x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Joc de imagine cu plângeri penale împotriva lui Meleșcanu. CCR: Parchetul nu poate ancheta

0
Autor: Ion Alexandru 03 Iun 2019 - 11:25
Joc de imagine cu plângeri penale împotriva lui Meleșcanu. CCR: Parchetul nu poate ancheta DIANA OROS
Vezi galeria foto


Plângerea penală, instrumentul pe care PNL, partidul care i-a susținut, în 2014, candidatura lui Klaus Iohannis, pentru alegerile prezidențiale, l-a folosit pentru a genera emoție puternică în rândul votanților din străinătate, va fi refolosită și în 2019, când actualul președinte va candida pentru un al doilea mandat. În 2014, pe numele ministrului de Externe Titus Corlățean au fost depuse plângeri penale pentru că “a îngrădit dreptul diasporei la vot”.  În 2019, liberalii i-au făcut plângere penală ministrului de Externe Teodor Meleșcanu pentru același lucru. Asta, în ciuda faptului că, anul trecut, DNA a clasat cauza privindu-l pe Titus Corlățean, invocând, printre altele, că fapta nu există, dar și o decizie a CCR, din 2017, care arată clar că procuratura nu poate ancheta actele administrative ale Guvernului. “Ciorba reîncălzită” a votului din diaspora pune, practic, o presiune uriașă pe Guvern, în perspectiva alegerilor prezidențiale, unde aceeași diaspora va avea un rol predominant în felul în care va arăta votul. În plan politic, imediat, miza lui Klaus Iohannis este aceea de a avea, chiar și sub un Guvern PSD, un ministru de Externe mult mai obedient.

 

Liderul organizației din diaspora a PNL, senatorul Viorel Badea, a depus, la sfârșitul săptămânii trecute, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, pentru infracțiunea de “faptă cu premeditare de a împiedica exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români din străinătate. “Meleșcanu trebuie să răspundă penal pentru fapta cu premeditare săvârșită de către acesta și de către toți cei cu responsabilități în organizarea alegerilor în secțiile de votare din străinătate”, susțin rerezentanții PNL.

Semnatarul denunțului penal spune că “este vorba de deteriorarea gravă a imaginii României în străinătate, este vorba în acelaşi timp de deteriorarea relaţiei pe care cetăţenii români din diaspora o au cu autorităţile şi de respectul pe care cetăţenii din diaspora nu îl mai au faţă de autorităţile române. Practic, nu s-a ţinut cont de niciuna dintre aceste situaţii, iar actuala guvernare, Guvernul Dăncilă, nu a făcut altceva decât împiedicând pe cetăţenii români să îşi exercite dreptul la vot să îi îndepărteze şi mai mult de România. Iar România să fie îndepărtată şi mai mult de către Uniunea Europeană, de valorile Uniunii Europene”.

 

Război pe trei fronturi

Jocul pe care liberalii îl fac, cu aceste plângeri penale, vizează trei planuri de acțiune în vederea asigurătii câştigării de către candidatul Kaus Iohannis a alegerilor prezidențiale de la sfârşitul acestui an. Primul plan constă în discreditarea lui Teodor Meleșcanu și forțarea demisiei sau demiterii sale din Guvernul României. Al doilea plan este acela al creării unei emoții în rândul electoratului anti-PSD, împărțit, în acest moment, de liberali cu alianța USR-PLUS, iar al treilea plan constă în determinarea unor modificări legislative în domeniul organizării alegerilor, modificări imposibil de realizat și de implementat cu succes până la prezidențiale. Motiv pentru care cel mai preferabil ar fi ca, în cazul unui nou “dezastru” în diaspora, “cartofii fierbinți” să fie scoşi din foc tot cu mâna unui ministru PSD sau ALDE.

Analizând primul plan dintre cele trei descrise mai sus, este mai mult decât evident că plângerea penală întocmită împotriva lui Teodor Meleșcanu vizează doar planul mediatic, deoarece, din punct de vedere penal, lucrurile sunt mai mult decât clare. În 2016, DNA a cerut Senatului aviz în vederea urmăririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlățean, pentru aceleași fapte, dar cu privire la votul din diaspora de la alegerile prezidențiale din anul 2014. În timp ce DNA s-a lovit de refuzul Senatului de a-i ridica imunitatea parlamentară lui Titus Corlățean, Curtea Constituțională a emis Decizia 68/2017, în care s-a analizat o sesizare a lui Călin Popescu Tăriceanu cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parchetul General – DNA, pe de altă parte, generat de anchetarea de către aceasta din urmă a modului în care Executivul a emis celebra OUG 13/2017. În fapt, CCR vorbește despre dreptul constituțional al Executivului de a legifera sau de a nu legifera, de a lua decizii administrative sau de a nu le lua, fără ca alte autorități, inclusiv Parchetul, să poată interfera în activitatea Guvernului în ansamblu sau a unuia dintre miniştrii Cabinetului.

