Guvernul Grindeanu, resuscitat la Instanţa Supremă

Litigiul dintre Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Guvernul României, pe tema emiterii, la jumătatea anului trecut, a unui HG privind alcătuirea comisiei de inventariere a arhivei fostului serviciu secret din Ministerul Justiţiei, a intrat în linie dreaptă. Asta, după ce, iniţial, UNJR a pierdut procesul, pe fond, la Curtea de Apel Bucureşti, magistraţii Instanţei Supreme au decis să ia în discuţie, în fază de filtru, recursul şi au înaintat Uniunii raportul, cu menţiunea de a semna, în original, cererea de recurs. UNJR a anunţat, încă de anul trecut, prin vocea judecătoarei Dana Gârbovan, că organizaţia pe care o conduce va da în judecată Guvernul României pentru modul netransparent în care a fost adoptat acest act normativ.

Judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, marţi, comunicarea raportului către Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), emiţând, în acest sens, o adresă către aceasta în care solicită ca cererea de recurs în procesul intentat Guvernului României să fie semnată în original. Pe rolul acestei instanţe se află înregistrat, încă din 30 august 2017, un dosar în care Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a chemat în judecată Guvernul Grindeanu, iar Ministerul Justiţiei are calitatea de intervenient în numele Palatului Victoria.

Obiectul procesului îl constituie solicitarea UNJR ca instanţa să suspende executarea actului administrativ denumit Hotărârea de Guvern nr. 410, din 9 iunie 2017, privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie, cunoscută şi sub numele de SIPA.

Iniţial, acţiunea a fost înaintată la Curtea de Apel Bucureşti, în data de 14 iunie 2017, după ce actul normativ în cauză a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Fondul cauzei, judecat de magistraţii Secţiei a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, a fost soluţionat relativ repede, într-o lună de zile. Mai exact, în 14 iulie 2017, completul învestit cu soluţionarea dosarului a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes ridicate de reprezentantul Guvernului, ca neîntemeiate. Însă, tot ca neîntemeiată, a fost respinsă şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Uniunea Naţională a Judecătorilor din România. Tot atunci, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea de intervenţie accesorie a Ministerului Justiţiei în interesul “pârâtului Guvernul României”.

9 din cele 11 articole ale HG-ului, contestate

Dacă soluţia pe fond a fost pronunţată în 14 iulie 2017, iar recursul se cerea a fi depus în termen de 5 zile de la pronunţarea hotărârii, iată că, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lucrurile s-au mişcat mult mai lent în acest dosar. În 30 august, calea de atact formulată de UNJR a fost înregistrată pe rolul Instanţei Supreme, iar primul termen de judecată, în procedură de filtru, s-a derulat în data de 31 ianuarie 2018.

Revenind la obiectul cererii de chemare în judecată, este de remarcat că UNJR solicită suspendarea executării doar a unei părţi din Hotărârea Guvernului nr. 140/2017, privind constituirea comisiei de inventariere a arhivei SIPA. Mai exact, a prevederilor cuprinse în articolele 1-9 ale acestui act normativ, deşi HG-ul cu pricina mai cuprinde alte două articole finale, la care se adaugă trei anexe.

Concret, UNJR contestă conţinutul articolelor 1, 2 şi 3, care vizează înfiinţarea comisiei de inventariere a documentelor din arhiva fostei SIPA, atribuţia acestei comisii, componenţa membrilor şi modul de desemnare şi de numire a acestora, inclusiv în ceea ce priveşte supleanţii, precum şi modul prin care se alege conducerea entităţii în chestiune.

Pe de altă parte, mai sunt atacate prevederile articolului 4 al aceleiaşi Hotărâri de Guvern, referitoare la modul în care sunt accesate informaţiile din arhiva SIPA. Spre exemplu, la alineatul al doilea, se precizează că, în situaţia în care există prceduri judiciare în derulare, comisia va putea furniza informaţiile la care are acces. Acelaşi articol mai precizează că înscrisurile care conţin date referitoare la viaţa privată a persoanelor vor fi distruse. Nu pot fi distruse, însă, documentele existente în arhiva fostei SIPA din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, aceste documente urmând a fi înaintate parchetelor.

UNRJ a ameninţat cu instanţa dinaintea emiterii actului normativ

Încă de la iniţierea acestei Hotărâri de Guvern, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, magistratul Dana Gârbovan, a anunţat că Executivul va fi acţionat în judecată. Potrivit UNJR, HG-ul privind arhiva SIPA “nu doar că urmează să acopere sau să împiedice cercetarea prezumtivelor ilegalităţi semnalate în spaţiul public cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu această arhivă, de peste 12 ani, dar naşte, din nou, suspiciunea rezonabilă că serviciile de informaţii şi politicienii doresc să intre legal în posesia conţinutului acestei arhive, cu scopul de a şantaja magistraţii”.

Judecătoarea Dana Gârbovan a confirmat, încă din vara anului trecut, că, după ce Hotărârea de Guvern va fi publicată în Monitorul Oficial al României, vor fi puse în mişcare demersurile necesare “pentru a acţiona în judecată Guvernul Grindeanu, pentru modul netransparent în care a emis această HG”.

De remarcat este că respectivul act normativ care constituie obiectul litigiului a fost semnat, în calitate de prim-ministru, de către Sorin Grindeanu, şi contrasemnat de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi de către cel al Internelor, Carmen Dan. O iniţiativă similară, cu privire la inventarierea arhivei SIPA, a avut-o, în 2016, şi Guvernul tehnocrat, prin fostul ministru Raluca Prună.

Ce prevederi nu fac obiectul litigiului

UNJR contestă în instanţă primele nouă articole ale HG 140/2017. Rămân, aşadar, necontestate prevederile articolului 10, care aprobă declasificarea documentelor emise de Ministerul Justiţiei în 2008, secretizate cu “secret de stat” şi “strict secret”, care nu mai pot prejudicia securitatea naţională. Tot în articolul 10 se mai prevede că autorităţile şi instituţiile care au în gestiune copii ale acestor documente trebuie să ia măsuri în consecinţă.

De asemenea, nu constituie obiect al litigiului dintre UNJR şi Executiv prevederile articolului 11, care se referă la cele trei anexe care fac parte integrantă din HG nr. 140/2017.

Guvernul Grindeanu a plecat, HG-ul referitor la arhiva SIPA a rămas. Uniunea Judecătorilor contestă modul în care Executivul a iniţiat şi emis decizia de înfiinţare a comisiei de inventariere a documentelor.