Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform unor surse din cadrul echipei de avocaţi care l-a asistat pe Liviu Dragnea în procesul în care, luni, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare, liderul PSD avea toate şansele să scape, în cazul în care nu s-ar fi încăpăţânat să parieze pe cartea achitării. Soluţia salvatoare a venit chiar de la instanţa de fond, care a pronunţat prima sentinţă, în vara anului trecut, şi care, în motivarea deciziei, i-a scris, pe două pagini, lui Liviu Dragnea, calea de urmat. Şi anume, să ceară, în apel, schimbarea încadrării juridice, din instigare la abuz în serviciu în ceea ce o priveşte pe fosta directoare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu, în infracţiunea de trafic de influenţă exercitat ca preşedinte al Organizaţiei PSD Teleorman, pentru încadrarea fictivă a celor două funcţionare. Ceea ce nu ar fi însemnat neapărat o recunoaştere a săvârşirii faptei, ci posibilitatea intervenţiei, încă de acum un an, a termenului de prescripţie a răspunderii penale şi încetarea, în acest temei, a procesului penal în care, luni, Liviu Dragnea, a fost trimis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Penitenciarul Rahova.
Liviu Dragnea a declarat, atât în cercul apropiaţilor, în faţa instanţei de judecată, dar şi în spaţiul public că este nevinovat în cauza privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman. Din acest motiv, nu a procedat asemenea fostei sale soţii, Bombonica Prodana, de a achita presupusul prejudiciu reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie, şi de a beneficia de prevederile legale de la acel moment pentru a se înceta procesul penal împotriva lui. Dimpotrivă, Liviu Dragnea a declarat public că, dacă ar fi procedat aşa, ar fi echivalat cu o recunoaştere a faptului că a săvârşit o infracţiune, ceea ce a exclus în orice împrejurare, mizând pe o soluţie finală de achitare, pentru că fapta nu există.
Iată, însă, că acest calcul s-a dovedit, în cele din urmă, unul falimentar pentru Liviu Dragnea. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de apel de cinci judecători, a respins desfiinţarea şi rejudecarea sentinţei penale pronunţate la fond în ceea ce-l priveşte pe liderul PSD, menţinând prevederile din aceasta. Cu consecinţa condamnării definitive la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, compusă din pedeapsa de doi ani primită în dosarul referendumului de demitere a lui Traian Băsesc, din anul 2012, contopită cu o pedeapsă de trei ani în cauza prezentă.
Instanţa de fond i-a arătat calea de urmat
Un amănunt extrem de interesant în legătură cu sentinţa pronunţată, la fond, în vara anului trecut, de completul de trei judecători, se regăseşte chiar în motivarea opiniei majoritare care a condus la condamnarea în primă instanţă. Astfel, deşi condamnarea iniţială a reţinut săvârşirea de către Liviu Dragnea a infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în sensul că abuzul în serviciu, concretizat în decizia de angajare a funcţionarelor Anisia Niculina Stoica şi Adriana Botorogeanu, i-a aparţinut directoarei Floarea Alesu, de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, aceasta fiind instigată să săvârşească această faptă de către Liviu Dragnea, motivarea condamnării descrie fapta ca fiind săvârşită în limitele unei alte infracţiuni prevăzute de Legea 78/2000, privind descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Concret, pe două pagini, cei doi judecători care au decis condamnarea lui Liviu Dragnea la fond reţin că Dragnea şi-a folosit puterea şi influenţa ca preşedinte al organizaţiei judeţene Teleorman a Partidului Social Democrat şi de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, care are în subordine DGASPC Teleorman, pentru a o determina pe directoarea Floarea Alesu să le încadreze în muncă pe cele două funcţionare, să le menţină şi să le remunereze pe acestea, chiar dacă ele şi-au desfăşurat, în fapt, activitatea la sediul PSD Teleorman. Iar acuzaţia nu putea fi aceea de abuz în serviciu sau de instigare la abuz în serviciu, ci de trafic de influenţă exercitat de o persoană cu funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pentru a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, infracţiune prevăzută la articolul 13 din Legea 78/2000 şi care se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Şanse de reuşită
