x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Disperare: ÎCCJ vrea să fie stat în stat, cu sprijin de la Curtea de Justiţie a UE

0
Autor: Ion Alexandru 27 Mar 2019 - 08:06
Disperare: ÎCCJ vrea să fie stat în stat, cu sprijin de la Curtea de Justiţie a UE MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO Curtea constitutionala ccr


După ce, la sfârşitul anului trecut, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, pe motiv că nu toţi membrii acestor completuri au fost traşi la sorţi, aşa cum prevede legea, judecătorii instanţei supreme vor să anuleze efectele deciziei CCR. În acest sens, Înalta Curte urmează să adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene un set de trei înrebări, prin care contestă obligaţia ÎCCJ de a respecta deciziile CCR, contestă dreptul CCR de a emite decizii cu privire la Înalta Curte şi, pe de altă parte, insinuează că trebuie respectat cu prioritate dreptul Uniunii Europene, în raport cu Constituţia şi legile interne. Atacul împotriva Deciziei CCR vine, practic, concomitent cu reacţia preşedintei ÎCCJ, Cristina Tarcea, legată de faptul că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a sesizat CCR cu privire la nerespectarea legii de către Înalta Curte şi cu privire la constituirea completurilor specializate, care judecă, pe fond, dosare de corupţie.

“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vrea să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene dacă, potrivit dreptului Uniunii Europene, poate înlătura deciziile Curţii Constituţionale”, a declarat, pentru “Jurnalul”, avocatul Veronel Rădulescu, apărătorul Elenei Udrea, în dosarul “Gala  Bute”. “Este de noaptea minţii”, a adăugat acesta. Reacţia vine după ce, la termenul de luni în care se judecă apelul în dosarul privind contestaţia în anulare formulată de inculpaţii din această cauză, judecătorii care alcătuiesc noul complet de 5 au adus la cunoştinţa avocaţilor şi procurorului de şedinţă faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motiv pentru care a amânat judecarea cauzei până pe 22 aprilie, pentru a da posibilitatea atât părţilor, cât şi Ministerului Public să depună în scris puncte de vedere cu privire la această sesizare a Curţii de la Luxemburg.“Jurnalul” a intrat în posesia listei cu cele trei întrebări, din care rezultă, fără echivoc, faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă atât decizia Curţii Constituţionale de anul trecut, prin care completurile de 5 judecători care au funcţionat la această instanţă, din 2014 până în 2018, au fost declarate ilegale, cât şi dreptul Curţii Constituţionale de a emite decizii care au legătură cu Înalta Curte, precum şi Constituţia României, care nu ar avea, în opinia judecătorilor ÎCCJ, forţă de reglementare juridică, în

comparaţie cu Dreptul Uniunii Europene.

Trei întrebări care frizează absurdul

Astfel, prima întrebare pe care ÎCCJ urmează să o adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este dacă “Articolul 19, alineat 1, din Tratatul Uniunii Europene, articolul 325, alineatul 1, din Tratatul de Funcţionare al UE, articolul 1, alineat 1, literele «a» şi «b» şi articolul 2, alineatul 1, din Convenţia elaborată în temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi principiul securităţii juridice, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra legalităţii compunerii unor complete de judecată cu consecinţa creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate într-un interval de timp?”

A doua întrebare se referă la faptul că “Articolul 47, alineat 2, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a criteriului lipsit de independenţă şi imparţialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcţie de conducere şi care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute şi necontestate de părţi, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?”.

În fine, ultima întrebare sună în felul următor: “Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?”.

Avocat Veronel Rădulescu: “Vor să atace toate deciziile CCR”

“Acesta este doar începutul, pentru că ei vor să atace toate deciziile Curţii Constituţionale”, precizează avocatul Veronel Rădulescu. La rândul său, fostul judecător Adrian Toni Neacşu a precizat că demersul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reprezintă o “încercare disperată de a anula o decizie a Curţii Constituţionale”. Acesta adaugă că, potrivit Tratatului UE, există o prevalenţă a constituţiilor naţionale. “Este total inadmisibil să ataci în justiţie, la CJUE, hotărâri ale Curţii Constituţionale”, a conchis Adrian Toni Neacşu.

Maestrul Lucian Bolcaş a comentat, de asemenea, pentru “Jurnalul”, această listă de întrebări pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să o înainteze instanţei europene. “Toate cele trei întrebări vizează dreptul intern şi nu un cadru existent din Convenţia Drepturilor Omului. Se pune, astfel, sub semnul întrebării respectarea deciziilor Curţii Constituţionale. O instanţă de judecată nu poate să pună sub semnul întrebării o decizie a Curţii Constituţionale a Românei”. “Dacă tot suntem aplicaţi să cerem sprijin la instituţiile judiciare ale Uniunii Europene, trebuie mai degrabă să punem o altă întrebare: «Dreptul de a fi judecat de un complet legal distribuit este sau nu o garanţie a unui proces echitabil?»”, a adăugat Bolcaş, care subliniază că este o surpriză neplăcută pentru domnia sa să constate o astfel de atitudine la nivelul celui mai înalt for al justiţiei din România.

