x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

După 90 de zile de criză, toate actele autorităților adoptate în stare de urgență și de alertă pot deveni nule

0
Autor: Ion Alexandru 08 Iun 2020 - 09:38
După 90 de zile de criză, toate actele autorităților adoptate în stare de urgență și de alertă pot deveni nule
Vezi galeria foto


La capătul a trei luni de criză sanitară, generată de pandemia de coronavirus, autoritățile care au reglementat, gestionat și administrat această criză riscă să se trezească într-o postură nicăieri altundeva întâlnită pe planetă. Toate actele prin care a fost instituită starea de urgență, starea de alertă, interdicțiile, restrângerea unor drepturi și libertăți constituționale și alte acte care au legătură cu acestea, inclusiv o lege organică adoptată de Parlament ar putea fi declarate neconstituționale.

Mare parte din aceste acte normative au fost deja supuse controlului de constituționalitate la Curtea Constituțională, în urma sesizărilor făcute de instituția Avocatului Poporului, toate picând testul de legalitate, în raport cu Legea fundamentală. Ordonanța de Urgență nr. 1/1999, prin care a fost instituită starea de urgență, decretul prezidențial aferent, Ordonanța de Urgență prin care au fost majorate amenzile sunt deja neconstituționale sau și-au depășit sfera de constituționalitate pentru care au fost emise.

Ordonanța de Urgență prin care se putea, până în 18 mai 2020, institui starea de alertă este doar parțial constituțională, în sensul că, prin acest act, nu pot fi restrânse drepturi și libertăți. Săptămâna trecută, Avocatul Poporului a sesizat CCR și cu privire la neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020, privind instituirea unor măsuri pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, constatând că acest act normativ încalcă, pe de o parte, principiul separației puterilor în stat și, mai grav, pe de altă parte sancționează o serie de fapte, făcând trimitere la articole de lege inexistente.

 

Toată această situație arată o stare de haos, instituită la nivel legislativ, odată cu declanșarea crizei privind pandemia. Cu consecințe, în cazul în care și ultima sesizare formulată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională, de neimaginat. Starea de alertă, așa cum a fost ea declarată, în data de 15 mai, este vădit neconstituțională, întrucât, prin Hotărâre a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, au fost instituite ori serie de interdicții și restricții asupra exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale, în ciuda faptului că magistrații Curții Constituționale arătau că OUG 21/2004, în baza căreia a fost emisă această hotărâre, nu poate restrânge drepturi și libertăți.

Starea de urgență decretată, astfel reglementată, a încetat însă în data de 18 mai 2020, când a intrat în vigoare Legea nr. 55/2020, privind unele măsuri pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2, lege adoptată, de urgență, de Parlamentul României. În baza acestui act normativ nou, a fost emisă o a doua Hotărâre de Guvern, prin care a fost declarată starea de alertă pentru 30 de zile, în anexele căreia au fost emise unele măsuri, în baza cărora ministerele au emis, la rândul lor, ordine comune care au îngrădit exercițiul unor drepturi și libertăți.

 

Încălcarea separației puterilor în stat

Ei, bine, la finalul săptămânii trecute, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a mai multor articole din această lege. Renate Weber arată, în sesizarea făcută, că dispozițiile menționate sunt neconstituționale, întrucât prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separației puterilor în stat, consacrat de articolul 1 alineat 4 din Constituție, deoarece o asemenea intervenție a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituțională.

Concret, în primul rând, sunt atacate alineatele 3 și 4 ale articolului 4, unde se arată că „atunci când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de cinci zile de la data solicitării încuviințării, iar dacă Legislativul respinge soluția de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviința norma adoptată de Guvern integral sau cu modificări”.

Avocatul Popporului arată, în acțiunea înaintată la Curtea Constituțională, că „prin intervenția legislativă a art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepțiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituție, și anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul”.

Mai mult, critica de neconstituționalitate se referă și la nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul. Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului, Parlamentul a convertit natura juridică tradițională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic ce vizează exclusiv raportul constituțional dintre Parlament și Guvern.

 

Lege neclară și impredictibilă atunci când vorbește despre sancțiuni

O chestiune mai gravă decât aceste aspecte se referă la faptul că, în legea cu pricina, există trimiteri la articole care nu se regăsesc sau care fac obiectul altor reglementări decât trimiterile făcute la ele „O altă critică de neconstituționalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislației (art. 65, art. 66, art. 67). Astfel, prevederile adoptate în acest mod, și anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în privința clarității și previzibilității legii”, mai precizează Renate Weber.

În concret, la capitolul „Raporturi și sancțiuni, există un articol 65, unde se precizează: „Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: s) neefectuarea lucrărilor pentru demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri, de către persoanele fizice sau juridice ori de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit. g); ș) împiedicarea de către orice persoană fizică a efectuării lucrărilor pentru demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri, stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h)”.

Avocatul Poporului arată că dispozițiile articolului 65, literele „s” și „ș“ fac trimitere la un alineat inexistent în cuprinsul articolului 5 al acestei Legi nr. 55/2020. Mai departe, articolul 66, literele „a”, „b“ și „c” se raportează la articolul 65 literele „s”, „ș“ și „t”, unde sunt precizate cuantumuri de amenzi de la 500 la 10.000 de lei.

 

Măsuri fără suport constituțional

„Aceste texte de lege sunt imposibil de aplicat, deoarece fie sancționează contravenții al căror conținut constitutiv nu este clar, fie nu stabilesc cu claritate personalul desemnat pentru constatarea contravenției. Măsurile legale criticate sunt lipsite de claritate și de previzibilitate, din moment ce obiectul material al contravenției este incert și ambiguu, din cauza trimiterii la o măsură legală inexistentă în fondul activ al Legii nr. 55/2020”, arată Avocatul Poporului.

