Dovada că DNA a colaborat cu SRI, în comunicatele de presă ale instituției

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, ieri, în cadrul unui interviu la un post de radio, că procurorii nu au colaborat cu SRI, ci doar“au cooperat”. În opinia acesteia, cei doi termeni au însemnătate juridică diferită, iar cooperarea dintre Parchet și Serviciul de informații se înscrie în limitele legale. Mergând pe această logică, reiese că, dacă Parchetul ar fi colaborat cu SRI, ar fi depășit limitele legale, fapt pe care Kovesi îl respinge cu vehemență. Începând cu anul 2012, DNA a emis sute de comunicate de presă care, după prezentarea faptelor sau împrejurărilor descrise din activitatea DNA, cuprind sintagma “în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul specializat al Servicului Român de Informații”. Există, însă, o excepție, strecurată într-un comunicat de presă din 15 martie 2012, referitor la reținerea unui judecător de la Curtea de Apel Timișoara, în care DNA specifică faptul că “la instrumentarea acestui dosar procurorii au COLABORAT cu ofițerii din cadrul SRI”. Potrivit articolului 15 din Protocolul de cooperare semnat, în 2009, de către SRI și PÎCCJ, “informațiile furnizate de SRI, destinate, potrivit legii, structurilor centrale ale DIICOT și DNA se comunică EXCLUSIV Procurorului General al PÎCCJ”. Procuror general la momentul apariției comunicatului care atestă că DNA a colaborat cu SRI era Laura Kovesi.

“Protocolul nu se numeşte de colaborare, există protocol de cooperare. Cooperare, nu colaborare, sunt termeni total diferiţi. Colaborare presupune altceva. Părţile cooperează potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute în lege. Atât. Deci protocolul nu a adăugat în niciun fel la lege. Din punct de vedere juridic, da, există o diferenţă între colaborare şi cooperare”, a declarat, ieri, într-un interviu acordat unui post de radio, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

În acest fel, șefa DNA încearcă să minimalizeze efectele juridice ale colaborării dintre procurorii DNA și ofițerii SRI, statuată prin semnarea, în luna februarie a anului 2009, a vestitului protocol de cooperare. Dacă există, așa cum afirmă Kovesi, diferențe de ordin juridic între sintagmele “a colabora” și “a coopera”, înseamnă că, transpusă în fapte, prima sintagmă ar încălca prevederile legale.

 “Procurorii au colaborat cu ofițerii din cadrul SRI”

DNA, ca și DIICOT, au fost principalii beneficiari instituționali ai acestui Protocol de Cooperare semnat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI “pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale”. Începând cu anul 2012, activitatea DNA a ținut, practic, zilnic ageda opiniei publice prin mediatizarea cauzelor pe care această structură de parchet le-a instrumentat. De la comunicarea actelor procedural operate în dosarele penale, de la rețineri, arestări, percheziții, organizarea de flagrante, punerea în mișcare a acțiunilor penale și trimiterile în judecată, DNA ținea opinia pubică la curent cu cele mai răsunătoare astfel de cauze. Peste 550 de comunicate de presă, care se încheie cu faptul că procurorii anticorupție au beneficiat, într-un fel sau altul, de cooperarea Serviciului Român de Informații, au fost emise până în data de 5 septembrie 2016, când se presupune că Protocolul de Cooperare și-a încetat efectele.

Ei bine, există un comunicat de presă emis de către DNA care conține exact sintagma care atestă existența unui fapt pe care Kovesi mai că s-a jurat, ieri, în interviul de la radio, că n-a existat niciodată. Respectiv că DNA a colaborat cu SRI, ceea ce, așa cum am arătat, în aserțiunea șefei instituției, are o însemnătate juridică diferită de cea a sintagmei “a cooperat”. Astfel, în 15 martie 2012, DNA a comunicat faptul că procurorii efectuează cercetări față de judecătorul Nicolae Cătălin Șerban, vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență. La finalul comunicatului de presă, scrie negru pe alb că “la instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofițerii din cadrul Serviciului Român de Informații”.

