x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Iohannis s-a folosit de lacuna legii pentru a-și impune în funcție șeful Statului Major al Apărării

0
Autor: Ion Alexandru 26 Iun 2019 - 11:40
Iohannis s-a folosit de lacuna legii pentru a-și impune în funcție șeful Statului Major al Apărării


Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a constatat că prevederile legale cu privire la procedura de prelungire pentru încă un an a mandatului șefului Statului Major al Apărării sunt neconstituționale. Instanța de contencios constituțional atrage atenția, în această motivare, că atât Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cât și, în ansamblul lui, cadrul constituțional românesc, se bazează pe principiul colaborării loiale între autoritățile statului. Însă, lacuna textului de lege analizat constă în neprecizarea pașilor de urmat atunci când această colaborare loială nu este respectată. În situația dată, Klaus Iohannis a speculat lacuna legii și și-a arogat dreptul de a prelungi mandatul generalului Nicolae Ciucă, fără a se consulta cu ministrul Apărării Naționale și fără a primi aviz din partea primului-ministru. În acest sens, CCR arată că legea trebuie de urgență modificată de către Parlament, pentru a trasa pașii exacți care trebuie urmați în procedura prelungirii mandatului, deoarece, în acest moment, lacuna legislativă pune în pericol securitatea juridică a apărării naționale. Situația este cu atât mai încâlcită, cu cât Curtea de Apel București a respins, în luna martie, cererea MApN de anulare a decretului prezidențial de prelungire a mandatului generalului Ciucă, cauza aflându-se în recurs la Înalta Curte. Între timp, CCR a declarat neconstituțional articolul din lege care vizează acest litigiu.

 

În motivarea Deciziei nr. 391 din 4 iunie 2019, publicată, zilele trecute, în Monitorul Oficial al României, Curtea Constituțională reține că, în actuala redactare, textul de lege care prevede posibilitatea prelungirii pentru încă un an a mandatului șefului Statului Major al Apărării “se fundamentează pe premisa unei colaborări în cadrul puterii executive în procedura de numire”. “De altfel, întregul așezământ constituțional românesc este fundamentat pe principiul colaborării între autoritățile publice în exercitarea puterii de stat”, mai arată judecătorii CCR. Aceștia precizează că, în articolul 94 din Constituție, “se stabilește că președintele României numește în funcții publice în condițiile legii”, iar prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării se încadrează în ipoteza aceluiași text constituțional.

Având în vedere, însă, faptul că în speța dată nu a existat colaborare între președinte și Guvern, CCR atrage atenția că Legislativul trebuie să reglementeze, însă, condițiile și procedura de urmat, cu respectarea echilibrului constituțional care configurează atribuțiile președintelui României în domeniul Apărării, și a principiilor de separație, echilibru și cooperare loială între autoritățile publice, “principii pe care deopotrivă toate autoritățile trebuie să le respecte în exercitarea atribuțiilor”.

 

CCR: Textul de lege creează insecuritate juridică

 

Deși există toate aceste premise constituționale, CCR constată “modul imprecis de redactare a sintagmei atacate cu excepție de neconstituționalitate din Legea nr. 346/2006, în sensul că nu prevede în mod expres condițiile prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării și nici procedura de urmat”. Curtea trage un semnal de alarmă și arată că această lacună “deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse, precum în speța analizată, și a unor litigii în consecință, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al apărării naționale”.

Reamintim că, la sfârșitul lunii februarie, Curtea de Apel București, din oficiu, a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a prevederilor articolului 39, alineat 5, din Legea nr. 346/2006, privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Instanța de judecată a sesizat Curtea, pentru că, la acel moment, avea de soluționat, pe fond, solicitarea Ministerului Apărării Naționale de anulare a Decretului nr. 1.331/2018 semnat de Klaus Werner Iohannis, prin care a prelungit, cu încă un an, mandatul expirat al generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Apărării. Conform art. 39, alineat 5, din Legea 346/2006, “Șeful Statului Major General al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt în armată, numit de președintele României, la propunerea ministrului Apărării Naționale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitatea prelungirii cu până la un an”.

Curtea Constituțională a constatat, în motivarea deciziei, că există o deficiență cu relevanță constituțională a sintagmei referitoare la posibilitatea prelungirii, din textul de lege. Instanța de judecată a invocat, în esență, o imprecizie a textului, ceea ce semnifică neconstituționalitatea acestuia în raport cu articolul 1, alineat 5 din Constituție. Iar CCR, analizând modul de redactare a sintagmei atacate, a constatat că acestea sunt întemeiate.

