x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

DNA, somată de Înalta Curte să spună cine a interceptat convorbirile dintr-un dosar penal

0
Autor: Ion Alexandru 27 Apr 2018 - 07:33
DNA, somată de Înalta Curte să spună cine a interceptat convorbirile dintr-un dosar penal
Vezi galeria foto


Două lovituri succesive pentru DNA, primite de la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în aceeaşi zi. Instanţa Supremă a achitat definitiv fosta conducere a IPJ Suceava, trimisă în judecată, în august 2013, pentru săvârşirea, în opinia procurorilor lui Kovesi, a unor infracţiuni cu prilejul achiziţionării unui sediu pentru instituţie. Toate capetele de acuzare a fost desfiinţate. Tot Înalta Curte a decis, în procesul în care este judecat pentru corupţie un avocat din Constanţa, că DNA trebuie să spună cine l-a interceptat pe inculpat, în perioada în care procurorii efectuau urmărirea penală: SRI sau Ministerul de Interne. Asta, deoarece informaţia nu există la dosar, iar, de la trimiterea în judecată a cauzei, CCR a pronunţat deja două decizii prin care a statuat că utilizarea, ca probe, a  interceptărilor făcute de SRI în dosarele care nu au legătură cu infracţiuni contra siguranţei naţionale este ilegală. În aceeaşi zi, şi CSM a atras atenţia DNA că trebuie să efectueze un control intern la Secţia Judiciară, pentru a identifica “vina” pentru care Parchetul condus de Kovesi a încasat achitări în perioada 2016-2017.

Prima lovitură primită, la mijlocul acestei săptămâni, de DNA a avut loc în dosarul 106/36/2016, aflat pe rolul Secţiei Penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde DNA, Serviciul Teritorial Constanţa, a atacat cu apel o sentinţă pronunţată, în luna noiembrie a anului trecut, de către Curtea de Apel Constanţa. Vizat în acest dosar este avocatul Sorin Şandru, din cadrul Baroului Constanţa, trimis în judecată, în luna februarie a anului 2016, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Miercuri, instanţa supremă a dispus, pe de o parte, reaudierea denunţătoarei avocatului, expert CECCAR Constanţa Ioana Dobriţă, şi, pe de altă parte, a încuviinţat emiterea unei adrese către DNA – Serviciul Teritorial Constanţa, pentru a răspunde în scris “care au fost organele care au asigurat punerea în mşicare a măsurilor de interceptare a convorbirilor telefonice efectuate în perioada 2015-2016”.

Relevant, din acest punct de vedere, este faptul că Sorin Şandru a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, în 19 februarie 2016, pentru presupuse fapte săvârşite în cursul lunii iulie a anului 2014. Conform rechizitoriului, acesta ar fi pretins, atunci, de la denunţătoarea Ioana Dobriţă, 40.000 de lei, în schimbul folosirii influenţei pe care afirma că o are asupra primarului unei localităţi din judeţ şi asupra mai multor funcţionari publici din cadrul acestei instituţii, promiţând că îi va determina să efecteze la timp plata unor sume de bani către biroul denunţătoarei, în temeiul unui contract de consultanţă încheiat de aceasta din urmă cu primăria respectivă. Procurorii mai susţin că, pentru a disimula provenienţa ilicită a celor 40.000 de lei, avocatul Şandru a încheiat cu denunţătoarea sa un contract fictiv de asistenţă juridică, “pentru a crea aparenţa mincinoasă a originii licite a sumei respective”.

Interceptat cu un an înainte de a fi urmărit penal

Aşa cum am arătat mai sus, la dosarul cauzei, procurorii au folosit ca probe interceptarea convorbirilor telefonice avute de avocatul Sorin Şandru în perioada 2015-2016, până la momentul arestării şi trimiterii lui în judecată. Din comunicatul oficial al DNA cu privire la trimiterea în judecată a acestui dosar rezultă că, în cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate a trei instituţii de forţă: Serviciul Român de Informaţii, Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă, precum şi Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul de Interne. Înalta Curte cere, astfel, DNA-ului să spună care dintre aceste instituţii sprijinitoare a efectuat, propriu-zis, interceptarea comunicaţiilor, începând cu anul 2015.

Informaţia, care lipseşte de la dosar, este una extrem de relevantă, având în vedere că, în 2016, Curtea Constituţională a constatat că probele obţinute prin interceptări de către Serviciul Român de Informaţii şi folosite de parchete în dosarele care nu au legătură cu săvârşirea infracţiunilor de siguranţă naţională, sunt nelegale. Astfel, CCR a declarat neconstituţional articolul 142, alineatul (1) din Codul de Procedură Penală, care permitea, până la momentul pronunţării deciziei CCR, SRI-ului să producă pentru parchete astfel de probe. O statistică din bilanţul SRI de acum doi ani arăta că, în 2014, Serviciul Român de Informaţii a pus în executare 42.263 de mandate de supraveghere tehnică şi 2.140 de ordonanţe aparţinând Parchetului General şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În dosarul avocatului constănţean, însă, lucrurile sunt şi mai interesante, din acest punct de vedere, întrucât, din informaţiile furnizate chiar de instanţa de judecată, rezultă faptul că Sorin Şandru a avut convorbirile telefonice interceptate încă din anul 2013, cu toate că faptele pentru care a fost trimis în judecată au fost iniţiate şi, potrivit rechizitoriului, săvârşite în luna iunie a anului 2014. Inculpatul a cerut instanţei să oblige DNA să spună cine anume a efectuat aceste interceptări şi pentru perioada 2013, însă acest capăt de cerere a fost respins. Cu toate acestea, DNA este obligată, prin hotărâre definitivă, să pună la dispoziţia instanţei informaţii cu privire la structura de informaţii de la care a primit interceptările în perioada 2015-2016. Dacă răspunsul va fi că SRI a livrat probele, dosarul riscă să fie aruncat în aer.

