Fotbalul lui Condescu dă gol în bugetul ţării

Când ţara trece prin chinurile crizei financiare, fotbalul lui Condescu de la Târgu-Jiu prosperă din punct de vedere financiar. Sume uriaşe din bugetele companiilor de stat, aflate în subordinea Ministerului Economiei, sunt investite într-o echipă de fotbal aflată pe un loc retrogradabil. Mili-oa­ne de euro sunt "pompaţi" de SNLO şi termocentralele Turceni şi Rovinari în bugetul Clubului Pandurii Târgu-Jiu, unde preşedinte este sin­dicalistul Marin Condescu.

Doar în ultimii doi ani, peste 33 de mili­oa­ne de lei noi au fost viraţi în fotbal. Re­­zul­­tatele în fotbal ale echipei Pandurii Târgu-Jiu în prima ligă au fost zero, în cinci ani s-au mâncat banii, iar Pandurii a re­trogradat de două ori. Pe urma mili­oa­nelor de euro "arun­­caţi" de com­pa­niile statului în "pla­­sa" Pandurilor au plecat şi pro­cu­ro­­rii DNA, care s-au blocat în urma unui raport întocmit de Garda Finan­ci­ară în care se precizează că dacă arunci cu banii statului în conturile unei echipe de fotbal este absolut legal.

Liderul de sindicat din Târgu-Jiu, Marin Condescu, este cel mai şme­cher preşedinte de club de fotbal din ţară. A reuşit să conducă o echipă de fotbal fără să investească un leu. Pe banii statului, şi-a creat un club şi, de multe ori, face jocurile în Federaţia Română de Fotbal.

Din vara acestui an, Condescu a renunţat la funcţia de preşedinte executiv al Pandurii Târgu-Jiu, rămânând doar preşedinte al Consiliului de Administraţie al Clubului. Din Consiliul de Administraţie fac parte SNLO şi comple­xurile energetice Turceni şi Rovinari. 

Deşi e lider de sindicat al minerilor şi energeticienilor din Oltenia, Con­descu s-a dovedit cu mult mai abil în funcţia de preşedinte de club. Se pricepe mai bine la strângerea de fonduri pentru fotbal de la companiile de stat decât la negocierile privind menţinerea locurilor de muncă pentru salariaţii din domeniul minier.

În ultimii doi ani, în fotbalul din Gorj au intrat multe milioane de euro din fondurile companiilor de stat, chiar şi atunci când la entităţile ener­ge­tice se făceau disponibilizări "pe bandă" sau salariaţii erau trimişi în şo­maj tehnic din cauza lipsei cererii de cărbune. În tot acest timp, contu­rile Clubului de fotbal Pandurii erau um­plute cu bani de la respectivele com­panii şi chiar înainte de aproba­rea bugetului de venituri şi cheltuieli.
Vorbim, aşadar, despre SNLO, cel mai mare producător de lignit din România şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari, cele mai mari termocentrale din ţară, care asigură împreună peste 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional. Aceste unităţi sunt principalii finanţatori ai fotbalului lui Condescu, deşi se confruntă cu dificultăţi financiare majore.

De exemplu, despre SNLO se poate spune, fără menajamente, că se află în faliment nedeclarat, din cauza blocajului financiar şi a datorii­lor imense la bugetul de stat. La 30.06.2010, compania de lignit figura cu obligaţii de plată în cuantum de peste 448.000.000 de lei, din care 290.000.000 de lei obligaţii către bugetul de stat consolidat şi către bugetele locale. Nu de puţine ori, Guvernul a intervenit pentru şter­gerea datoriilor către stat ale SNLO, deşi pentru ma­na­gement defectuos nu a fost tras la răs­pundere nici un director al compa­niei.

