Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inundatiile provocate de ploiile abundente cazute peste zona Moldovei au facut prapad in vara anului 2010. Atunci au fost afectate 72 de localitati, aproximativ 3.000 de persoane au fost evacuate, 47 de case au fost distruse si alte 4.228 au fost avariate de puhoaiele de apa. Pagubele provocate de inundatii in zona Moldovei au fost estimate la aproximativ 1 miliard de euro. Insa, nenorocirea care s-a abatut asupra Moldovei a fost prevestita cu un an inainte de fostul sef al Ocolului Silvic Putna, in prezent deputat, Coroama Gheorghe, chiar in Parlamentul Romaniei. Acesta a sustinut ca, in ultimii zece ani, numai in judetul Suceava au disparut complet de pe harta padurilor romanesti o suprafata de aproximativ 6.000 de hectare de padure. "Este vorba despre zeci de zone de padure disparute, care pun in pericol atat asezarile umane, cat si suprafetele de padure care au mai ramas in zonele respective, fiind expuse calamitatilor naturale, precum doboraturile de vant", a precizat Coroama. Si calamitatile au venit…
In ultimul deceniu, Romsilva si-a planificat sa taie anual in jur de 12 milioane metri cubi de lemn. Nu a atins niciodata aceasta cota, pentru ca s-a multumit cu o medie de 10 milioane metri cubi, in functie de cererea de material lemnos de pe piata. Alte 6-7 milioane de metri cubi se taie in regim privat. Potrivit Institutului National de Statistica, in anul 2010 s-au exploatat 16,9 milioane metri cubi.
Pe langa aceste taieri controlate, anual se mai taie ilegal in jur de 5 milioane metri cubi de lemn, sustine academicianul Victor Giurgiu, de la Academia de Stiinte Agricole si Silvice. Desi, in registrele Romsilva cantitatea de lemn taiata ilegal se invarte in jurul cifrei de 180 de mii metri cubi anual. Ramane o singura intrebare: Ce cantitate de lemn se taie ilegal in fiecare an in Romania? Pentru ca beneficiarii finali ai masei lemnoase i-am aflat de la Valerian Solovastru, care a declarat ca cele mai mari probleme le are cu firmele mici, care se aventureaza sa taie ilegal: "Firmele mici lucreaza pentru firmele mari. Prezenta acestor firme mari a impus acest lucru. De obicei ele nu exploateaza, doar cumpara lemn. Acest lucru a facut ca firmele mici sa se orienteze numai spre exploatare". Potrivit acestuia, judetele cele mai afectate de taierile ilegale sunt Vrancea, Gorjul, Suceava, Maramures, Harghita si Covasna. Plecand de la declaratia lui Valerian Solovastru am decis sa vedem cine sunt stapanii afacerilor cu aurul verde din judetele Bihor, Vrancea, Maramures si Suceava.
Seicii Carpatilor
Deputatul Coroama Gheorge a vorbit degeaba in Parlament despre jaful din padurile Sucevei, pentru ca nu l-a bagat nimeni in seama. Mai mult, de atunci, afacerile cu lemn din zona Moldovei au continuat sa prospere in ciuda crizei economice economice. Directorul Directiei Silvice Suceava, Mihai Mihetiu, a declarat ca taierile ilegale sunt stimulate de saracie, de lipsa lemnului de foc din zonele de ses si dezvoltarea unei industrii de prelucrarea a lemnului in zona muntoasa. Pana in anul 2004, in judet au fost rase aproximativ 4.600 de hectare de padure.
Una dintre firmele care taie de zor padurile Sucevei este Frasinul SRL, din Bistrita Nasaud, patronata de afaceristul Traian Larionesi. Potrivit site-ului companiei, acesta se ocupa cu exploatarea, productia si exportul de cherestea. Incepand cu anul 2007, Larionesi si-a dechis o fabrica de cherestea in localitatea Anies, din Bistrita Nasaud. Fabrica are o capacitate de prelucrare de 60 metri cubi la opt ore, fiind axata cu precadere pe exportul cherestelei in tari din Uniunea Europeana si Arabia Saudita. In anul 2005, Garda Financiara a constatat din evidentele financiar-contabile ale firmei ca au fost achizitionate mai multe utilaje, piese de schimb si autovehicule de mare tonaj de la niste societati-fantoma. Potrivit Garzii Financiare, inregistarea acestor utilaje a avut drept consecinta fiscala sustragerea de la plata catre bugetul de stat a unor impozite si taxe de peste jumatate de milion de lei. Intre timp, Larionesi a deveit un abonat permanent al contractelor cu statul.
