Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un decret prezidențial, semnat de fostul președinte al României, Emil Constantinescu, în primăvara anului 1998, face, astăzi, demonstrația modului în care “s-au aliniat astrele” în procuratura din România și reprezintă debutul unei generații de procurori care, în anii ce au urmat, a pus bazele binoamelor. În aceeași zi, au fost numiți în procuratură Laura Codruța Kovesi, Robert Cazanciuc, Tiberiu Nițu, actualul judecător de la Completele de 5 Horia Valentin Șelaru, precum și cel puțin două dintre procuroarele “paraditoare” de la DNA Ploiești, care au lucrat sub conducerea lui Lucian Onea. Decretul cu pricina conține nu mai puțin de 116 procurori numiți pentru prima dată în funcție, pe această listă aflându-se numeroși colaboratori apropiați ai Laurei Kovesi, printre care se numără și Gheorghe Popovici, dar și rivali ai acesteia, pe unii dintre ei DNA “paradindu-i” cu dosare penale sau chiar cu pușcăria.
Este vorba despre Decretul nr. 171, semnat de fostul președinte Emil Constantinescu în data de 22 mai 1998, prin care au fost numite în Procuratură nu mai puțin de 114 persoane civile și doi sublocotenenți magistrați, la două parchete militare. Dintre aceste 114 persoane civile, abia intrate în magistratură la vremea respectivă, pe post de procuror de parchete de pe lângă judecătorii, regăsim aproximativ 30 de anchetatori care, în anii care au urmat, au contribuit la apariția “sistemului”.
Categoria VIP
Astfel, pe lista cu numele pentru care Emil Constantinescu a emis decretul de numire o regăsim pe Laura Codruța Lascu, aceasta fiind numită, în mai 1998, în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. Proaspătul procuror avea să se numească, ulterior, ca urmare a căsătoriei, Laura Codruța Kovesi, fiica șefului Parchetului Mediaș, Ioan Lascu, devenită, cu sprijinul lui Traian Băsescu, al Monicăi Macovei, Victor Ponta, Raluca Prună și Klaus Iohannis, de două ori procuror general al României și de două ori procuror-șef al DNA, fiind revocată, anul trecut, ca urmare a unui raport devastator întocmit de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Kovesi, unul dintre capii sistemului denumit “Binom”, în ultimii 13 ani, este unul dintre cei mai controversați procurori de după 1989.
Însă, în aceeași zi, prin același Decret, a fost numit în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Robert Mihail Cazanciuc. Acesta i-a fost subaltern lui Kovesi la Parchetul General, pe vremea când aceasta conducea PÎCCJ, după care a devenit secretar general al MAE, ministru al Justiției, în Guvernul Ponta, și, în prezent, este senator PSD și președinte al Comisiei Juridice din Senat.
Tot atunci, pe 22 mai 1998, a intrat în procuratură Mihail Tiberiu Nițu, fiind numit de președinte la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești. Pe vremea când Kovesi era procuror general, Tiberiu Nițu era procuror general adjunct, iar, în 2013, la propunerea lui Victor Ponta, a fost numit chiar procuror general al României. Nu a rezistat decât până în 2016, când, în urma unui dosar instrumentat de DNA-ul lui Kovesi, Nițu a fost obligat de Raluca Prună și Klaus Iohannis să demisioneze. Dosarul lui Nițu s-a dovedit, în instanță, că a fost o făcătură, cu consecința eliminării sale de la șefia Ministerului Public, pentru a fi înscăunat Augustin Lazăr, un apropiat al familiei lui Kovesi.
În aceeași zi, devine procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș Horia Valentin Șelaru, care, în anii care au urmat, a devenit consilier al Laurei Kovesi la Parchetul General, unde a închis un dosar al lui Traian Băsescu, după care, prin semnătura acestuia din urmă a fost “uns” direct judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind membru al completurilor de 5 judecători, dovedite că, din 2014, au funcționat ilegal.
Tot pe 22 mai 1998, prin același Decret, este numită în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, Gabriela Scutea. Când Kovesi a fost numită procuror general, în 2006, Scutea a fost adusă, la propunerea Monicăi Macovei, procuror general adjunct, funcție pe care a deținut-o până în 2013, când lui Kovesi i-a expirat al doilea mandat. Scutea este cea care a semnat, în locul lui Tiberiu Nițu, pentru acesta, protocolul încheiat în anul 2009 între Parchet și SRI. Iar în timpul guvernării “tehnocrate”, aceeași Gabriela Scutea a fost “unsă” secretar de stat în Ministerul Justiției, sub coordonarea Ralucăi Prună.
