.
