Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La jumătatea lunii decembrie 2004, în telegrama identificată 04BUCHAREST3445, Ambasada Statelor Unite la Bucureşti arăta că Guvernul României "a aprobat o listă de persoane şi companii suspecte de implicare în finanţarea terorismului, menţionând că 90 de persoane şi 40 de firme erau active în finanţarea teroriştilor".
Legat de spălarea banilor şi finanţarea terorismului, în iunie 2004 Guvernul României a răspuns criticilor aduse Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) prin schimbarea şefilor. Şefii nou-veniţi au luat măsuri agresive pentru a creşte eficienţa şi securitatea oficiului şi pentru a îmbunătăţi relaţiile cu instituţiile care aplică legea în acest domeniu, alte instituţii similare, dar şi cu industria bancară. Reformele au inclus noi proceduri şi termene-limită pentru analizarea şi raportarea tranzacţiilor suspecte.
"În octombrie 2005, Guvernul României a emis o listă cu peste 250 de persoane şi entităţi legale suspectate de comiterea sau finanţarea terorismului. Cele 21 de agenţii oficiale care alcătuiesc Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului actualizează constant această listă pe baza informaţiilor primite de la Consiliul de Securitate a ONU. Lista este întocmită de Ministerul de Finanţe, care este responsabil de monitorizarea şi blocarea fondurilor teroriste." Din 2000, ONPCSB a încheiat 33 acorduri de cooperare. În 2005, acorduri bilaterale au fost încheiate cu Albania, Georgia, Columbia, Monaco, Portugalia, Argentina, Estonia, Egipt, Moldova, Guatemala, Chile şi Letonia. În 2006, acte similare au fost semnate cu Cipru, Liechtenstein şi Luxemburg. Informaţii au fost schimbate cu organisme similare din Austria, Belgia, Cipru, Elveţia, Grecia, Italia, Israel, Japonia, Liechtenstein, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Spania, SUA, Turcia, Ungaria, Venezuela, Brazilia, Bolivia, Bulgaria, Chile, Croaţia, Columbia, Guernsey, Letonia, Slovacia şi Taiwan.
"În iunie 2006, cetăţeanul român Ioan Leş a fost reţinut de serviciile secrete române lângă Buziaş, pentru că se pare că ar fi plănuit un act de terorism. Conform autorităţilor române, suspectul a fost arestat în timp ce se îndrepta spre Timişoara, unde plănuia să arunce în aer o maşină în centrul oraşului, folosind un dispozitiv cu telecomandă. Suspectul a spus anchetatorilor că motivul său a fost să forţeze România să-şi retragă trupele din Irak. Anchetatorii au făcut legătura dintre suspect şi o reţea teroristă cu baza în Bosnia. SRI l-a avut pe Leş sub supraveghere timp de câteva luni după ce se pare că a făcut câteva ameninţări pe internet la adresa unor diferite entităţi, printre care CNN şi Al-Jazeera."
"Omar Hayssam, un om de afaceri cu legături puternice atât în lumea arabă, cât şi în partidul de acum în opoziţie PSD, a fost arestat pentru implicarea sa în răpirea a trei jurnalişti şi a altui om de afaceri în Irak. Deşi i se interzisese să părăsească România, el a fugit în Siria pe 30 iunie, după ce a fost eliberat pe motive medicale." "Pe 13 noiembrie 2006, patru musulmani de cetăţenie română au fost arestaţi la Iaşi sub suspiciunea de a susţine grupuri teroriste din Orientul Mijlociu. Se pare că aparţin «Fraţilor Musulmani», o celulă teroristă legată de Al-Qaeda." "Pe 14 noiembrie 2006, cetăţeanul irakian Shaker A. Shaher a fost arestat la Bacău sub suspiciunea de activităţi legate de terorism. SRI avea dovezi că Shaker deţinea un paşaport fals şi că numele său real era de fapt Mahmoud Chaker, un fost diplomat irakian. Shaker a fost anterior expulzat din România în 2003, împreună cu alţi 40 de cetăţeni irakieni, pentru plănuirea de atacuri teroriste în Bucureşti împotriva intereselor israeliene."