Informațiile destinate instituției, comunicate șefului

 Acest comunicat de presă, care arată care a fost exact natura relației dintre DNA și SRI, respectiv de colaborare, a fost emis când instituția era condusă, în calitate de procuror-șef, de către actualul judecător al Curții Constituționale, Daniel Morar. Acesta din urmă a denunțat public, în urmă cu două zile, caracterul nelegal al protocolului încheiat în 2009 între Parchetul General și Serviciul Român de Informații.

Dacă la momentul întocmirii dosarului penal pe numele judecătorului Nicolae, de la Curtea de Apel Timișoara, DNA era condusă de Daniel Morar, înseamnă că informațiile furnizate de SRI în această fază procesuală a dosarului au fost aduse la cunoștința organului de urmărire penală și valorificate ca atare. Însă Protocolul de Cooperare dintre PÎCCJ și SRI este explicit în legătură cu modul în care se făcea această informare. La articolul 15 din Protocol se arată, la alineatul 1, că “SRI comunică Parchetului, la cerere sau din oficiu, informațiile obținute din derularea activităților operative de realizare a securității naționale, care prezintă relevanță și pot fi valorificate în cadrul procesului penal”. La alineatul al doilea, același articol din Protocol arată că “informațiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție se comunică EXCLUSIV Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Cine era, la data de 15 martie 2012, procuror general al României, cu drepturi exclusive de a primi de la SRI informații destinate structurii centrale a DNA? Laura Codruța Kovesi.

Un banal trafic de influență a necesitat intervenția SRI

Colaborarea dintre SRI și DNA în dosarul penal al fostului vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, Nicolae Cătălin Șerban, rămâne o evidență, certificată prin comunicatul de presă al DNA. Din Protocolul încheiat în 2009, reiese că SRI trebuia să furnizeze pentru DNA informații “obținute din derularea activităților operative de realizare a securității naționale, care prezintă relevanță și pot fi valorificate în cadrul procesului penal”. Reprezentau faptele judecătorului cercetat ameninţări la adresa securității naționale? Răspunsul îl aflăm din același comunicat de presă.

Astfel, DNA aduce la cunoștința opiniei publice, prin intermediul Biroului de Presă, că, în februarie 2012, judecătorul Nicolae Cătălin Șerban a pretins de la învinuitul Iacob Chișărău suma de 60.000 de euro, lăsând să se înţeleagă că are influență asupra membrilor completului de judecată ce avea spre soluționare două cauze civile, ambele aflate pe rolul Curții de Apel Timișoara, în sensul soluționării favorabile a acestora. Ulterior, mai spune DNA, în 14 martie 2012, judecătorul Nicolae a primit, cu ajutorul soției sale, de la Iacob Chișărău, suma de 50.000 de euro, bani ce fuseseră primiți de aceasta de la alte două persoane. DNA a cerut Secției de Judecători a CSM aviz pentru reținerea și arestarea preventivă a judecătorului. Nicolae a fost reținut pentru 24 de ore, iar, în 16 martie 2012, Curtea de Apel București a emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile.

557 de comunicate de presă elogiază ofițerii de informații

“Jurnalul” a centralizat toate comunicatele de presă emise de către DNA, din 2012, până la finalul anului 2016, care au în cuprinsul lor propoziții sau referiri la implicarea Serviciului Român de Informaii în instrumentarea unor dosare penale aflate în lucru la această unitate de parchet. În niciun alt comunicat de presă nu se mai regăsește sintagma “colaborare” cu SRI.

În acest sens, în anul 2012, DNA a emis nouă comunicate de presă la finalul cărora se aduce la cunoștința opiniei publice faptul că procurorii anticorupție au beneficiat, în dosarele făcute publice, de “sprijinul de specialitate al ofițerilor Serviciului Român de Informații”. “Sprijinul” se adaugă, în multe spețe comunicate, “colaborării” pe care DNA a avut-o cu diferite structuri ale Poliției, ANAF-ului și altor instituții. După data de 15 martie 2012, DNA s-a ferit să mai facă vreo referire la colaborarea cu SRI în dosarele instrumentate.