In Vatra Dornei, una dintre cele mai mari firme care exploateaza in zona este Romanel International Grup SA, din Bucuresti. Aceasta mai taie padure in Neamt si Mures. Potrivit Registrului Comertului, actionarii societatii sunt: libanezul Sinno Faisal Hassan (0,0098%), Universal Trading Company SAL din Liban, care detine un procent de 19,72%, celelalte actiuni fiind detinute de Universal Trading Company T.S. Corp din Panama. Firma este administrata de Raja Ghazi Abou Dargham, Sinno Hassan si Stefan Fieru. Primul detine si functiile de presedinte, director general si administrator executiv.
Aceasta societate a fost infiintata in anul 1997, sub denumire Giahan 2 Imex SRL, fiind patronata initial de iranianul Seved Hamid Hossein Raviz. La scurt timp isi schimba denumirea in Romanel International Grup SRL. Apoi, firma a fost preluata de libanezul Khalil Abi Chahine, cetatean canadian nascut la Beirut. In iulie 2000, Universal Trading Company T.S. Corp din Panama intra in actionariatul firmei. Potrivit registrului comertului din Panama, Universal Trading Company a fost infiintata in anul 1993, cu un capital social de 25 de milioane de dolari, impartit in 250.000 de actiuni nominale in valoare de 100.000 de dolari. Presedintele firmei este Sinno Faisal, trezorier – Sinno Badr Eddin Jamal, iar secretar Sulaiman A. Al-Muhaidib. Ultimii doi mai apar in firmele Musinac Intercontinentat si Smac International, inregistrate tot in Panama. Afaceristii arabi au legaturi directe cu grupul de firme "Abdul Kadir Al-Muhaidib and Sons", controlate de seicul Suleiman al Muhaidib.
Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania. www.soros.ro
Aurul verde in statistici
La nivelul anului 1990, in proprietatea statului roman se aflau aproximativ 6,5 milioane de hectare de padure. Ca urmare a aplicarii legilor de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra fondului funciar prin Legea 18 din 1991 si Legea 1 din 2000, statul roman, prin Regia Nationala a Padurilor, mai detine o suprafata de 3.347.000 ha. Restul a fost retrocedat. Regia Nationala mai administreaza alte 1,8 milioane ha care apartin persoanelor fizice si juridice.
Valerian Solovastru a precizat ca cele mai grave consecinte le-a produs aplicarea Legii 18, pentru ca din 1991 pana in 1996, cand a aparut noul cod silvic care a reglementat oarecum situatia padurilor, foarte multe suprafete au fost efectiv taiate definitiv, deoarece pedeapsa pentru acest lucru era infima datorita unui vid legislativ.
Alte 350.000 de hectare de padure au fost lasate in voia sortii, nefiind administrate in regim silvic. De pe aceste suprafete se taie in medie aproximativ 17 milioane de metri cubi de lemn pe an.
Factor de risc
Una dintre cauzele care au determinat cresterea vitezei apelor care au navalit peste caselor oamenilor se datoreaza taierilor ilegale de padure. Directorul general al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva, Valerian Solovastru, sustine ca acest fenomen produce efecte, dar a pune inundatiile pe seama taierilor ilegale este usor exagerat. Cercetarile referitoare la scurgerea apelor de suprafata pe diverse folosinte scot in evidenta efectul regularizator al padurii.
Academicianului Victor Giurgiu (foto) sustine ca inundatiile din Romania sunt strans legate de taierile necontrolate de padure. Potrivit analizei "Defrisarile – Factor de risc la inundatii", realizata de Dinu Gabriela, de la Universitatea Valahia din Targoviste, rezulta ca in padurea batrana de fag scurgerile de suprafata sunt de 32 de ori mai reduse decat pe un teren fara vegetatie, in timp ce pe o faneata, reducerea scurgerii este de 19 ori mai mica, iar pe o pasune, numai de sapte ori. Cercetarile efectuate in Japonia pe o perioada de aproape 20 de ani asupra a cinci bazine cu suprafete variind intre 2,48 ha si 645,4 ha, care au fost despadurite, au aratat ca indepartarea padurii a marit scurgerea directa cu 28% pana la 58%, iar debitul de varf a crescut cu 69% pana la 114%. "Intr-adevar, daca defrisezi un versant, creste viteza apei", a recunoscut intr-un final si Solovastru.
