Jafuri de 5,3 miliarde de euro, încă neanchetate

În ultimele 12 luni, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat trimiterea în judecată a zeci de dosare în care sunt implicate o serie de nume de prim plan ale scenei politice şi de afaceri din România. Multe dintre aceste cauze, de răsunet, vizează, pe lângă infracţiunile ce se presupune a fi fost săvârşite, şi prejudicii însemnate aduse bugetului de stat sau bugetului Uniunii Europene. “Jurnalul Naţional” a inventariat principalele dosare trimise în instanţă, în perioada 1 octombrie 2014 – 30 septembrie 2015, care însumează prejudicii în cuantum de 685,5 milioane de euro. Suma, deşi pare uriaşă, reprezintă cel puţin a opta parte din sumele care nu sunt deloc verificate de procurorii anticorupţie. Este vorba de fonduri scurse, în perioada guvernării PDL, în conturile clientelei de partid sau a cercurilor de interese care au gravitat în jurul fostei guvernări.


Numai din opt exemple, dezvăluite doar anul acesta de ziarul nostru, se adună peste 5,3 miliarde de euro, bani încasaţi direct de la bugetul de stat sau de la cel european de către reţelele de afaceri ale fostului regim patronat de Traian Băsescu şi Elena Udrea. Aceste business-uri nu fac, însă, obiectul anchetelor penale.

Topul marilor corupţi

Preşedinţi de consilii judeţene, primari, conducători ai unor direcţii din ministere, instituţii financiare, parlamentari sau chiar personaje din sistemul judiciar au fost trimişi, în ultimele 12 luni, în judecată pentru fapte de mare corupţie. În cele mai importante 38 de speţe ajunse pe masa judecătorilor, procurorii DNA au calculat un prejudiciu total adus statului român sau bugetului Uniunii Europene de 685.491.940 milioane de euro. Aceste prejudicii nu au fost confirmate de o instanţă, iar recuperarea lor mai are mult de aşteptat. Pe hârtie, valoarea acestui prejudiciu constatat “dă bine” ca imagine pentru procurori. În realitate, însă, sechestrele asigurătorii instituite în faza de urmărire penală nu acoperă nici măcar un sfert din această valoare. Multe dintre dosarele de răsunet, cum ar fi “Microsoft”, nu prezintă în mod concret prejudiciul cauzat bugetului de stat, ci doar valoarea şpăgilor cărate cu valizele, mapele sau pungile de plastic.


Cine a ajuns în instanţă


Calapod Viorel, fost primar al municipiului Năvodari, a fost trimis în judecată în octombrie 2014, pentru abuz în serviciu şi stabilirea cu intenţie a unei valori diminuate faţă de valoarea reală a bunurilor instituţiei pe care a condus-o. Prejudiciul stabilit de anchetatori că ar fi fost adus Consiliului Local Năvodari se ridică la 96.512 euro. O lună mai târziu, un alt fost primar al municipiului Năvodari, Nicolae Matei, a fost deferit justiţiei pentru abuz în serviciu, dare de mită şi constituirea unui grup infracţional organizat, în dosar fiind calculat un prejudiciu de 27.700.000 de euro adus primăriei.
Tot în octombrie 2014 a fost trimis în judecată avocatul Ioan Călin, acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi evaziune fiscală, cu un prejudiciu cauzat bugetului de 20.000 de euro.
Matei Cristian Florin, agent vamal la Biroul Vamal Moraviţa, a fost trimis în instanţă pentru abuz în serviciu şi complicitate la contrabandă cu ţigări, în acest caz fiind calculat un prejudiciu de 105.000 de euro.
3 milioane de euro este prejudiciul pe care Gabriel Pătraru, angajat al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală Braşov, împreună cu alţi incupaţi, l-ar fi cauzat bugetului UE, într-un dosar de luare de mită.
Un alt dosar, privind infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de notarul Mihai Şuleap, ar fi cauzat statului un prejudiciu de 500.000 de euro.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Bunea Stancu, a fost trimis în judecată în două dosare cu prejudicii aduse statului. Unul, în octombrie 2014, iar celălalt în august 2015, valoarea totală ridicându-se la 1.850.000 de euro.
Sorin Dimitriu, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a fost timis în judecată pentru infracţiuni care ar fi prejudiciat bugetul Uniunii Europene cu 325.000 de euro.
Fostul prefect de Galaţi, Emanoil Boicăceanu, a ajuns în faţa instanţei într-un dosar în care prejudiciul adus Primăriei Galaţi ar fi de 220.000 de euro.â
Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată în nu mai puţin de trei dosare, din care doar două privesc şi pagube aduse bugetului de stat, în valoare totală de 8.282.000 de euro.