Rezultatul tevaturii: doi ani cu suspendare. Sentinţa nu este definitivă

Dosarul de corupţie al avocatului constănţean Sorin Şandru este unul dintre sutele de dosare în care DNA a folosit interceptări ale comunicaţiilor livrate de SRI. În februarie 2018, Curtea Constituţională a emis o a doua decizie prin care a stabilit că interceptările nu mai pot fi utilizate în justiţie, dacă ele au fost făcute de SRI în dosare care nu ţin de siguranţa naţională.

Angrenarea structurilor de informaţii în efectuarea urmăririi penale în această cauză este cu atât mai nepotrivită când afli ce s-a întâmplat, la fond, în instanţa care a judecat-o. La 24 noiembrie 2017, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Sorin Şandru la doi ani de închisoare, cu suspendare,pe o perioadă de încercare de patru ani. În acest interval, Şandru trebuie să efectueze 120 de ore de muncă în folosul comunităţii, fie la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa, fie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Din cei doi ani, magistraţii au decis deducerea perioadei 8 ianuarie 2016 – 15 aprilie 2016, în care avocatul s-a aflat în arest preventiv sau în arest la domiciliu. Dosarul a costat DNA Constanţa suma de 6.000 de lei, pe care inculpatul condamnat nedefinitiv trebuie să o achite statului, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Dosar de corupţie desfiinţat, acuzaţii achitaţi pe linie

A doua lovitură primită de DNA, în aceeaşi zi, tot la ÎCCJ, este ponunţarea unei achitări definitive într-un dosar instrumentat de DNA Iaşi, trimis în judecată în august 2013, la câteva luni după ce Laura Codruţa Kovesi a preluat mandatul de procuror-şef al “anticorupţiei” din România. Este vorba despre o cauză ce priveşte fosta conducere a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava. Ioan Nicuşor Todiruţ, fost şef al IPJ Suceava, Alexa Dumitru Teodorovici, fost şef al Serviciului Logistic din IPJ Suceava, experţii ANEVAR Gheorghe Licurici şi Sorin Muntean, precum şi patronul unei firme, Constantin Bujorean, au fost trimişi în judecată, în 13 august 2013, pentru că, în a doua jumătate a anului 2006, IPJ Suceava a achiziţionat un imobil în care să-şi desfăşoare activitatea.

Concret, DNA spunea în rechizitoriu că, în perioada iulie-octombrie 2006, în contextul desfăşurării procedurii de achiziţie a unui imobil în care urma a fi stabilit sediul Poliţiei Municipiului Suceava, Ioan Nicuşor Todiruţ a semnat un contract prin care a dispus, din bani publici, plata unei sume cu 5.865.152 lei mai mari. Sumă care ar fi fost achitată nejustificat din bugetul Ministerului de Interne. Prejudiciul total reţinut de procurori se ridică la 6.606.234 lei, din care 5.865.152 lei reprezentând diferenţa dintre valoarea achitată de IPJ Suceava firmei SC Servicii Comerciale SRL şi valoarea de piaţă reală a imobilului de la data tranzacţiei şi 741.082 lei, reprezentând taxe şi impozite neplătite de SC Servicii Comerciale SRL prin dispunerea de înregistrări fictive în contabilitatea SC Servicii Comerciale SRL. Procurorii au dispus instituirea de sechestre asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.

Ei bine, Înalta Curte de Casaţie a decis, în 25 aprilie, achitarea definitivă a tuturor inculpaţilor din dosar, respingând, totodată, acţiunile civile formulate de MAI şi ANAF. ÎCCJ a dispus ca toate documentele în original, ridicate de DNA şi depuse la dosarul cauzei, să fie restituite Ministerului de Interne, Poliţiei Române şi IPJ Suceava. Mai mult, instanţa a dispus ridicarea sechestrelor asigurătorii instituite de procuror, printr-o ordonanţă emisă în 2 iulie 2013.

CSM îndeamnă la control intern pe linia achitărilor

Achitarea încasată de DNA în dosarul de la IPJ Suceava face parte dintr-un lung şir de achitări cu care Parchetul condus de Laura Codruţa Kovesi se confruntă de mai bine de doi ani. Până şi raportul Inspecţiei Judiciare de anul trecut privind activitatea DNA, cosmetizat la Secţia pentru Procurori de la CSM, a constatat, finalmente, că există o problemă din acest punct de vedere.

