Ilegal - Drumul Babelor.

Drumul Babelor, proiectul de asfaltare a 16 km din Drumul Judetean 713 care leaga Cabana Cuibul Dorului de platoul Muntilor Bucegi, este ilegal. Jurnalul National a relatat in ultimele luni despre cum Consiliul Judetean Dambovita, condus de pedelistul Florin Popescu, vrea sa transforme Parcul Natural Bucegi, sit Natura 2000, in zona de promenada turistica. Insasi Elena Udrea a spus ca este nevoie de o alternativa la Valea Prahovei.

Cu asa sustinere la nivel inalt, lipseau doar avizele pentru asfaltarea drumului pe marginea caruia vor creste proiectele imobiliare. Autorizatia de Mediu pentru asfaltarea Drumului Babelor a fost data pe baza unor studii si rapoarte superficiale, intocmite in mare viteza si beneficiind de complicitatea Consiliului {tiintific si sustinerea Administratiei Parcului. In loc sa protejeze natura, Administratia Parcurilor pleda chiar pentru dezvoltari ulterioare.

In paralel cu reabilitarea drumului, o serie de proiecte imobiliare au inceput sa apara discret: Consiliul Judetean Dambovita face o cabana la {aua Dichiului, zona Pestera-Padina va fi transformata in cea mai noua statiune turistica cu 5.000 de locuri de cazare, partii si alte facilitati turistice. Pana si Regia Padurilor construieste cinci cabane in mijlocul Sitului Natura 2000. Undeva in tot acest hatis de acte care dau o aparenta legala manelizarii Bucegilor s-a strecurat o fisura. Autoritatile nu au tinut cont ca trebuie sa respecte legislatia europeana asumata la momentul aderarii.

Jurnalul National va prezinta motivele care scot in afara legii Drumul Babelor:

n ARPM Pitesti nu a aplicat Directiva Habitate a UE obligatorie incepand din ianuarie 2007 si nu a informat Comisia Europeana despre asfaltarea Drumului Babelor.

n Legislatia europeana a fost grav incalcata, deoarece Drumul Babelor trece prin doua habitate periclitate si protejate de UE.

n Parcul Natural Bucegi este Sit Natura 2000 si este protejat de reglementarile UE, inca un motiv pentru care CE ar fi trebuit sa fie informata.

n Studiul de impact asupra mediului precizeaza ca 'habitatele vor fi fragmentate si (...) vor fi intensificate (...) exploatarea forestiera, suprapasunatul si activitatile turistice necontrolate“. ARPM ar fi trebuit sa ceara solutii concrete pentru inlaturarea acestor probleme.

n Raportul de evaluare a impactului asupra mediului nu contine date cu privire la numarul exemplarelor de urs depistate in zona drumului. Intreaga cartare a zonei este facuta in bataie de joc si superficial.

'Miscarea de Rezistenta“ va sesiza Comisia Europeana despre ilegalitatile din Bucegi. Aceste abuzuri trebuie sa inceteze!

ARPM recunoaste ilegalitatea: Comisia Europeana nu a fost informata despre Drumul Babelor

Autorizatia de mediu in baza careia se desfasoara lucarile de asflatare a Drumului Babelor este ilegala. In graba de a emite avizele necesare, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti s-a facut ca uita sa informeze Comisia Europeana despre drumul care trece prin mijlocul unui sit de importanta comunitara si doua habitate prioritare.

La solicitarea Jurnalului National legata de informarea Comisiei Europene, ARPM Pitesti a elaborat un raspuns amplu prin care incearca sa demonstreze ca prevederile legale au fost intru totul respectate. Culmea tupeului, reprezentantii ARPM incearca sa dea vina pe presa ca blocheaza un proiect care ar inlatura 'o stare de ruina si primitivism“. Reprezentantii ARPM Pitesti acuza Jurnalul National ca 'desconsidera nejustificat“ activitatea de specialitate, exercitata cu competenta si profesionalism de catre angajatii ARPM Pitesti deoarece ei au emis Acordul de mediu pentru reabilitarea UNUI DRUM DEJA EXISTENT, avand ca obiect, in realitate, inlaturarea unei stari de ruina si primitivism. Tot presa este responsabila si pentru 'promovarea de actiuni detractoare care au sanse optime sa cuprinda si sa pauperizeze intreg teritoriul administrativ al Romaniei“.

Cam multa furie si obida pentru un raspuns oficial la o intrebare simpla: 'A fost informata Comisia Europeana de reabilitarea Drumului Babelor?“. In incercarea de a 'traduce“ raspunsul primit de la ARPM Pitesti, Jurnalul National a facut apel la un specialist in legislatia de mediu in vigoare, Atena Groza, director general Natura Management SRL. Va prezentam in continuare motivele pentru care Agentia pentru Protectia Mediului nu ar fi trebuit sa elibereze Acordul de Mediu.

In studiul de evaluare a impactului – dincolo de calitatea acestuia, se precizeaza foarte clar ca 'refacerea acestui drum montan constituie un factor important de perturbare... prin procesul de fragmentare a habitatelor, pe langa faptul ca, prin usurarea accesului, va conduce la intensificarea unor activitati deja existente, din care se remarca cele legate de exploatarea forestiera, suprapasunatului si activitatile turistice necontrolate“. Aceasta remarca este echivalenta cu sintagma de 'impact semnificativ“ din art. 6 alin. (3) al Directivei 'Habitate“ pe care Romania trebuie sa o respecte inca din ianuarie 2007, data la care tara noastra a aderat la Uniunea Europeana.