Practic, instanţa de fond i-a dat lui Liviu Dragnea “mură în gură” informaţia pe care să o utilizeze în apelul pe care acesta l-a formulat, la completul de 5 judecători, împotriva acestei sentinţe penale. Surse din cadrul echipei de avocaţi care a lucrat în acest dosar au precizat, pentru “Jurnalul”, că această cale de urmat, care i-a fost adusă la cunoştinţă lui Liviu Dragnea, viza o solicitare pe care acesta să o facă în faţa instanţei de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie, din instigare la abuz în serviciu, în cea de trafic de influenţă, prevăzută la art. 13 din Legea 78/2000. Iar solicitarea se baza pe însăşi motivarea hotărârii din fondul cauzei, dar şi pe acuzaţiile reţinute de DNA în rechizitoriu. Practic, Dragnea avea toate motivele legale să solicite instanţei să îl judece şi să îl găsească vinovat sau nevinovat pentru faptul că, în calitatea sa de preşedinte al Organizaţiei Judeţene Teleorman a Partidului Social Democrat şi-a traficat influenţa conferită de această funcţie pe lângă directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, pentru a o determina pe aceasta să le încadreze în câmpul muncii pe cele două funcţionare, cu toate că acestea din urmă prestau activităţi pentru partid. Generând, astfel, un folos necuvenit pentru cele două funcţionare, pe de o parte, şi pentru PSD Teleorman, pe de altă parte, constând în salariile încasate, necuvenit, de acestea, de la DGASPC Teleorman.
DNA nu a cerut inculparea PSD Teleorman
Conform unuia dintre avocaţi, care i-a propus lui Liviu Dragnea această strategie în apel, existau 90 la sută şanse ca solicitarea schimbării încadrării juridice să fie admisă de către instanţa de judecată. Iar, pe de altă parte, ar fi însemnat o palmă puternică aplicată pe obrazul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care, din neglijenţă sau cu intenţie, nu a dus acuzaţiile până la capăt. Asta, deoarece, în rechizitoriul înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA nu a inclus în dosarul penal şi partea care a beneficiat de folosul material injust presupus a fi fost generat de acţiunea lui Liviu Dragnea. În speţă, Organizaţia Judeţeană PSD Teleorman, care a beneficiat, conform acuzării, de un folos constând în faptul că nu a fost nevoit să plătească, din fondurile proprii, salariile celor două persoane de la care a plecat această speţă penală, banii fiind plătiţi de o altă instituţie publică bugetară.
Este foarte posibil ca procurorul de caz să se fi ferit să includă şi partidul în această ecuaţie juridico-penală, pentru că atunci ar fi fost nevoit, din capul locului, să îl acuze pe Dragnea de trafic de influenţă.
De ce schimbarea încadrării juridice ar fi fost în folosul lui Liviu Dragnea şi ar fi dat “şah-mat” acuzării? Simplu. Fapta, chiar şi în formă continuată, are limitele de pedeapsă de la 1 la 5 ani, iar ultimul act material reţinut în dosar a avut loc în anul 2009. Prescripţia răspunderii penale pentru infracţiuni de până la cinci ani, inclusiv, intervine la un interval de 8 ani de la data săvârşirii ultimului asemenea act, ceea ce ar fi însemnat că fapta lui Liviu Dragnea, dacă ar fi fost cerută şi admisă schimbarea încadrării juridice, s-ar fi prescris încă din anul 2018. Iar instanţa nu ar fi putut constata altceva decât încetarea procesului penal.
Liviu Dragnea, care a fost pus la curent cu această strategie, a refuzat categoric. Motivul: “Nu am săvârşit nicio infracţiune, nu am de ce să cer schimbarea încadrării unei fapte pe care nu am comis-o”, au dezvăluit, pentru “Jurnalul”, surse din rândul avocaţilor. Consecinţa acestei încăpăţânări a fost una cruntă pentru el.