În legătură cu achitările pe care le-a primit DNA în perioada 2016 – primul semestru al anului 2017, tot miercuri, 25 aprilie 2018, Secţia pentru Procurori de la CSM a îndemnat conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie să efectueze, în termen de şase luni, un control la Secţia Judiciară a DNA, control care să vizeze “o analiză detaliată a situaţiei achitărilor definitive” în perioada de referinţă, “în raport cu data sesizării primei instanţe şi momentul pronunţării soluţiei definitive”. Procurorii din CSM au răspuns, astfel, unei întrebări adresate chiar de către DNA în legătură cu o secţiune a raportului de control aprobat, parţial, prin Hotărârea 686 din 31 august 2017 al Secţiei pentru Procurori.

Sute de mii de notificări ale ANAF către Servicii şi Parchete, în 2017

Scandalul protocoalelor secrete, în centrul cărora se află SRI, instanţele şi conducerea Parchetelor, continuă. Conform raportului privind activitatea ANAF pe anul 2017, rezultă că, anul trecut, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a soluţionat, pentru instituţiile de forţă ale statului, cereri cu privire la nu mai puţin de 177.477 de persoane fizice şi juridice. Beneficiari ai cererilor soluţionate sunt, conform raportului oficial, DNA, Ministerul de Interne, DIICOT, Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Corpul de Control al Primului Ministru şi Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Tot anul trecut, la nivelul ANAF a fost implementată o aplicaţie informatică de verificare a transferurilor de numerar şi transferuri externe, fiind efectuate analize asupra informărilor şi datelor din această aplicaţie concretizate în 33 de rapoarte. Din acestea, 29 au vizat transferuri externe efectuate de cetăţeni sau firme româneşti în China, valoarea acestor transferuri depăşind un miliard de lei.

ANAF mai dezvăluie faptul că, în colaborare cu MAI, MAE, Ministerul Comerţului, MApN, DNA, Oficiul Naţional pentru Spălarea Banilor, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi SRI, a organizat un program naţional de prevenţie, denumit SPROTECTOR. Acesta are drept scop “contracararea riscurilor ce decurg din nerespectarea sancţiunilor internaţionale impuse anumitor state, pe considerentul derulării unor programe de dezvoltare a armelor de distrugere în masă, precum şi al riscurilor generate de nerespectarea regimului naţional de control al exporturilor pentru anumite categorii de bunuri şi servicii”.

În cauza în care ÎCCJ cere DNA-ului să precizeze cine a pus în executare mandatele de interceptare, procurorii au lucrat cu trei structuri de informaţii: DIPI, DGA şi SRI. Ultimii nu aveau dreptul constituţional să furnizeze aceste probe.

DNA va trebui să răspundă, în scris, ce structură a efectuat interceptarea telefoanelor avocatului, în perioada 2015-2016. Însă, la dosar, există interceptări inclusiv din anul 2013, cu toate că faptele reţinute în dosar datează din 2014.

 

Citeşte mai multe despre:   dna,   somata,   inalta curte,   laura codruta kovesi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fumatul împuţinează legăturile de energie din ficat

Fumatul împuţinează legăturile de energie din ficat
Dintre hepatite, doar hepatita A nu lasă urme negative pe ficat pentru tot restul vieţii. Pe lângă virusuri, şi excesul de alcool, şi curele prelungite cu medicamente de sinteză lezează ficatul. Cum se...

Restauratorul „Republicii Procurorilor”, partener de afaceri cu un adversar al mitingurilor #rezist care susțineau sistemul

Restauratorul „Republicii Procurorilor”, partener de afaceri cu un adversar al mitingurilor #rezist care susțineau sistemul
Galerie Foto Alianță de business mai mult decât neobișnuită, cu puțin timp înainte ca PNL să preia, în forță, guvernarea, prin dărâmarea guvernului PSD. În luna august a anului trecut, actualul ministru al Justiției,...

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste
Galerie Foto Fosta Fabrică de Mașini Unelte de la Beiuș, intrată în insolvență și al cărei proces de faliment se află pe rolul instanțelor de judecată, deține o arhivă de documente secrete de stat, clasificate, astfel,...

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii dă două vești bune. Prima dintre ele se referă la faptul că, timp de trei ani, principalul colaborator al Laurei Codruța Kovesi, Marius Bulancea,...

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României
Galerie Foto Respinsă de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader de la procedura de selecție pentru desemnarea procurorului general al României, Gabriela Scutea, „umbra” Laurei Codruța Kovesi, în perioada în care aceas...

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”
Galerie Foto În epoca tehnologiei şi a vitezei pare că uneori uităm cum să scriem de mână şi cum să vorbim corect. Ne grăbim şi nu avem răbdare nici să rostim cuvintele întregi. Limbajul joacă un rol...

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie
Constipaţia este afecţiune frecventă, care poate duce la suferinţe şi complicaţii. Însă utilizarea purgativelor zilnic, perioade lungi, creează pericole. Constipaţia se declară când există mai puţin de...

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...
Serviciul de email marketing furnizat de