Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 8 februarie, DNA a trimis-o în judecată pe rivala Laurei Codruța Kovesi, Mihaiela Moraru Iorga. Printr-un rechizitoriu făcut rapid la unitatea de elită de la Ploiești. Pe 21 februarie, același DNA a clasat dosarul prin care fostul director al CNADNR, Narcis Neaga, fusese pus sub inculpare, în 2015, de către procuroarea Mihaiela Moraru Iorga, pentru rezilierea unui contract de supervizare a lucrărilor executate la Autostrada Sibiu-Orăștie. De această dată, procurorilor le-a venit “mănușă” Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, prin care infracțiunea de abuz în serviciu mai poate fi anchetată doar dacă s-a încălcat o lege sau o Ordonanță de Guvern. Odată închis acest dosar, și cercetările referitoare la calitatea neconformă a materialelor folosite la construcţia respectivelor tronsoane de autostradă sunt suspendate. Unele dintre aceste materiale au fost livrate constructorilor italieni de către o companie patronată de Eduard Kovesi, fostul soț al șefei DNA.
Dosarul deschis în decembrie 2015 de către Mihaiela Moraru Iorga pe numele lui Narcis Neaga a fost închis, cu clasare, în data de 21 februarie 2018, printr-o decizie a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. DNA susține că faţă de fostul director general al fostei Companii Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), Narcis Neaga, a fost dispusă soluția clasării, în baza articolului 16, alineat 1, litera B din Codul de Procedură Penală, mai exact pentru că “fapta nu este prevăzută de legea penală”.
DNA mai precizează că această clasare a survenit după ce procurorii au constatat modificarea legislației penale, având în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale, “aspect care nu poate atrage răspunderea penală a persoanei respective”.
Rivala lui Kovesi a instrumentat acest dosar
În decembrie 2015, Mihaiela Moraru Iorga punea în mișcare acțiunea penală faţă de Narcis Neaga, acuzându-l de abuz în serviciu, Tot atunci, pe numele fostului director general al CNADNR a fost instituită măsura controlului judiciar pe cauțiune, fiind indisponibilizat în acest sens un imobil al acestuia, în valoare de 300.000 de lei. Mihaiela Moraru Iorga efectua cercetări asupra faptului că, în data de 15 mai 2014, Narcis Neaga a suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea Autostrăzii Orăștie-Sibiu, cu încălcarea dispozițiilor contractuale, a condiţiilor Federației Internaționale a Inginerilor Constructori și a dispozițiilor legale. Ulterior, același Narcis Neaga a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov să supervizeze, în locul asocierii de firme care câștigase contractul în acest sens, lucrările de execuţie a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale pe perioada de desfășurare a contractelor de lucrări privind porțiunile cuprinse între kilometrul 43+855 și kilometrul 65 + 965, respectiv între kilometrul 65 + 965 și kilometrul 82 + 070.
Mai departe, Narcis Neaga a reziliat contractul cu asocierea de firme SC Consitrans SRL – SC Via Design SRL – Omicron Ampero SA (lider al asocierii fiind Consitrans), contract reziliat în condiții nelegale, și a refuzat plata facturii emise de Consitrans.
700.000 de euro prejudiciu
Ulterior, mai arăta procurorul Mihaiela Moraru Iorga, printr-o sentinţă arbitrară, Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis în parte cererea formulată de Consitrans SRL, în calitate de lider al asocierii care asigurare, inițial, serviciile de supervizare și a obligat CNADNR la plata sumei de 3.139.109,2 lei fără TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la 15 mai 2014, până la 23 decembrie 2014, dată la care a fost înregistrată cererea.
În acest sens, acțiunile reținute de DNA, la vremea respectivă, acreditau ideea că au avut drept consecință directă plata de la bugetul de stat către Consitrans SRL a sumei de 3.159.022,65 de lei, reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie-decembrie 2013, a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov.
Abia din acest punct, ancheta derulată de Mihaiela Moraru Iorga pe tema acestei autostrăzi devine interesantă.“Prin suspendarea și, respectiv, rezilierea contractului de suspendare a fost favorizat antreprenorul care executa lucrările de construcţie (firma italienească Salini Impregilo SpA – n.red.), care în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și de acceptarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuţie și utilizarea de materiale necorespunzătoare”. Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea supervizorului, “cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și prin nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor. Faptul că, după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă, au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor, denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost acela de a asigura antreprenorului (Salini Impregilo SpA) posibilitatea decontării unor lucrări neconforme”, mai arăta Mihaiela Moraru Iorga.