Ultima curăţire a datoriilor SNLO a fost făcută de Guvern în ur­mă cu două luni, când printr-o ho­tă­râ­re SNLO şi CFR Marfă au primit ajutor din partea sta­tului în valoare de 165 milioane de lei. Guvernul a alo­cat, la rectificarea bugetară, aceas­tă sumă pentru plata datoriilor cen­tra­lelor electrice de termoficare care la rândul lor aveau datorii către SNLO şi CFR Marfă. La rândul ei, SNLO a fost obligată să-şi achite, cu aceşti bani, peste 148 mi­lioane de lei pro­priile datorii la bugetul consolidat
al statului, iar suma pri­mită acoperă, în totalitate, res­tanţele societăţii către stat.
Cu dificultăţi financiare majore, societatea a continuat să transfere sume importante de bani în conturile clubului de fotbal Pandurii.

În anul 2009, SNLO a alocat suma de 5,7 milioane de lei Clubului "Pandurii" şi încă 1,15 milioane de lei al­tor cluburi, aceste sume fiind cu­prin­se în bugetul de venituri şi cheltuieli la capitolul "alte cheltuieli de ex­ploatare", în care a fost introdus un subcapitol de "cheltuieli sociale", cu justificarea de "cheltuieli pentru funcţionarea de grădiniţe, creşe, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefa­mi­lişti, precum şi pentru şcolile aflate sub patronaj". Aici, reprezentanţii SNLO au refuzat să comunice su­me­le alocate pentru grădiniţe, muzee, şcoli şi alte astfel de cheltuieli sociale reale, pe motiv că "timpul necesar unei asemenea analize pe capitole ar depăşi chiar şi 30 de zile". "Vom în­cerca în termenul prevăzut de lege să furnizăm aceste informaţii, chiar şi cele 30 de zile sunt puţine", a declarat Aurică Popescu, purtătorul de cuvânt al SNLO.

Pentru anul 2010, an de criză, când Guvernul decidea tăierea salariilor pentru bugetari cu 25%, creşterea TVA şi introducerea diverselor taxe către populaţie pentru refacerea bugetului de stat, SNLO a prevăzut suma de 7,05 milioane de lei către fotbal. A achitat efectiv echipei Pandurii 5,1 milioane de lei, iar în buget înregistrează sumele la capitolul "alte cheltuieli cu personalul, alte drepturi de personal conform prevederilor legale" şi defalcate în subcapitolul "cheltuieli pentru funcţionarea de gră­diniţe, creşe, muzee, biblioteci, can­tine, baze sportive, cluburi, că­mine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile aflate sub patronaj".

Nici complexurile energetice din Turceni şi Rovinari nu au fost "sărite" la capitolul "bani către Pandurii". În 2009, Complexul Energetic Turceni a sponsorizat cu 2,2 milioane de lei echipa de fotbal Pandurii şi cu 1,6 milioane de lei Clubul Sportiv "Minerul" Mătăsari, iar pentru anul 2010 şi-a planificat finanţarea clubului de fotbal "Pandurii" cu 4 milioane de lei, până în prezent fiind deja viraţi peste 3,5 milioane de lei.

În evidenţele contabile ale celor două complexuri energetice, precum şi în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate de Ministerul Economiei şi de Ministerul Finanţelor Publice, cheltuielile de sponsorizare sunt prevăzute generic la capitolul "alte cheltuieli de exploatare", defalcarea fiind făcută apoi doar la nivel de complex şi aprobată doar în Consiliul de Administraţie, fără avizul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Finanţelor Publice.

Cu toate acestea, în anul 2009, Com­plexul Turceni a cheltuit toţi ba­nii aprobaţi de Consiliul de Adminis­traţie pentru "cheltuieli cu sponso­rizarea" către Clubul "Pandurii", echi­pa din Mătăsari fiind finanţată dintr-un subcapitol bugetar intitulat "alte servicii". Pentru anul 2010, sub­ca­pitolul "cheltuieli cu sponso­ri­zarea" a fost şters din defalcarea fă­cută pentru aprobarea CA, sumele pre­văzute pentru sponsorizarea echi­pelor de fotbal regăsindu-se la subca­pitolul "cheltuieli cu clubul sportiv".