'In aceste conditii ARPM Pitesti nu putea emite acordul de mediu in lipsa masurilor de reducere a efectelor negative sau a solutiilor alternative. In cazul in care se considera ca proiectul este de interes public major si in absenta solutiilor alternative, asa cum lasa autoritatile sa se inteleaga, trebuiau stabilite masurile compensatorii si informata Comisia Europeana. Cu atat mai mult in cazul in care este afectata starea de conservare a speciilor si habitatelor prioritare. In aceasta situatie este obligatorie obtinerea opiniei Comisiei Europene, inainte de emiterea actului de reglementare“, ne-a explicat Atena Groza.

Reprezentantii Agentiei de Protectia Mediului s-au suparat foarte tare cand am intrebat daca a fost informata Comisia Europeana despre realizarea acestui proiect, cu atat mai mult cu cat in studiul de impact se spune ca in zona exista doua habitate prioritare la nivel european care vor fi afectate de lucrari si in conditiile in care nu exista nici o referire la impactul asupra populatiilor de ursi, specie prioritara aflata in sit.

Motivul invocat a fost art. 3 din OUG 154/2008 care stipuleaza ca articolul 28/alin. 10 din Ordonanta 57/2007 privind regimul ariilor protejate intra in vigoare dupa ce se elaboreaza o serie de alte acte normative de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul de Interne. Cum copilul cu multe moase se naste greu, actele normative invocate au intrat in vigoare de abia in anul 2010. Ori ARPM Pitesti emisese avizul de mediu pentru Drumul Babelor inca din data de 25 septembrie 2009 cand era in vigoare doar OUG 57/2007.

Cu alte cuvinte, ARPM considera ca nu avea nici un motiv sa anunte Comisia Europeana despre asfaltarea Drumului Babelor. Ceea ce expertii in protectia mediului de la Pitesti ignora cu desavarsire este faptul ca Romania nu a beneficiat de nici o derogare in domeniul protectiei mediului. 'Incepand cu data aderarii, Romania are obligatia de a aplica in intregime acquis-ul comunitar, cu exceptia directivelor la care au fost obtinute perioade de tranzitie in cadrul negocierilor de aderare, iar pentru sectorul 'protectia naturii“ nu s-au acordat perioade de tranzitie. Asa ca 'autoritatile romane aveau obligatia de aplicare directa si obligatorie a prevederilor Directivei Consiliului 92/43/CEE incepand cu data de 1 ianuarie 2007. Temeiul juridic al aplicarii directivelor comunitare se afla in art. 53 din Protocolul de aderare/Actul de aderare, conform caruia «Bulgaria si Romania pun in aplicare masurile necesare pentru a se conforma, de la data aderarii, dispozitiilor legilor-cadru europene si ale acelor regulamente europene care sunt obligatorii in ce priveste rezultatul care trebuie obtinut, dar lasa la latitudinea autoritatilor nationale alegerea formei si a metodelor, in intelesul articolului I-33 din Constitutie, precum si directivelor si deciziilor in intelesul articolului 249 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu exceptia cazului in care se prevede un alt termen in prezentul protocol»“, explica Atena Groza. Deoarece se simte vinovata ca a emis Acord de Mediu, institutia care ar trebui sa protejeze mediul inconjurator cauta sa gaseasca tot felul de 'portite legislative“ pentru a se apara ca a autorizat reabilitarea Drumului Judetean 713 din inima Parcului Natural Bucegi.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti ne arata ca tonele de asfalt turnate in Parcul Natural Bucegi nu au un IMPACT SEMNIFICATIV asupra mediului, deci nu au motive sa blocheze acest proiect. Potrivit raspunsului primit de la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Pitesti, institutia suprema in acest domeniu, la emiterea acordului de mediu s-a tinut cont de alin. 1 al art. 28 din OUG nr. 57/2007, care are urmatorul continut: (1) Sunt interzise activitatile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective,

atunci cand aceste activitati au un EFECT SEMNIFICATIV, avand in vedere obiectivele de protectie si conservare a speciilor si habitatelor. Pentru protejarea si conservarea pasarilor salbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activitatile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor“.

Mai mult, se mentioneaza ca Acordul de mediu a fost emis cu luarea in considerare a CONCLUZIILOR FAVORABILE PROIECTULUI, exprimate de factorii legitimi interesati, dar si de elaboratorul Raportului evaluarii impactului asupra mediului, cu completarile ulterioare. Raport care a concluzionat ca 'MEDIUL NU va SUFERI un IMPACT SEMNIFICATIV in urma lucrarilor de reabilitare a DJ 713“, desi in alte sectiuni mentioneaza si explica impactul semnificativ al proiectului.

Folosirea majusculelor si sublinierea textului in raspunsul primit de la ARPM Pitesti cauta sa ne atraga atentia ca Acordul de Mediu a fost emis cu respectarea legislatiei in vigoare la momentul respectiv.

Se toarna asflat in habitate protejate la nivel european

“Drumul Babelor, respectiv drumul judetean 713, trece prin doua tipuri de habitate, potrivit hartii atasate dosarului ce contine autorizatiile si avizele obtinute de autoritati in vederea demararii lucrarilor de reabilitare. Primul habitat identificat este 4060- Pajisti alpine si boreale, iar al doilea este 9410- Paduri acidofile cu PICEA din etajele alpine montane. Mai mult, drumul este in vecinatatea unui habitat prioritar la nivel european, respectiv 6230*- Pajisti bogate in specii de NARDUS, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase', ne-a declarat Atena Groza, biolog.

- Cititi campania Jurnalului National pentru oprirea distrugerii Parcului Natural Bucegi