"Un document similar menţionează că BNR şi ONPCSB sunt pe deplin cooperante în căutând să identifice şi să îngheţe bunurile teroriste. Misiunea diplomatică americană a trimis BNR, ONPCSB, Ministerului de Finanţe, Ministerului Afacerilor Externe şi Parchetului General lista Departamentului de Stat american cu persoanele şi organizaţii teroriste. BNR a distribuit această listă tuturor băncilor şi instituţiilor financiare din sistemul bancar. Totuşi, BNR a notat că lista oferită adesea duce lipsă de detalii suficiente pentru a permite sistemului bancar să identifice persoanele şi să le îngheţe bunurile." Cu toate că legislaţia o permite, se mai arată într-o telegramă din 23 martie 2005, nu s-au făcut arestări, confiscări sau anchete legate de finanţarea terorismului. În acelaşi document se mai menţionează că în cazul celor patru suspecţi de la Iaşi, ONPCSB a detectat şi analizat transferurile de milioane de dolari printr-o schemă de spălare de bani printr-o firmă de textile şi câteva companii-fantomă. Fondurile se pare că erau destinate unei instituţii de credit franceze asociată cu familia lui Bin Laden. "Şapte suspecţi au fost arestaţi în acest caz. Investigaţia procurorilor din Iaşi continuă."
Într-o altă telegramă din iulie 2005, se menţionează că pe 28 iunie 2005 s-a reunit comitetul ambasadei care deliberează asupra vizelor, consulul general Bryan Dalton fiind cel care a prezidat şedinţa. Se arată în telegrama clasificată "secret" cu identificarea 05BUCHAREST1518 că după această dată comitetul a primit un nume care trebuie luat în considerare de Departament (n.r. – Departamentul de Stat al SUA către care sunt trimise toate telegramele): KANSOU, Talal Mohamad; sex masculin; căsătorit; născut 20 august 1968; Mazeraa, Liban sau El Mazraa, Liban or Beirut, Liban; Numele tatălui: Kansou, Mohammed; numele mamei: Jbeily, Samirah; paşaport libanez nr. 0721319, emis la 08 aprilie 1993, expiră la 04 octombrie 2007; descrierea fizică: brunet, 180 cm, greutatea 110 kg; ocupaţia curentă: patron (restaurant).
"Misiunea diplomatică are informaţii neverificate care indică că subiectul are conexiuni cu Hezbollahul din Liban şi este posibil de fapt să sprijine membrii activi ai Hezbollah din România. Subiectul are conexiuni de afaceri în derulare cu Libanul. Mai mult, Ministerul român al Justiţiei a arătat că subiectul a fost implicat în trafic de droguri. Pe 18 februarie 2005, Guvernul român i-a respins cererea de statut de rezident permanent în România." "Subiectul s-a născut în Liban, a trăit în Qatar cu familia timp de câţiva ani la sfârşitul anilor ‘80 şi s-a mutat în România în 1991. El este coproprietarul unui lanţ important cunoscut de restaurante libaneze în Bucureşti.