Din acest punct de vedere, evoluția situației poate arunca cu totul în aer starea de alertă instituită pe 18 mai 2020 în România, cu efecte care încetează, cel mai probabil, după 15 iunie 2020. Excepția de neconstituționalitate a fost deja înregistrată la Curtea Constituțională, a primit numărul de dosar 668D/2020 și lucrarea se află deja în analiză, pentru întocmirea raportului.

Așa cum s-a întâmplat cu toate celelalte sesizări ale Avocatului Poporului, în legătură cu starea de urgență și cu starea de alertă, atât Legea 55/2020, deciziile Guvernului și ordinele miniștrilor implicați în adoptarea de măsuri pe perioada stării de alertă pot fi lovite de nulitate.

 

„Prima” stare de alertă, emisă pentru PR

Neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020 ar pune Guvernul în situația, dacă se impune în continuare sau în viitor, ca instituirea stării de alertă să fie făcută în baza vechii reglementări, care se află și ea în vigoare, anume prin Ordonanța de Urgență nr. 21/2004. Numai că, luna trecută, tot ca urmare a unei acțiuni a Avocatului Poporului, Curtea Constituţională a dat o decizie interpretativă, prin care a decis că OUG este constituțională, dar nu poate să restrângă drepturi și libertăți ale cetățenilor.

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale”, se arată în decizie. Judecătorii constituționali, arătau că, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgență, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin. (6) din Constituție, astfel că, respectând cadrul constituțional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului. Cum, în acest scenariu, legea este neconstituțională, nu pot fi restrânse drepturi și libertăți pe perioada stării de alertă.

 

Starea de urgență, amendată crunt de CCR

Toate aceste lovituri puternice vin după ce, tot la sesizarea Avocatului Poporului, și starea de urgență, care a funcționat în perioada 15 martie – 15 mai 2020, a primit o decizie de neconstituționalitate. De această dată, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Ordonanța de Urgență 34/2020, prin care au fost majorate amenzile date pentru încălcarea ordonanțelor militare. De asemenea, articolul din OUG 1/1999, prin care au fost introduse amenzi pentru încălcarea stării de urgență, a fost declarat neconstituțional. 

Curtea Constituțională a admis sesizarea Avocatului Poporului, care susține că ordonanța de urgență nu este clară și previzibilă, iar faptele pentru care se pot da amenzi nu sunt individualizate. Decizia CCR nu anulează automat amenzile date, motiv pentru care, în această perioadă, au fost depuse sute de mii de acțiuni în instanță.

Reamintim faptul că de la începutul stării de urgenţă, în România au fost aplicate peste 300.000 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 130 de milioane de euro, pentru încălcarea prevederilor din Ordonanțele Militare, privind regimul restricțiilor de deplasare.

În motivarea deciziei, CCR a arătat că OUG nr. 34/2020, prin care a fost modificată OUG 1/1999 este neconstituțională, în ansamblul său, pentru că, legiferând în zona restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale, trebuia să fie adoptată sub formă de lege, conform Constituției.

Un alt aspect al acestei decizii se referă la faptul că Parlamentul a trebuit să supună controlului legislativ decretul președintelui României privind instituirea sau prelungirea stării de urgență, fapt care s-a și petrecut, însă Parlamentul „nu a sancționat exercitarea competențelor președintelui dincolo de puterile acordate”.

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă
Chiar în ziua în care Executivul Orban a instituit, prin Hotărâre de Guvern, starea de alertă la nivel național, după cele două luni de stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, trei...

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă miercuri, 24 iulie, romanul polițist ”Asasinat la Cracovia”, o carte cu un univers detectivistic special. Pe lângă personaje, intrigi și crime ce amintesc de celebre autoare de gen - Agatha...

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului

Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului
Bolile cardiovasculare se află, din păcate, pe primul loc al patologiei în ţara noastră, hipertensiunea arterială fiind mult răspândită şi periculoasă, deoarece provoacă accidente vasculare...

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”

Dublul limbaj al politicienilor pe tema “justiției” și “penalilor”
Galerie Foto Interzicerea liberării condiționate a criminalilor, violatorilor sau a infractorilor care săvârșesc fapte cu violență, reglementată, la mijlocul săptămânii trecute, de Parlament, a fost propusă, încă de...

Motivare în dosarul “Petrov”: Denunțurile lui Băsescu au vizat îngrădirea dreptului la viață privată a colegilor săi

Motivare în dosarul “Petrov”: Denunțurile lui Băsescu au vizat îngrădirea dreptului la viață privată a colegilor săi
Galerie Foto Constatarea, de către Curtea de Apel București, în luna septembrie a anului trecut, a calității de colaborator al Securității ca politică a lui Traian Băsescu, în speța “Petrov” are la bază două note...

Cadastrarea României, oprită în multe zone, pentru că ar dezvălui matrapazlâcurile imobiliare ale autorităților. Îngroparea unei operațiuni de 1,2 miliarde de euro

Cadastrarea României, oprită în multe zone, pentru că ar dezvălui matrapazlâcurile imobiliare ale autorităților. Îngroparea unei operațiuni de 1,2 miliarde de euro
Galerie Foto Marea cadastrare a României, operațiune de 1,2 miliarde de euro, e lăsată baltă. După ce aproape toți reprezentanții autorităților centrale și locale s-au lăudat cu ea, lucrările au încetinit brusc, în...
Serviciul de email marketing furnizat de