Italienii cumpărau balast și pietriș prin intermediul lui Eduard Kovesi
Anul trecut, presa centrală a dezvălui faptul că unul dintre furnizorii de materiale pentru antreprenorul italian Salini Impregilo SpA a fost nimeni altul decât Eduard Kovesi, fostul soț al șefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. DNA a fost sesizată după ce Guvernul României a concluzionat că firma italiană nu a respectat proiectul și calitatea materialelor, motiv pentru care Ministerul Transporturilor a reziliat contractul. Jurnaliștii scriau că, la un moment dat, ancheta a nimerit peste un cetățean Eduard Kovesi, din Sibiu, poreclit “Bebe”, care a vândut pietriș, balast și pământ de umplutură, direct sau prin intermediul altor firme. Eduard Kovesi a realizat aceste intermedieri prin firma Led Communication SRL.
Din acest moment, dosarul a fost pus în stand by. Iar, în vara anului trecut, Laura Codruţa Kovesi a intrat în conflict deschis cu procurorul de caz, Mihaiela Moraru Iorga. Lucrurile s-au tranșat, credea șefa DNA, în 5 iulie 2017, când CSM a avizat favorabil ordinul lui Kovesi de revocare din calitatea de procuror DNA a Mihaielei Iorga Moraru. Numai că aceasta din urmă a atacat în instanță ordinul de revocare, iar în 27 septembrie, Curtea de Apel București a decis suspendarea proviziorie a executării ordinului de revocare. La sfârșitul anului trecut, DNA Ploieșt i-a fabricat Mihaielei Moraru Iorga, întoarsă, de facto, la DNA, un dosar de corupție, privind o pretinsă infracțiune de favorizare a făptuitorului. Dosarul a fost trimis în judecată în data de 8 februarie 2018. Din acel moment, Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată de drept din magistratură.
Ei bine, două săptămâni mai târziu, în 21 februarie, DNA a clasat dosarul instrumentat de Mihaiela Iorga Moraru, privindu-l pe Narcis Neaga și rezilierea contractului de supervizare a lucrărilor de construcție de la Autostrada Sibiu-Orăștie.
Fostul soţ al șefei DNA, implicat în mai multe astfel de afaceri
Nu este pentru prima dată când numele lui Eduard Kovesi este legat de construcţia autostrăzilor. La sfârșitul anului 2015, mai mulți subcontractori ai lucrării tronsoanelor Autostrăzii Sibiu-Orăştie au început să dea declarații la DNA într-un dosar deschis, încă din 2013, acuzând faptul că au fost înșelați de un grup de firme care livra materia primă. Este vorba despre un grup economic din Buzău, aflat în relații contractuale cu societatea patronată de Eduard Kovesi, fostul soț al procurorului-șef al DNA. Din acest grup economic face parte o companie, MJC Strade Infrastructuri SRL, care a încercat, în același an, să intre în insolvență, declarând în mod nereal că nu mai deține lichidități pentru a-și achita datoriile către creditori. În fața judecătorului sindic, unul dintre creditori a arătat că patronii MJC Strade Infrastructuri, furnizor de balast pentru constructorii italieni de autostrăzi, au cumpărat mai multe terenuri intravilane în județul Timiș, de unde extrageau această materie primă, însă au uitat să achite ratele stabilite. Firma lui Eduard Kovesi, client al companiei buzoiene, s-a înscris, la rândul său, la masa credală a MJC Strade Infrastructuri.
Narcis Neaga a scăpat și de cauțiunea de 300.000 de lei
Odată cu clasarea dosarului, fostul director general al CNADNR, Narcis Neaga, a scăpat și de cauțiunea de 300.000 de lei aferentă controlului judiciar. Narcis Neaga a fost director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în perioada 2012-2015, fiind demis după ce ancheta Mihaielei Iorga Moraru a fost declanșată. Ulterior, el a devenit, la începutul anului trecut, consilier al fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, iar în prezent deține funcția de membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (succesoarea CNADNR).
Contractul de supervizare a lucrărilor de la Autostrada Sibiu-Orăștie a fost încheiat în 2011, pentru 7,3 milioane de euro, fără TVA. În 2014, Narcis Neaga, șeful CNADNR, a reziliat acest contract, în mod abuziv.
După rezilierea contractului, supervizarea a fost preluată de DRDP Brașov. Fără însă a ține cont de constatările fostului supervizor. Rezultatul? Toate neconformitățile au dispărut din acte, iar plăţile către constructorul italian au fost acceptate.