 

Procedura prelungirii nu este clară

 

În acest sens. Curtea Constituțională arată că, dacă în privința numirii șefului Statului Major al Apărării există o procedură prevăzută în lege, în privința prelungirii mandatului este prevăzută doar perioada (până la un an), iar nu și procedura de urmat. “Nu se stabilește în mod expres dacă se urmează aceeași procedură aplicabilă în cazul numirii în funcție, respectiv dacă sunt sau nu necesare propunerea ministrului Apărării Naționale și avizul primului-ministru, legiuitorul acordând, în același timp, libertatea de a opta pentru o altă configurare a procedurii, în condițiile și cu respectarea principiilor constituționale”.

Mai departe, motivarea arată că “orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că aceasta trebuie să fie suficient de precis și clar, pentru a putea fi explicat și aplicat”.

Inclusiv CEDO a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerințele de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de executare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului, mai susțin judecătorii constituționali în documentul citat.

 

 

Decizia Curții aruncă în aer recursul de la ÎCCJ

 

Concluzia Curții Constituționale, cu privire la această situație, este aceea că se impune o reglementare clară și indubitabilă, atât a condițiilor, cât și a procedurii aplicabile numirii și prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării, motiv pentru care, la data de 4 iunie 2019, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de către Curtea de Apel București, în dosarul 180/2/2019. Și constată că sintagma “cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul articolului 39, alineat 5 al Legii nr. 346/2006, privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, este neconstituțională.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, producându-și efectele după publicarea motivării în Monitorul Oficial al României. Curtea reține, însă, că prezenta decizie produce efecte pentru viitor, ea având putere retroactivă în conformitate cu prevederile articolului 147 din Constituția României.

Din acest punct de vedere, situația existentă la șefia Armatei, în acest moment, se complică. Pentru că, la momentul în care fondul litigiului dintre Ministerul Apărării Naționale și Administrația Prezidențială a fost soluționat de către Curtea de Apel București, textul de lege nu era declarat neconstituțional. Însă, pentru că MApN a atacat cu recurs sentința civilă a Curții de Apel București, instanța de recurs, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, va trebui să se pronunțe ținând seama că articolul de lege care prevede posbilitatea prelungirii mandatului șefului Statului Major al Apărării, cu încă un an, a fost declarat neconstituțional. Mai mult, conform Legii nr. 47/1992, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile de la publicarea Deciziei CCR în Monitorul Oficial pentru a putea pune în concordanță textul de lege în cauză cu această decizie. Altfel, la expirarea acestui termen, textul neconstituțional este considerat abrogat.

Recursul înaintat de MApN împotriva hotărârii de fond a Curții de Apel București a fost formulat încă din data de 27 mai 2019, însă a fost introdus pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție abia pe 5 iunie 2019, a doua zi după ce judecătorii CCR au emis Decizia nr. 391/2019.

 

MApN a pierdut procesul la fond, pentru că judecătorii au stabilit că nu pot judeca speța

 

Conflictul dintre Palatul Victoria și MApN, pe de o parte, și Klaus Iohannis și Administrația Prezidențială, pe de altă parte, a izbucnit după ce, pe 28 decembrie 2018, președintele a semnat decretul de prelungire cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării. Iohannis a respins, într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leș, pentru numirea în această funcție, decizând cu de la sine putere prelungirea.

La momentul respectiv, atât premierul Viorica Dăncilă, cât și ministrul Gabriel Leș l-au acuzat pe Klaus Iohannis că a semnat acel decret fără a avea bază legală, întrucât propunerea de prelungire nu a venit din partea Ministerului Apărării Naționale și nici nu a fost însoțită de avizul primului-ministru.

Ulterior, Ministerul Apărării Naționale l-a atacat în instanță pe Klaus Iohannis, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, solicitând suspendarea decretului prezidențial, în primă fază, după care anularea lui. Pe 31 ianuarie, Curtea de Apel București a admis cererea MApN și a suspendat decretul prezidențial. Însă, la 29 martie, Curtea a respins cererea de anulare a decretului, nu pentru că nu ar avea temei, ci pentru că este inadmisibilă în privința controlului judecătoresc, așa cum reiese din minuta hotărârii instanței de fond.

Lacuna din lege “deschide posibilitatea unor interpretări diametral opuse și a unor litigii în consecință, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al apărării naționale” – motivarea Curții Constituționale

MApN l-a dat în judecată pe Klaus Iohannis și a cerut anularea decretului prin care mandatul generalului Nicolae Ciucă a fost prelungit cu un an. Curtea de Apel a respins acțiunea, pe motiv că nu poate fi supusă controlului judecătoresc. Înalta Curte trebuie să judece recursul, în noile condiții generate de Decizia CCR


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...
Serviciul de email marketing furnizat de