Cele mai mari prejudicii investigate de procurori - restituirile

Acestea reprezintă doar câteva exemple ale dosarelor cu prejudicii la buget trimise în instaţă de DNA în ultimul an. Cele mai importante prejudicii privesc, în mod special, speţele referitoare la restituiri de proprietăţi imobiliare sau funciare. DNA a trimis în instanţă şi trei dosare privind fraudele de la ANRP. Primul, în decembrie 2014, priveşte modul în care a fost despăgubit Gheorghe Stelian, zis Stelu”, “săgeata” lui Cocoş, prejudiciul în acest caz adus statului fiind de 61,7 milioane de euro. Inculpaţi de frunte sunt Alina Bica şi Crinuţa Dumitrean. Al doilea dosar ANRP a fost finalizat în aprilie 2015 şi se referă la un prejudiciu de 84.588.304 euro, iar printre inculpaţi se numără deputatul PNL Theodor Nicolescu, Ingrid Zaarour, Remus Baci, fostul şef al ANI Horia Georgescu şi deputatul fugar al UDMR, Marko Attila. Al treilea dosar ANRP, având aceiaşi inculpaţi din partea statului şi un beneficiar al presupusei activităţi infracţionale a acestora, în persoana afaceristului Horia Simu Şchiopu, vizează un prejudiciu de 69,9 milioane de euro.
Tot la capitolul retrocedări se află şi mega-dosarul restituirilor de pădure în care sunt trimişi în judecată Viorel şi Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam şi George Paltin Sturza, alături de judecătorul Leonard Ordog. Prejudiciul calculat în acest dosar este cel mai important – 303.888.615 euro, cauzat RNP Romsilva, Direcţiei Silvice Bacău.

216 milioane de euro este prejudiciul în doar 3 dosare de retrocedare. Alte peste 300 de milioane de euro figurează în dreptul familiei Hrebenciuc


Explicaţie foto: În acest dosar, sutele de milioane ale mituitorului rămân neverificate

“Gala Bute”, prejudiciu de 164.000 de euro.


În dosarul “Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost trimisă în judecată, procurorii au calculat un prejudiciu adus bugetului de stat de 164.000 de euro. Însă anchetatorii nu par a fi deloc interesaţi de afacerile adiacente, racordate tot la bugetul de stat, ale protagoniştilor acestei afaceri. Spre exemplu, DNA nu pare deloc dornică să verifice modul în care una dintre firmele implicate în organizarea, pe bani din şpagă, a unor servicii aferente Congresului PDL Bucureşti din 2010 a derulat, imediat după acest eveniment, afaceri cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea. Este vorba de două contracte în valoare de 320.000 de euro, iar firma aparţine familiei fostului consilier prezidenţial al lui Băsescu, Claudia Copaci.
De asemenea, anchetatorii par să ignore valoarea uriaşă a contractelor derulate cu statul de către compania Termogaz Company, aparţinând lui Adrian Gărdean, mituitorul din dosarul “Gala Bute”.


“Jurnalul Naţional” a dezvăluit, pe larg, modul în care societăţile controlate de Adrian Gărdean au fost practic abonate la lucrări finanţate de la bugetul de stat, în perioada guvernări “portocalii”, în cuantum de 160 de milioane de euro.


Câţi bani au încasat de la stat protagonişii din dosarul “Microsoft”

Un alt dosar trimis în judecată în această perioadă este “Microsoft”. Iniţiatorii afacerii, mituitorii şi intermediarii acestor activităţi infracţionale, Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, au fost scoşi din cauză. În denunţurile făcute de Dorin Cocoş, apare numele lui Ion Ivaşcu, trezorierul PDL care s-ar fi ocupat de încasarea banilor negri pentru campania electorală din anul 2009. Ivaşcu nu este doar un trezorier, ci a reprezentat ani de zile compania Omnilogic, implicată în dosarul “E-Romania 2”, societate care a derulat în perioada guvernării PDL contracte cu statul în valoare de 150 de milioane de euro.
De altfel, nici contractele de 60 de milioane de euro, derulate, în aceeaşi perioadă, cu spitalele din România de către firmele controlate de Dorin Cocoş şi Elena Udrea nu au suscitat interesul anchetatorilor.
Un bilanţ al contractelor atribuite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin cele trei componente – Minister, Compania Naţională de Investiţii, Agenţia Naţională pentru Locuinţe, arată că, în perioada 2009 – 2012, peste 900 de milioane de euro din contractele acestor instituţii au mers către clientela de partid sau de coaliţie. Doi dintre abonaţii contractelor MDRT, dar şi ale altor instituţii de stat cu bani, sunt afaceriştii Nelu Iordache şi Theodor Berna, care, împreună, prin firmele lor au încasat de la stat 3,4 miliarde de euro.
Un alt personaj ale cărui afaceri cu statul nu fac obiectul vreunei anchete de amploare se numeşte Gabriel Silaghi, fost consilier PDL la Turda. Firmele acestuia au încasat de la stat contracte de peste 120 de milioane de euro.