Între 1984 şi 1989, el a avut statutul de LPR (n.r. – lawfull permanent resident, adică rezident permanent legal) şi a locuit în Orlando, Florida. El a continuat să îşi păstreze statutul LPR prin călătorii regulate înspre şi dinspre Statele Unite până la începutul anului 2004. Din cauză că acum el se află în afara Statelor Unite de mai bine de un an, soţia sa, cetăţean american, a înaintat recent o cerere pentru o nouă viză de imigrant I-130 pentru el la ambasadă." "Ambasada a propus Visa Donkey pentru subiect (n.r. – metoda de acordare a vizei de SUA aplicabilă din 1 august 2003). Visa Donkey înseamnă că aplicantul pentru viză are legături (muncă, reşedinţă, s-a născut sau e afiliat) cu una dintre ţările care sunt catalogate ca fiind state finanţatoare ale terorismului. Acest tip de Visa Donkey se aplică atunci când ambasada cere acţiuni sau informaţii referitoare la subiectul care solicită viza. Se mai arată că unul dintre prenume diferă, în loc de Talal apare Jamal, dar celelalte informaţii corespund. Ambasada a cerut Departamentului să verifice şi să investigheze informaţiile: "NAME: KANSOU, JALAL DOB: — POB: LEBN REF SITE: DPT 00 REF DATE: 27-FEB-1997 UID: TSC 37255 REF COMMENT: NONE 32291 LONG COMMENTS: NONE 32291DOSVODPT19970228000352800".
Un alt aplicant pentru viza americană a fost, conform telegramei din 21 aprilie 2009, catalogată tot secret de oficialii americani: Hussam Abu Elba (alias Hussam Abuelba, Hussam Abu Olba, Hussam Abuolba) care "are legături directe cu persoane care sunt cercetate pentru implicare în terorismul sunit". "Datele Consulatului arată că cea mai recentă cerere pentru viză a lui Abu Elba a fost refuzată în iunie 2005. Totuşi, soţia sa C.G.A. a primit viza pe 19 martie 2009." SRI a notificat ambasada că: "Hussam Abu Elba (Data naşterii: 27 iunie 1975, locul naşterii: Jabalia, West Bank (Israel), (...) a solicitat recent viză şi că are legături directe cu persoane care sunt cercetate pentru implicare în terorismul sunit. Documentarea ambasadei asupra lui Abu Elba arată că şi el a fost asociat cu persoane cu trecut de finanţatori. În acelaşi timp, nu avem informaţii că Abu Elba însuşi este activ implicat în activităţi teroriste. Nici Hussam Abu Elba şi nici vreunul dintre celelalte nume sub care apare nu deţine în prezent viză validă pentru Statele Unite." "Abu Elba a depus două cereri de acordare a vizei, ambele fiind respinse conform Secţiunii 214 (b) din Legea imigraţiei şi naţionalităţii, cum a fost amendată. Prima cerere a fost făcută în 2003. Atunci, Abu Elba intenţiona să viziteze pe S.C.. În 2005, Abu Elba dorea să viziteze pe M.H.M. A şi C.A. Notele din refuz indică faptul că Abu Elba era medic cu o afacere recent deschisă în domeniul restaurantelor." "Pe 20 martie 2009, soţia lui Abu Elba, C.G.A. (născută: 10 aprilie 1981), a făcut cerere pentru viză de turist (B1/B2) şi i-a fost acordată până pe 12 martie 2019". La interviul pentru viză, ea a declarat că lucrează pentru afacerea soţului ei, care conduce un lanţ de nouă restaurante fast-food "Summer Time". "Ea a declarat că intenţionează să-şi viziteze verişoara soţului, C.A., (...) începând cu 15 mai 2009 pentru o perioadă de o lună." În comentariile oficialilor americani se arată că a fost creat un sistem consular care să-l aibă în vedere pe Abu Elba în cazul în care mai solicită din nou viză în viitorul apropiat.
O altă telegramă din 2008, tot secretă, clasificată de Jeri Guthrie-Corn, adjunctul misiunii diplomatice, se precizează că Ministerul Afacerilor Externe (n.r. – român) a oferit ofiţerului economic un scurt rezumat despre procedurile care au dus gruparea Muhajedin-E Khalq (MEK) (n.r. – o organizaţie islamică socialistă care militează pentru înlăturarea Republicii Islamice Iran) pe lista Uniunii Europene. MAE crede că această listare va rămâne valabilă pentru viitorul apropiat şi a dezvăluit mecanismele prin care Comisia Europeană listează o asemenea organizaţie. Într-un raport din 22 decembrie 2008, privitor la terorismul în România, se enumără câteva cazuri notabile la care autorităţile din SUA şi România au colaborat: extrădarea lui Tareq Al Ghazi şi Luis Moreno în Statele Unite, unde vor fi judecaţi pentru terorism şi spălare de bani în efortul lor de a vinde arme FARC – Forţele Armate Revoluţionare din Columbia; ajutorul semnificativ legat de Viktor Bout – cunoscutul traficant de arme internaţional cunoscut drept "Merchant of Death", care de asemenea a fost de acord să vândă arme către FARC; şi în cazul lui Yeyha Ali Zeiter, care a fost arestat pentru acuzaţii de terorism şi trafic de droguri.