Gruparea de “paraditori”
O altă categorie de procurori intrați în profesie în aceeași zi cu Laura Kovesi este cea a “paraditorilor”. Iar, din acest punct de vedere, lucrurile sunt de-a dreptul spectaculoase. Unul dintre aceștia este procuroarea Iuliana Bendeac, care a fost numită la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, iar în anii de “glorie” ai DNA, a activat la Parchetul Anticorupție. Iuliana Bendeac a fost numită, în octombrie 2013, șefă a Secției I-a din DNA, în locul controversatului Lucian Papici. Cu două zile înainte, Bendeac a trimis în judecată un dosar în care îi acuza pe Dan Voiculescu, Antena 3 și Antena TV Group de șantaj, în dosarul privind RCS-RDS. Ulterior, Bendeac a fost înlocuită din funcție.
Un alt procuror intrat în profesie în aceeași zi este celebrul Gheorghe Popovici, om de bază al lui Kovesi, care a condus, ani de zile, Secția de Combatere a Corupției din DNA, a făcut toată treaba “murdară” a sistemului. Printre dosarele instrumentate de acesta, soluționate cu achitări, amintim doar dosarul lui Dan Radu Rușanu, dosarul lui Victor Ponta sau cel în care a fost achitată Alina Bica. Popovici este și cel care “l-a scos” pe judecătorul Stan Mustață din dosarul ICA, magistratul decedând, ulterior, în condiții neelucidate, în timp ce era încarcerat. Astăzi, Popovici a fost exclus din DNA, la cerere, și activează la Tulcea.
Tot pe 22 mai 1998, devine procuror, la Parchetul Judecătoriei Slatina, Otilia Chiriță. Aceasta ocupă, ani mai târziu, funcția de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Olt și a contribuit, la ordinul Laurei Kovesi, în anul 2011, la luarea dosarelor instrumentate de procurorul Eugen Iacobescu pe numele lui Bercea Mondial. Iacobescu ajunsese, atunci, la informația privind șpăgile pe care Bercea i le plătea lui Mircea Băsescu, pentru a scăpa de pușcărie.
Prin același decret prezidențial, a fost numit ca procuror la Parchetul Judecătoriei Târgoviște Mihai Gheorghe. Acesta a ocupat, ulterior, funcția de procuror DNA Ploiești și este un apropiat al adjunctului lui Kovesi, celebrul Marius Iacob. Iar, în aceeași zi, devin procuroare, una la Parchetul Judecătoriei Câmpina, iar cealaltă la Parchetul Judecătoriei Moreni, “paraditoarele” lui Onea și “Portocală”, de la DNA Ploiești, Gilueala Deaconu și Elena Cerasela Răileanu, date afară de la DNA, anul trecut, și implicate în dosarul instrumentat, în prezent, de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, privind abuzurile și fărădelegile de la “unitatea de elită”, mult lăudată de Kovesi.
Claboratori apropiați
Iar lucrurile nu se opresc aici. Cel puțin alți opt procurori, intrați în profesie în aceeași zi de 22 mai 1998, au lucrat, ulterior, sub directa coordonare a lui Kovesi. Este vorba despre Carmen Simona Ricu, numită, atunci, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 din București și care a activat, până anul trecut, ca procuror delegat la serviciul de reprezentare al Direcției Naționale Anticorupție la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar și de Marius Sulu, încadrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, devenit, ulterior, procuror în cadrul Serviciului Teritorial al DNA Brașov.
De asemenea, procuroarea Cristina Scarlat, numită, în 1998, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași, a devenit, în 2009, șefa Serviciului Teritorial al DNA Craiova. Mai departe, Cornelia Irina Prisăcariu, devenită, odată cu intrarea Laurei Kovesi în profesie, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, activează în prezent ca procuror la Inspecția Judiciară și a făcut parte, în anul 2017, din echipa de control care a verificat activitatea managerială a lui Kovesi de la DNA, plasându-se în grupul celor care au ținut partea fostei șefe a DNA.
Un alt procuror intrat în magistratură la 22 mai 1998 este Călin Tatu. El a fost încadrat, odată cu Kovesi, la aceeași unitate de parchet, respectiv la Parchetul Judecătoriei Sibiu. Însă, până anul trecut, Tatu a avut delegare la DNA Alba Iulia. Același lucru s-a întâmplat cu Anca Mirela Frăcea, repartizată, în 1998, la Parchetul Judecătoriei Alba Iulia și care a activat la DNA Alba Iulia.
Prin același decret, a fost încadrată Diana Penicu, la Parchetul Judecătoriei Deva, iar, ulterior, a lucrat îndeaproape cu apropiatul Laurei Kovesi, polițistul BCCO Traian Berbeceanu.