La Rovinari, Complexul Energetic a finanţat în 2009 Clubul de fotbal "Pandurii" cu 2 milioane de lei şi cu 4,3 milioane de lei Clubul Sportiv "Energia" Rovinari. Pentru 2010, complexul a alocat sponsorizărilor pentru Pandurii 3,2 milioane de lei şi 4 milioane pentru "Energia". Toate aceste sume sunt acordate Clubului "Pandurii" în baza unor "protocoale" încheiat anual între cele trei unităţi de stat şi Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia, al cărei preşedinte este tot Marin Condescu, prin care organizaţia sindicală se angajează să aloce şi ea pentru susţinerea echipei de fotbal sponsorizări provenite din cotizaţiile impuse membrilor de sindicat. Sumele alocate însă de sindicat sunt de sub 10% din cele alocate de fiecare societate în parte, restul fiind banii statului.

După ce în presă au apărut câteva informaţii legate de sponsorizările făcute de companiile statului clubului de fotbal, unele chiar înaintea aprobării bugetelor, procurorii DNA din Târgu-Jiu au început verificările. Au ridicat mii de documente de la cele trei entităţi energetice şi au cerut Direcţiei de Finanţe Publice Gorj, precum şi Gărzii Financiare o analiză economică.

Rezultatul a venit imediat: "A fost întocmită o notă finală de control şi înaintată către DNA. Pot să vă spun că nu au fost descoperite ilegalităţi sau alte pro­bleme în modul de alocare a fondurilor către echipa de fotbal de unităţile supuse controlului. Astfel de controale au fost efectuate şi în anii trecuţi şi nici atunci nu au existat probleme", a declarat şeful Gărzii Financiare Gorj, Traian Iana.

Procurorii DNA din Târgu-Jiu nu s-au lăsat convinşi de rezultatul ana­lizei efectuate de comisarii Gărzii şi au dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile, mai ales că se ştie că la Gorj şefii instituţiilor deconcentrate au fost puşi în funcţii de Ionel Manţog şi Marin Condescu.

Experţii ar trebui să verifice modul în care au fost efectuate unele plăţi în cursul lunilor septembrie şi octombrie ale anului 2009 de complexurile energetice Turceni şi Ro­vinari sau SNLO. Acestea au fost făcute fără existenţa unui temei legal, iar dacă inspectorii fiscali erau de bună-credinţă ar fi văzut că sumele alocate nu erau prevăzute în bugete stricte, chiar dacă au apărut ulterior rectificări bugetare. Menirea acestora a fost chiar aceea de a şterge urmele ilegalităţilor. Şi iată câteva exemple! În luna octombrie a anului 2009 s-au efectuat două plăţi de Complexul Turceni în contul Clubului "Pandurii". Suma de 500.000 de lei la data de 16.10.2009 şi cea de 200.000 de lei la data de 20.10.2009. Plăţile s-au făcut în baza unei "recti­fi­cări bugetare" care a fost însă aprobată abia în luna noiembrie, prin HG nr. 1364/18.11.2009, intrată în vigoa­re la data de 23.11.2010. Aşadar, sunt flagrant ilegale.

Un alt exemplu este în 2010, când Complexul Turceni a transferat către Clubul "Pandurii", numai în primul trimestru, sume în valoare de un mi­lion de lei, deşi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2010 a fost aprobat abia la data de 31.03.2010, prin HG nr. 320/2010. În aceste condiţii, cheltuielile trebuiau efectuate conform prevederilor bugetului pentru anul precedent, în care la capitolul sponsorizări era fixată suma de 400.000 de lei pe trimestru.

Dacă rezultatul expertizei dispuse de DNA va arăta alte constatări decât cele făcute de comisarii şi inspectorii financiari, aceştia pot fi şi ei acuzaţi de favorizare a infractorului, încercând să pună oficial pe căi greşite celelalte organe ale statului.