"Talal nu e acum în România. Este în Liban"
Am încercat să obţinem şi un punct de vedere al lui Talal Mohamad Kansou legat de posibila sa implicare în finanţarea Hezbollah. A răspuns un domn care, într-o română stricată, a precizat că: "Talal nu este acum în România. Este în Liban". Talal Mohamad Kansou are domiciliul în Beirut şi deţine mai multe afaceri în România. Cea mai importantă dintre acestea este Piccolo Mondo, un hotel cu restaurant situat într-o zonă centrală a Bucureştiului, pe Strada Clucerului, în apropierea Pieţei 1 Mai. Piccolo Mondo este unul dintre cele mai cunoscute restaurante cu specific libanez din Bucureşti. În două dintre firmele pe care le controlează Kansou şi care funcţionează în România, acesta este asociat cu tatăl său, Mohamad Abdul Halim Kansou, sau cu Deena Hassan Kansou, care deţine cetăţenie americană.
În Seherezade Restaurant SRL, Kansou este asociat cu un cetăţean iordanian Salahat H.A. Salam, dar şi cu românul Emilian Negulescu. Libanezul, împreună cu Abu - Aliqah Meluţa, cetăţean român, şi machedonul Hagivreta Tascu, a înfiinţat General Trading and Services SRL, societate comercială la care Kansou şi-a cesionat însă părţile sociale. În ultimele luni, acesta a devenit partener de afaceri al cetăţeanului român de origine iordaniană Yahya Firas, proprietarul reţelei fast-food Broaster Chicken. (Doru Cobuz)
Informaţiile SRI sunt o glumă
Hussam Abuelba s-a arătat surprins să afle că în catastifele americane numele lui este legat de finanţarea terorismului. "Cred că este o glumă!", a spus el. "Nu-mi vine să cred. Soţia mea a primit viză pentru Statele Unite, dar nu s-a mai dus pentru că a rămas însărcinată. Eu spun că este o glumă, pentru că, dacă aş fi făcut aşa ceva, mai primeam eu cetăţeania română anul trecut? Eu sunt medic. Reputaţia şi a mea, şi a familiei este distrusă. Anul acesta voi aplica din nou pentru viză şi sunt curios ce se va întâmpla", a mai adăugat doctorul Abuelba.
Firma Summer Time din Iaşi a fost înfiinţată acum şapte ani. În iunie 2006, Abuelba a cedat 51% lui Constantin Butnariu, care a fost înlocuit de un cetăţean libanez: Fadi Sleiman Ramadan, care deţine integral Summer Time. Punctele de lucru ale firmei erau: "la Corniche" Iulius Mall, "Sindbad" Iulius Mall Suceava şi "Sindbad" – Hala Centrală Iaşi conduse de Al Sibai Radwan, cetăţean român, domiciliat în Iaşi; punct de lucru Restaurant "Phenicie", condus de sudanezul Hamed Mohammed Musa Mohammed, domiciliat în Iaşi; "la Corniche" Moldova Mall etc. Alţi parteneri de afaceri ai lui Abuelba au mai fost palestinianul Jawdat Said Salama Keshita; sirianul Mohamad Mawas; Earar Kamel, cetăţean român, născut în Palestina, şi Wadi Rakan, cetăţean român, născut în Siria.