Scopul urmărit: zădărnicirea contestaţiilor în anulare şi revenirea la practica precedentă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o parte din asociaţiile judecătorilor şi procurorilor din România declară, astfel, război deschis Parlamentului şi Constituţiei României. După ce asociaţii ale lucrătorilor din parchete şi instanţe au convins câteva curţi de apel să sesizeze, la rândul lor, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu întrebări legate de dreptul Parlamentului de a legifera în sensul înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, iată că, acum, însăşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vrea să anuleze efectele deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi a reglementărilor legale de drept intern.

Curtea Constituţională a admis, la sfârşitul anului trecut, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conflict generat de faptul că, prin regulament intern, Colegiul de Conducere al ÎCCJ nu a desemnat, conform legii, prin tragere la sorţi toţi cei cinci membri ai completurilor de 5 judecători. Efectul imediat al deciziei CCR a fost acela că toate sentinţele pronunţate de aceste completuri constituite nelegal pot fi atacate cu contestaţii în anulare, dacă petenţii se află în termenul legal. Odată constituite alte completuri de 5, conform deciziei CCR, multe sentinţe au fost atacate, unele dintre ele desfiinţate, iar cauzele au fost trimise spre rejudecare. Alte cauze, care însă au ieşit din termenul prevăzut de lege pentru a putea fi contestate, vor fi, la rândul lor, atacate, după ce Guvernul va elabora OUG-ul propus de Ministerul Justiţiei, la sfârşitul săptămânii trecute, şi aflată în dezbatere publică în prezent. Noul act normativ va permite tuturor celor judecaţi definitiv, din 2014, de completurile de 5 nelegale de la ÎCCJ, să formuleze contestaţii în anulare în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noii reglementări. Acest lucru trebuie, în opinia ÎCCJ, zădărnicit, inclusiv prin acţiunea pe care doreşte să o întreprindă la Curtea de Justiţie a UE.

De altfel, preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, nu este nici acum convinsă că legea cu privire la tragerea la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 trebuia respectată, chiar dacă CCR a spus clar că da. Într-un interviu televizat, Tarcea a afirmat, luni seară, că “prin decizia în care CCR a constatat conflictul, deşi Guvernul a pretins să se ia măsuri de soluţionare a conflictului cu începere din 2014, nu a acceptat această cerere. CCR a făcut distincţia pentru cauzele aflate pe rol şi cauzele viitoare. Iar în ceea ce priveşte cauzele aflate pe rol, CCR în termeni lipsiţi de echivoc, dacă îmi aduc bine aminte era vorba de paragrafele 195-197, a arătat că doar deciziile care mai sunt în termenul de declarare a contestaţiei în anulare pot fi atacate prin contestaţie în anulare. Prin urmare, iarăşi este important de subliniat faptul că întotdeauna prin decizia prin care se constată un conflict de constituţionalitate de regulă CCR spune ce sarcină are partea implicată în conflict sau o parte care nu face parte din conflict. CCR nu a spus că Guvernul trebuie să adopte un act normativ prin care trebuie să reglementeze situaţia dosarelor soluţionate între anii 2014-2018. Dar mi se pare foarte ciudat, am mai repetat şi o să mai repet, că o mare de avocaţi competenţi, o mare de judecători competenţi nu au constatat, nu au citit legea din 2014 până în 2018, şi s-a produs acum un declic în care am constatat că toate completurile de la Înalta Curte sunt compuse nelegal".

Tarcea îl atacă pe Florin Iordache pentru că a sesizat din nou Curtea Constituţională

Disperarea demersului sesizării instanţei europene în chestiunea completurilor de 5 are loc în condiţiile în care Curtea Constituţională urmează să soluţioneze un nou conflict juridic de natură constituţională legat de faptul că ÎCCJ nu a respectat legea şi nu a compus completuri de 3 specializate în infracţiuni de corupţie, care să judece în fond aceste cauze. Sesizarea a fost făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cererea aflându-se deja înregistrată la CCR. Cristina Tarcea a catalogat sesizarea lui Iordache drept un “abuz şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie, pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost invocate excepţii bazate exact pe aceleaşi argumente precum cele din sesizare”. “În condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, şi te duci la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie", susţine preşedintele ÎCCJ.

Secţia pentru Judecători de la CSM în materie disciplinară urmează să dea, astăzi, un verdict pe marginea acţiunii disciplinare declanşate de Inspecţia Judiciară în ceea ce o priveşte pe Cristina Tarcea, în calitate de preşedinte al Instanţei Supreme, pentru refuzul de a desemna aleatoriu cauzele penale la Înalta Curte.

“Aplicarea proritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?” - întrebare la care ÎCCJ vrea să afle răspuns de la CJUE.

Avocaţii consideră demersul ca fiind unul inadmisibil, deoarece, conform Tratatelor UE, Constituţiile naţionale prevalează dreptului Uniunii Europene.

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...
Serviciul de email marketing furnizat de