Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 14 ianuarie 2005, misiunea diplomatică americană de la Bucureşti trimitea o telegramă mai multor instituţii din SUA în care preciza că autorităţile române au dorinţa politică de a combate exportul ilegal de valută, dar directorul Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) afirmă că instituţia sa duce lipsă de resurse şi pregătire pentru a urmări transferurile ilicite de fonduri. Ambasada intenţionează să introducă un program care să ajute ONPCSB în îndeplinirea misiunii sale de a urmări şi raporta infracţiunile financiare.
Având în vedere că există o perioadă de tranziţie, „Ambasada este îngrijorată de posibilele scurgeri de fonduri ilegale obţinute prin tranzacţii conectate politic, inclusiv mită, şpăgi din privatizare şi prin practicile corupte din România.
Ofiţerul economic împreună cu reprezentantul Trezoreriei americane au discutat acest subiect cu Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, şi cu Iulian Dragomir, secretar de stat şi preşedinte al ONPCSB (foto)”.
„Cinteză a înţeles că interesul nostru principal sunt banii din tovărăşiile guvernului precedent care ar putea fi transferaţi către destinaţii off-shore (Cayman Islands, Virgin Islands, Cipru şi alte locaţii). El a declarat că BNR este doritoare să coopereze şi că el, de asemenea, ar dori să vadă asemenea transferuri oprite, iar responsabilii arestaţi. Totuşi, în opinia lui, aceşti bani au ieşit deja din România. Cu toate acestea, el a anunţat că va trimite notificări tuturor băncilor comerciale, sfătuin-
du-le să fie deosebit de vigilente şi imediat să raporteze orice tranzacţie suspectă.” El a confirmat excelenta relaţie pe care BNR o are acum cu ONPCSB de la numirea lui Iulian Dragomir ca preşedinte şi că cele două instituţii vor lucra împreună.
După întâlnirea cu Cinteză, ofiţerul economic, reprezentantul Trezoreriei şi al FBI s-au întâlnit cu Iulian Dragomir, preşedintele ONPCSB. Judecătorul Dragomir, fost vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, a fost numit preşedintele Oficiului în iunie 2004. Înaintea numirii sale, Oficiul a fost aspru criticat de BNR şi nu numai pentru „ineficienţa şi extraordinara întârziere în verificarea şi raportarea tranzacţiilor suspecte”. În unele cazuri, procurorii au primit rapoartele după mai bine de un an.
Dragomir a declarat că el este dedicat luptei împotriva infracţiunilor financiare, dar ne-a oferit o evaluare corectă a limitelor capacităţii agenţiei şi resurselor, admiţând candid că ONPCSB nu are abilitatea de a urmări în timp real transferurile ilicite de fonduri. Mai exact, angajaţilor le lipsesc cunoştinţele. Aproape toţi cei 72 de membri ai personalului din prezent au fost angajaţi de fostul preşedinte al Oficiului. Deşi salariul este relativ bun pentru România, 600-700 de dolari (n.r. – vorbim despre anul 2004), el a admis că priceperea celor mai mulţi este limitată. Mulţi dintre angajaţii săi au absolvit facultăţi private de Drept „de mâna a doua” şi le lipseşte priceperea analitică.
El a dat ca exemplu un angajat căruia i-a luat patru luni să finalizeze un dosar. A mai precizat că se află într-un proces de „curăţenie a casei”, dar va trece mult timp până Oficiul va putea să-şi îndeplinească misiunea. ONPCSB nu are suport logistic. Dragomir a remarcat că arhivarul nu ştie să arhiveze. „El ne-a mai informat, de asemenea, că unele dosare pur
şi simplu au «dispărut»„ Nici un angajat nu avea experienţă sau pregătire în combaterea finanţării terorismului.
Dragomir a admis că Oficiul nu poate funcţiona fără asistenţă externă. Reprezentantul Trezoreriei la ambasadă s-a oferit să ajute ONPCSB să ţină cursuri de pregătire legate de transferul de bani şi cum se pot detecta activităţile de spălare a banilor.
Citiţi toate articolele Wkileaks România - Jurnalul Naţional