Colegii “paradiți”, după ce Kovesi a devenit mare șefă
Lista procurorilor care au fost numiți în profesie odată cu cei care au devenit, ulterior, capi ai Binomului, din partea parchetelor, conține și nume care au intrat în conflict cu acest sistem şi care au plătit pentru asta. Un exemplu în acest sens este Constantin Preda, numit la Parchetul Judecătoriei Băilești, care, în 2003, a fost anchetat și trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și trafic de influență.
Un alt caz este cel al lui Maximilian Ioan Bălășescu, numit procuror la Parchetul Judecătoriei Brașov (acolo unde a fost numită și prietena lui Kovesi, Gabriela Scutea), și care a lucrat, până în 2013, la Parchetul București și la Parchetul Ilfov. Recent, Bălășescu a dezvăluit că a instrumentat un dosar în care a ajuns la legături între fostul primar al Sectorului 3, Liviu Negoiță, și un clan interlop, fapt ce a condus la decizia SRI de a-i retrage certificatul ORNISS, fiind, apoi, amenințat de Laura Codruța Kovesi, prin intermediari. În 2013, Bălășescu a fost “paradit” de DNA, fiind anchetat pentru luare de mită, trimis în judecată și condamnat la 5 ani de închisoare. El s-a eliberat în anul 2015.
Un alt caz este ce al lui Marius Radu Vlădoianu, încadrat la Parchetul Judecătoriei Băilești, care, în timpul domniei lu Kovesi, în vreme ce era procuror la Parchetul Tribunalului Dolj, a fost anchetat de DNA, trimis în judecată și condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Iar un alt exemplu de acest fel este cel al procrorului Florin Nicușor Apostu, încadrat, în 1998, la Parchetul Judecătoriei Avrig, devenit, ulterior, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sibiu. Apostu a fost anchetat, de DNA, judecat și condamnat în dosarul lui Ilie Carabulea, un apropiat al familiei Lascu-Kovesi, pe care DNA l-a “paradit”, de asemenea.
Rivalii
Există și colegi de generație ai Laurei Kovesi pe care nu a reușit nici să-i atragă în cercu ei de interese, dar nici să-i “paradească”. Iar aceștia s-au dovedit a fi în conflict cu sistemul din care fosta șefă a DNA a făcut parte. Vorbim despre procurorul Gabriela Burcă, numită în 22 mai 1998 la Parchetul Judecătoriei Bacău, devenită, ulterior, prim-procuror adjunct la la acest parchet. În 2001, Aceasta l-a acuzat pe fostul ei șef, Codru Olaru, fost procuror general adjuct al României fost șef al DIICT și fost vicepreședinte al CSM, apropiat al Laurei Kovesi, că “a intervenit să-i scape de starea de arest pe membrii unei reţele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 2 milioane de euro, care au fost trimişi în judecată în stare de arest în dosarul nr. 672/P/2000”.
Un alt rival este procurorul Mihaela Hrituc, numită, în 1998, la Parchetul Judecătoriei Iași, și care, în prezent, activează la Inspecția Judiciară. În 2017, a făcut parte din echipa de control care a investigat disciplinar DNA, fiind în echipa celor care au întocmit rapoarte devastatoare la adresa managementului lui Kovesi. Tot din această categorie mai face parte Ioan Irimie, coleg de debut cu Kovesi la Parchetul Judecătoriei Sibiu, care a fost propus, inițial, în 2012, de fostul ministru independent al justiției, Mona Pivniceru, să preia conducerea Direcției Naționale Anticorupție. După demisia lui Pivniceru, interimatul ministerului a fost asigurat de Victor Ponta, care a propus-o pentru acest post pe Laura Codruța Kovesi.
Iar lista se încheie cu procurorul DNA Nicolae Marin, încadrat, odată cu Kovesi, la Parchetul Judecătoriei Buzău, care s-a raliat acțiunilor lui Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga, denunând, la Inspecția Judiciară, modul de lucru al fostei conduceri a DNA. Astăzi, Niclae Marin asigură interimatul conducerii la DNA Ploiești.
22 mai 1998 este data la care Emil Constantinescu a emnat Decretul prin care a numit în funcția de procuror generația din care fac parte Laura Kovesi, Horia Șelaru, Gabriela Scutea, Tiberiu Nițu și fotul minstru al Justiției, Robert Cazanciuc
În aceeași zi, au intrat în procuratură și „uneltele” de care Kovesi s-a folosit, în anii în care a tronat la șefia parchetelor, pentru a anihila țintele politice trasate în dosarele DNA. Pe listă se regăsesc și două elemente ale „Unității de elită”, de la DNA Ploiești
