Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
V-am povestit manevrele prin care procuratori care actioneaza in numele asa-zisilor mostenitori ai grofilor deposedati de regimul comunist trag sfori ca sa puna mana pe vreo 120.000 de hectare de padure. Sursele noastre ne indica si numele procesatorilor pregatiti sa primeasca in gaterele lor ultraperformante, ecologice, cu laser, bustenii inca nerecoltati. Acum vom intra un pic in detalii, ca sa vedem cine sunt cozile lor de topor. Fara sa facem discriminare pentru ca, daca toporul e unguresc, coada lui e romaneasca, iar coada si fierul fac corp comun.
La Toplita, in Harghita, sunt doua societati cat se poate de anonime si de colective: Domeniul Silvic Gudeamesterhaza SA si Societatea Anonima de Silvicultura Ardeleana SA. Indaratul lor Csuszner Ferenc Csaba trage la greu sfori, in numele descendentilor unor familii importante din Transilvania (Banffy, Kemeny, Bethlen, Elteto sau Farkas) si e pe cale sa puna mana pe vreo 5.000 de hectare. Care in mod clar nu i se cuvin. Nu i se cuvin din mai multe motive. Fie pentru ca patrimoniul fostilor grofi nu putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. Fie pentru ca, la vremea respectiva, statul roman platise compensatii fostilor proprietari, pentru unele dintre suprafete revendicate acum. In 2009, Csaba a pus mana pe 770,64 ha la Toplita, convingand Comisiile de Aplicare a Legilor Fondului Funciar ca i se cuvin. Au mai ramas vreo 4.000 de hectare pentru care, in numele urmasilor sus-numitilor grofi, a facut cereri de retrocedare. Functionarii responsabili de protectia padurii, precum directorul economic Ecaterina Kacso sau inginerul Gabriel Oncioiu, de la Directia Silvica Mures, i-au oferit un binemeritat sprijin, fiecare in felul sau. Dezinteresat? Rudele celor doi, numiti de Csaba cenzori in Societatea Anonima de Silvicultura Ardeleana SA, ar putea da raspunsul.
Peste 1.100 de ha de padure a obtinut, in 2007, fostul viceprimar de Toplita, Szabo Coloman-Emeric. Urmasul baronilor Urmanczy a avut parte de bunavointa subprefectului Maria Magdolna Romfeld. Acum o gasim pe doamna subprefect in postul de director general in cadrul Consiliului Judetean Harghita, detasata acolo de la Secretariatul General al Guvernului.
Deputatii Hajdu Gabor, Becsek Dezideriu si Raduly Kalman (actualul primar de Miercurea-Ciuc) au obtinut, in numele Asociatiei Composesorale Bunurile Private Ciuc, fix 21.680 de hectare de paduri si fanete in Harghita si Neamt.
Acum, febra retrocedarilor a atins un punct critic. Cine stie cat va ramane UDMR la guvernare? Sprijinul politic este azi mai mult ca oricand necesar. Desigur, s-ar gasi unii sa ne suspecteze de sovinism si lor le spunem: daca dacii liberi si nemuritori, iar nu urmasii sau mandatarii grofilor ar pretinde zeci de mii de hectare pentru care inaintasii lor au fost despagubiti sau la care nu aveau pur si simplu dreptul, lucrurile nu s-ar schimba. Am scris si vom scrie despre jaful padurilor din Suceava, Neamt, Vrancea sau Bacau, de care se fac vinovati romanii verzi… si uscati. Si pentru ca romanii sunt mai multi, normal ca ei fura mai mult ca ungurii.
Revenind la presiunile pentru urgentarea retrocedarilor in Harghita, Covasna si Mures, o data ce Laszlo Borbely a preluat portofoliul Mediului, el a inceput, sustin sursele noastre, sa-si foloseasca pozitia pentru a insinua. A cerut de la Romsilva (ce-i este in subordine) situatia centralizata a procesului de repunere in posesie asupra suprafetelor din cele trei judete. Chipurile, sa nu se obstructioneze amintitul proces. Dupa ce documentele cerute au ajuns la minister, cele trei Directii Silvice au devenit tinta cererilor, scrise si verbale, sa sprijine retrocedarile.
Sub acest aspect, ministrul Borbely ne-a precizat:
"Ministerul Mediului si Padurilor, dar si institutiile din coordonare, subordonare NU au rolul de a analiza deciziile instantelor judecatoresti. Consider ca in Romania justitia este independenta si libera, iar hotararile definitive si irevocabile trebuiesc puse in aplicare, indiferent cine este beneficiarul sau indiferent de zona unde au loc acest retrocedari".