În 2013, DNA a emis 24 de comunicate de presă în care vorbește de sprijinul de specialitate oferit de SRI, iar în anl 2014 numărul acestor comunicate a ajuns la 160. Acesta s-a dublat în 2015, ajungând la 331 de comunicate de presă. Anul 2016, când existența Protocolului de Cooperare dintre  Parchetul General și SRI a fost devoalat public și după ce Curtea Constituțională a eliminat SRI-ul din aria penală de competență a DNA, comunicatele de presă care fac referire la “sprijinul” oferit procurorilor anticorupție a scăzut la 33. Ultimul datează din 5 septembrie 2016, când DNA a comunicat trimiterea în judecată a șefului Poliției Sinaia.

Negare în trepte: Protocolul, colaborarea și echipele mixte

Timp de șapte ani, Parchetul a colaborat cu SRI, în baza acestui Protocol de Cooperare, existența documentului apărând în spațiul public în urmă cu doi ani. Abia anul acesta, SRI și Parchetul General au decis declasificarea documentului în cauză. Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General are 18 pagini, prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. Printre obiectivele cooperării se numără, printre altele, "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevăzute la art. 2". Articolul 2 prevede că părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Nu doar caracterul colaboraționist al Protocolului este negat de către fostul procuror general al României, Laura Kovesi, dar și existența echipelor mixte. Asta, după ce DNA a negat, o bună perioadă, însăși existența protocolului. “A doua noţiune care creează confuzie, nu există noţiunea de echipă mixtă. Nu există nicăieri în acest protocol noţiunea de echipă mixtă. Nu este echipă mixtă. Ceea ce s-a scris în comunicatul de presă este exact cum este în realitate. Sunt termeni diferiţi, cu noţiuni diferite. Echipă mixtă înseamnă că atunci când un ofiţer SRI spre exemplu cu un procuror au o echipă mixtă, pot să facă aceleaşi chestiuni. Or, în realitate, aceste echipe comune se desfăşurau doar pentru realizarea anumitor activităţi. Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau niciun fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci pur şi simplu doar activităţi tehnice, prevăzute de lege", a declarat, ieri, șefa DNA.

CSM decide ce face cu restul de protocoale

Astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are pe ordinea de zi examinarea răspunsurilor transmise, la solicitarea CSM, de către instituțiile din sistemul judiciar cu privire la protocoalele încheiate de acestea cu serviciile sau cu structurile de informații.

Asta, după ce, în şedinţa Plenului din 20 martie 2018, s-a decis, printre altele, transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 1 ianuarie 2005.

Reamintim faptul că Protocolul de Cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, în data de 4 februarie 2009, semnat de Laura Kovesi, George Maior, Tiberiu Nițu și Florian Coldea, precede alte trei protocoale similare încheiate de SRI cu structurile de parchet. Este vorba despre un protocol încheiat la 28 iunie 2005 între SRI și Parchetul General, de un protocol încheiat în 28 ianuarie 2003 între SRI și fostul Parchet Național Anticorupție (PNA), la care se adaugă o Notă Anexă din 1 martie 2004, și protocolul din 4 iunie 2007, încheiat între SRI și Parchetul Curții de Apel București. Toate aceste protocoale și-au încetat aplicabilitatea în momentul în care a intrat în vigoare protocolul din data de 4 februarie 2009.

După ce a negat existența Protocolului dintre PÎCCJ și SRI, Kovesi susține că acesta nu este unul de “colaborare”, ci doar unul de “cooperare”. Diferența juridică dintre sintagme este cunscută doar de către șefa DNA.

În dosarul fostului vicepreședinte al Curții de Apel Alba Iulia, Nicolae Cătălin Șerban, procurorii recunosc public că au colaborat cu ofițerii SRI. Ulterior, comunicatele DNA au evitat sintagma “colaborare”, când era vorba de relația cu serviciul secret.