Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși, la începutul lunii august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea omului de încredere al lui Puiu Popoviciu, Mihai Andrei Bejenaru, de sesizare a Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate a două prevederi din Codul de Procedură Penală, Curtea de Apel București, care judecat latura civilă disjunsă din dosarul penal finalizat cu condamnări, a decis, în urmă cu două zile, să sesizeze CCR cu aceste excepții. Culmea, excepțiile vizează exact constituționalitatea prevederilor din legislația penală care permit judecătorului să disjungă latura civilă din procesul penal, astfel încât, în eventualitatea în care Curtea Constituțională ar admite excepția, tot procesul în care Puiu Popoviciu a fost condamnat va fi aruncat în aer. Asta, deoarece există condamnări definitive, însă nu a fost judecată latura care vizează stabilirea prejudiciului cauzat de infracțiunile pentru care inculpații au fost deja condamnați.
Pe data de 6 decembrie, la Curtea de Apel București, a avut loc un ultim termen al noului dosar constituit, în 2016, după pronunțarea soluției pe fond a instanţei în dosarul “Băneasa”, când judecătorul învestit cu soluționarea cauzei a decis să lase nesoluționată latura civilă, pe care a disjuns-o și care constituie, în prezent, obiectul acestui nou dosar. Cu acest prilej, judecătorul a decis să admită cererea formulată de unul dintre inculpații condamnați, Andrei Mihai Bejenaru, privind sesizarea Curții Constituționale în legătură cu două prevederi ale Codului de Procedură Penală și a dispus înaintarea către CCR a tuturor actelor prevăzute de Legea de organizare și funcționare a acestei instanțe de contencios constituțional.
Disjungerea laturii civile a fost pronunțată în data de 23 iunie 2016, când Curtea de Apel București a pronunţat condamnările pe fond în dosarul “Băneasa”, în temeiul articolului 25, alineat 5, raportat la articolul 397, alineat 5 din Codul de Procedură Penală. În 23 iunie 2016, pe rolul aceleiași Curți Penale s-a format Dosarul nr. 4445/2/2016, care vizează judecarea pe fond a acestei laturi civile, iar în data de 31 mai 2017, aceeași instanţă a decis, pentru prima dată, să admită cererea formulată de Mihai Andrei Bejenaru de sesizare a Curții Constituționale, cu excepţia de neconstituționalitate a prevederilor articolului 25, alineatele 2 și 5 din Codul de Procedură Penală.
Efectele unei eventuale admiteri a acestei excepții
Lucrurile însă au luat o întorsătură nefavorabilă pentru Bejenaru, la Înalta Curte de Casație și Justiție, nu doar din punctul de vedere al soluției definitive primite, ci și referitor la această excepție de neconstituționalitate. Astfel, în data de 2 august 2017, Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a emis decizia definitivă prin care a respins recursurile inculpaților din dosarul “Băneasa”, menținând condamnările la închisoare pronunțate împotriva lui Puiu Popoviciu și a celorlați din dosar. Prima dată, însă, instanța de apel s-a pronunțat pe cererea lui Mihai Andrei Bejenaru referitoare la sesizarea Curții Constituționale.
Atunci, ÎCCJ a decis să respingă cererea de sesizare cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a prevederilor articolului 26, alineatele 2 și 3 Cod Procedură Penală, dar și a articolului 35, alineat 1 Cod Penal.
Concret, articolul 26 Cod Procedură Penală, pe care Bejenaru l-a atacat ca fiind neconstituțional, vizează exact disjungerea acțiunii civile. La alineatul 2, acest articol prevede faptul că “disjungerea se dispune de către instanţă din oficiu, ori la cererea procurorului sau a părților”. La alineatul 5, același articol prevede că “încheierea prin care se disjunge acțiunea civilă este definitivă”.
Consecinţa unei eventuale admiteri de către CCR a acestor excepții ar crea o situaţie incredibilă în cauza Popoviciu. Asta, deoarece condamnările la pedepse grele cu închisoarea, pronunțate, în acest dosar, atât la fond, cât și la apel, au fost date în ideea că prejudiciul urmează să fie stabilit pe cale separată, în noul dosar. Dacă disjungerea va fi declarată neconstituţională, atunci vom avea condamnări fără prejudiciu, iar recuperarea prejudiciului ar deveni imposibilă.
Sechestrele instituite împotriva companiilor, menținute
În aceeași şedință de judecată, din 6 decembrie, Curtea de Apel București a mai luat decizia să respingă, ca neîntemeiate, cererile lui Puiu Popoviciu, ale lui Ioan Niculae Alecu, Ștefan Diacolescu, dar și a companiilor controlate de Popoviciu – Băneasa Business & Technology Park SA și SC Băneasa Investments SA, privind comunicarea înregistrărilor audio ale ședințelor de judecată. Mai mult, cele două companii implicate în afacerea celor 224 de hectare de teren din nordul Capitalei au cerut și ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit de Direcția Națională Anticorupție, în data de 23 august 2012, cereri care au fost, de asemenea, respinse. Tot cu respingere a fost soluționată și cererea formulată de SC Băneasa Business & Technology Park SA și SC Băneasa Investments SA privind constatarea încetării de drept a măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanța procurorului nr. 206/P/2012. Următorul termen de judecată în procesul privind stabilirea prejudiciului în acest dosar va avea loc săptămâna viitoare, pe 13 decembrie.
Au atacat la CCR și legea DNA-ului
Nu este pentru prima dată când Curtea Constituțională este sesizată în dosarul “Băneasa”. În 2013, CCR a înregistrat un dosar, având ca părți inculpații din această cauză, care au sesizat cu excepție de neconstituționalitate prevederile articolului 11 din OUG 43/2002, privind Direcția Națională Anticorupție, care se referă la numirea experților în DNA de către procurorul-șef al direcției.
Mai exact, petenții arătau că această prevedere încalcă egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, precum și imparțialitatea Justiției. În 2 aprilie 2014, CCR a decis să respingă însă această excepție de neconstituționalitate.
Cererile, pierdute definitiv
Ultima soluție a omului de afaceri Puiu Popoviciu de a câștiga războiul împotriva sentinței prin care a fost condamnat la șapte ani de închisoare în dosarul “Bănesa” rămâne, așadar, Curtea Constituțională. Asta, după ce calea contestaţiei în anulare și cererea de strămutare a procesului privind latura civilă de la Curtea de Apel București au fost respinse.
În 20 august, Popoviciu a depus contestație în anulare la Înalta Curte de Casaţie și Justiție, împotriva sentinţei de condamnare. În 17 noiembrie, contestația în anulare a fost respinsă ca neîntemeiată. În 18 octombrie 2016, Popoviciu, dar și alți doi inculpați din dosar au formulat, tot la Înalta Curte, o cerere de strămutare a dosarului civil de la Curtea de Apel București. La 9 noiembrie, Înalta Curte a respins cererea ca nefondată, printr-o hotărâre definitivă.
Curtea de Apel București a admis sesizarea CCR în legătură cu un articol pe care aceeași instanță și-a întemeiat decizia de disjungere a laturii civile din dosarul “Băneasa” .