Avocaţii lucrează la căile de atac şi la o plângere la CEDO
Liviu Dragnea a fost încarcerat, luni după-amiază, în Penitenciarul de tranzit Rahova. Acesta s-a predat unui echipaj al Serviciului Urmăriri la câteva ore după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În prezent, liderul PSD se află în carantină, timp de 21 de zile, după care va fi mutat într-un alt penitenciar, în funcţie de decizia pe care o va lua conducerea ANP, bazată pe cuantumul pedepsei. Cel mai probabil, va fi aleasă o unitate de detenţie cu regim semideschis.
Dragnea poate formula cerere de liberare condiţionată după ce va executa două treimi din pedeapsa de trei ani şi şase luni, termen care se va împlini peste 26 de luni. De asemenea, potrivit avocaţilor, acesta ia în calcul înaintarea unor căi extraordinare de atac şi, după ce instanţa supremă va redacta motivarea deciziei, se va adresa la CEDO.
Dragnea, ameninţat cu violul de un fost şef al ANP
Un fost director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu, care, în prezent, este liderul Federaţiei Sindicatelor din ANP, a publicat, ieri, o scrisoare deschisă destinată lui Liviu Dragnea, în care, în mod direct, îl ameninţă pe acesta cu “probleme” în timpul în care acesta şi-l va petrece în spatele gratiilor.
„Iartă maşina aia mioritică în care te-au adus la noua ta casă, dar alta n-am avut. Bugetul mic, sistemul penitenciar subfinanţat şi subminat. Ştii matale! Doar te-ai luptat mai bine de doi ani să ne dărâmi cu tot cu justiţie şi puşcării! Dacă reuşea Tudorel să libereze toţi deţinuţii, acum făceai puşcărie singur. Toată Rahova era, practic, a ta. N-aţi reuşit, şi-a fost doar o întâmplare că sluga s-a dovedit nevredincă. Greu eşec! (…) Am auzit că te-au şi înjurat nişte cetăţeni la venirea «acasă». Nici măcar ultimul miting nu ţi-a reuşit, mustăcilă! Ce soartă! Ce durere! Probabil că tot auzi aşa vorbe de când nu prea-ţi mai ies băile de mulţime. (…) Mai rău e că ieri, la primirea în penitenciar, la partea de control al cavităţilor, n-au fost în tură pianişti. Dar, de bună seamă, încă mai simţi asta. Camera o găseşti aşa cum ai lăsat-o când ai redus de vreo 3 ori banii de investiţii pentru penitenciare în timp ce plângeai şi te smiorcăiai la televizor de mila miilor de infractori condamnaţi pe nedrept pentru crime, tâlhării, violuri, hoţii şi alte blestemăţii. O să-i cunoşti mai bine şi-o să plângeţi împreună. Ai grijă, însă, nu mai invita pe nimeni la baie, Liviu! În puşcărie, nu e ca la Parlament, iar ziariştii nu ţi-ar face nimic din ce s-ar putea gândi noii tăi colegi. Sper! Mai ales că, apropo, în pofida recursului compensatoriu care-a eliberat mii de infractori, au mai rămas vreo 2.500 de violatori în puşcării. (…) Altfel, prima zi e cu emoţii. O să fie mai bine! Probabil c-o să descoperi şi matale că eşti de fapt un scriitor, un cercetător şi-un educator. Calea e bătută, şi n-ar mai mira pe nimeni dacă, după ce-ai umflat kilometrii de autostradă ori producţia la hectar, o să devii brusc un puşcăriaş model. (…) Aşa că, încă o dată, bine ai venit, Liviu!”, scrie liderul sindicatelor din penitenciare.
Dacă Liviu Dragnea ar fi acceptat să solicite schimbarea încadrării juridice, fapta pentru care urma să fie, ulterior, judecat s-ar fi prescris încă de anul trecut. Liderul PSD a refuzat categoric această strategie.
Traficul de influenţă avea termenul de prescripţie în 2018, în timp ce instigarea la abuz în serviciu, pentru care a fost condamnat, luni, s-ar fi prescris abia în anul 2021.