Directia Silvica Mures a sesizat Parchetul Curtii de Apel Targu-Mures cu privire la faptele de fals si uz de fals puse in sarcina avocatului Rozsa Iosif, reprezentantul legal al Anei Bethlen. Miza este deja de notorietate: 19.850 ha revendicate, dintre care Judecatoria Reghin validasera retrocedarea a 9.300 ha, in 2007, fara a se fi produs si punerea in posesie.
La inceputul acestui an, ministrul Borbely a reactionat impotriva demersului Directiei Silvice, considerand-o inoportuna, si a afirmat ca victimele (pretendentii) ar putea sa dea statul in judecata pe motiv ca nu pot derula proiecte europene pe terenurile care inca nu le-au fost date.
Raspunzand intrebarilor noastre, ministrul a precizat:
"La solicitarea expresa a prefectului judetului Mures, Directia Silvica Mures a transmis o informare catre institutia prefectului cu privire la acest caz.
Sentinta civila nr. 764/2007 a Judecatoriei Reghin, prin care s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra celor 9,3 mii ha Anei Bethlen a fost atacata de Comisia judeteana Mures pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, iar din informatiile noastre, in aceasta cauza Comisia judeteana Mures a invocat si presupuse fapte de fals si uz de fals.
Solutia definitiva privind solicitarea reconstituirii dreptului de proprietate in cazul celor 9,3 mii de hectare va fi data de instantele de judecata, dupa care se va parcurge procesul administrativ prevazut de lege, in cadrul caruia Directia Silvica Mures va pune in aplicare hotararea Comisiei judetene Mures".
Presa maghiara, foarte atenta la detalii
Dupa discutia ministrului cu Vasile Miculi, seful Directiei Silvice Mures, acesta s-a trezit, chiar de a doua zi, asaltat de reporterii Duna TV si Erdely TV, care i-au pus microfonul sub nas si l-au intrebat cand isi primesc urmasii grofilor padurile. Reporterii unguri au sustinut ca ministrul i-ar fi asigurat ca nu va mai exista nici o opozitie la retrocedare. Prin Biroul de Presa, domnul Borbely ne raspunde acum cu diplomatie: "Rolul Directiilor Silvice este de a apara interesele institutiei si ale statului, insa in momentul in care exista o hotarare definitiva si irevocabila, nimeni nu are dreptul sa conteste veridicitatea acestor decizii".
Pana la justitie, prefectul de Mures a vorbit nu o data despre presiunea unor reprezentanti de seama ai UDMR pentru a adopta o atitudine de noncombat in privinta retrocedarilor. A acelora care conteaza, desigur, a marilor averi. Laszlo Borbely ne spune ca nu are stiinta de asemenea presiuni si puncteaza: "I-as atrage atentia domnului prefect ca acesta trebuie sa vegheze asupra respectarii principiilor statului de drept si nicidecum nu poate sa reprezinte un obstacol in calea justitiei".
Intr-un episod viitor ne vom ocupa de o decizie scandaloasa a Ministerului Mediului: aceea de a-l numi administrator al Parcului National Defileul Muresului Superior si totodata al sitului "Natura 2000" (Calimani, Muntii si depresiunea Giurgeului) pe sinistrul personaj Meles Elod, pe care stau dosarele penale ca tepii pe arici. Acest personaj si rolul lui bine definit, de mare pradator intr-un ecosistem lipsit de aparare merita sa-i alocam mult spatiu tipografic.
Topul retrocedarilor
Pentru o imagine de ansamblu, iata cateva exemple la nivel national privind ierarhia suprafetelor retrocedate de catre Directiile Silvice ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar. In fruntea clasamentului conduce judetul Harghita, unde au fost retrocedate 183.171 ha, urmat indeaproape de Ramnicu Valcea, cu 166.093 ha. Pe locul trei se afla judetul Suceava, cu 163.835 ha. In Bistrita Nasaud au fost date fostilor proprietari sau procuratorilor acestora 152.591 ha, in Brasov 141.859 ha, in Covasna – 132.093 ha. Muresul se afla de abia pe locul 14, cu o suprafata de 106.865 ha. Acest clasament este, insa, unul provizoriu deoarece pe rolul instantelor de judecata din toata tara sunt sute de procese inca nefinalizate.