 

Procuratura nu poate interveni în activitatea Guvernului

Iată cum decizia CCR, în cazul lui Titus Corlățean, dar cu extindere, astăzi, și la Teodor Meleșcanu, face imposibilă anchetarea acestora de către procurori pentru modul în care MAE a organizat, din punct de vedere logistic, alegerile din străinătate. Astfel, Curtea arată că în Constituție “se prevede în mod clar că deputații și senatori nu pot fi trași la răspundere penală pentru voturile exprimate în exercitarea mandatului. Această imunitate care vizează actul decizional de legiferare este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, în activitatea lor de legiutor delegat. (…) Ca atare, niciun ministru nu poate fi tras la răspundere privid opiniile sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unor acte normative cu regim de lege”.

Curtea Constituțională subliniază, în această decizie, că, “a admite contrariul, înseamnă a lăsa, în mod indirect, posibilitatea intevenirii în procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecința directă a încălcării principiului separației puterilor în stat. (…) Exonerarea de răspundere pentru activitatea de legiferare este o garanție a exercitării mandatului față de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcția de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și obligațiilor ce îi revin, potrivit Constituției și legilor”.

Mai mult, CCR arată că “nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare”.

 

Meleșcanu, dat pe mâna Parchetului pentru că a dublat numărul secțiilor

Trecând dincolo de planul teoretico-juridic al faptului că Parchetul nu poate ancheta un membru al Guvernului pentru modul în care a legiferat, intrând în planul practic a ceea ce s-a întâmplat la alegerile europarlamentare, cu privire la modul în care au fost organizate, din punct de vedere logistic, alegerile din străinătate, putem constata faptul că, la scrutinul din 26 mai 2019, au fost organizate 441 de secții de votare. Comparativ, la alegerile europarlamentare din 2007, 2009 și 2014, în străinătate a fost organizate doar 190 de secții de votare.

Iar pentru ca această comparație să fie și mai elocventă, la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, din iulie 2012, în străinătate, Guvernul Ponta a organizat doar 150 de secții de votare. Iar anul trecut, la referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție, au fost organizate 350 de secții, cu 94 mai puține decât anul acesta.

O altă comparație pe care o putem face este numărul secțiilor de votare din străinătate pe care le-a organizat Ministerul Afacerilor Externe în timpul Guvernului Cioloș, cu ocazia alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2016. Este vorba destre 417 secții, cu 24 de secții mai puține decât a “organizat” Meleșcanu. Iar, în planul birocratic, în 2019, lista secțiilor de votare a fost stabilită pe baza propunerilor misiunilor diplomatice ale României, care au ținut cont de consultările cu comunitățile românești din străinătate, de solicitările acestora de organizare a unor secții noi și de evaluarea modului în care s-au desfășurat procesele electorale anterioare în străinătate. Românii înscriși în listele electorale ale altor state membre UE au putut să-și exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European numai după ce au dat o declarație pe proprie răspundere, potrivit căreia nu și-au exercitat dreptul de vot la același scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale sunt înscrişi.

 

Iohannis speculează politic un dosar clasat chiar de DNA

Planul discreditării lui Meleșcanu și forțarea înlăturării acestuia din Guvern, prin intermediul unei plângeri penale, se află, așadar, în plină desfășurare. Însă, legat de al doilea plan, acesta mizează pe generarea unei emoții puternice în rândurile votanților anti-PSD, dar care oscilează, în acest moment, între a-l vota, în toamnă, la prezidențiale, pe Klaus Iohannis sau pe reprezentantul USR-PLUS. Astfel, în timp ce, înainte de alegerile europarlamentare, Iohannis a cerut imperativ demisia Guvernului, acum cere doar demiterea lui Meleșcanu și a ministrului de iInterne, Carmen Dan. Iar, în momentul în care a vorbit despre propunerea PSD de numire în funcția de vicepremier a lui Titus Corlățean, Iohannis a anunțat că acesta este “artizanul batjocurii împoriva diasporei de la alegerile din 2014”, motiv pentru care “Corlățean nu va mai fi ministru la nimic”.

Batjocura de care vorbește Iohannis, însă, nu există. Chiar și DNA a fost nevoită, în noiembrie 2018, să claseze dosarul care îl privea pe acesta, pentru că “fapta nu este prevăzută de legea penală” și pentru că “lipsește o condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale”. Raportat la ce s-a întâmplat în 2014, DNA nota, la momentul clasării dosarului, că “din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale. Una dintre cauzele care a generat această situație a fost reprezentată de cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfășurat procesul electoral. Un număr însemnat de sesizări a solicitat efectuarea de cercetări sub acest aspect și în ceea ce privește omisiunea autorităților de a adopta acele măsuri legislative care să faciliteze exercitarea drepturilor electorale”.

Numai că, iată, inclusiv DNA arată că, potrivit Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curții Constituționale, “o opțiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătățirea situației exercitării dreptului la vot și limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activități infracționale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite și produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative”.

 

Cu toate armele încărcate, pentru prezidențiale

Ultimul nivel al planului compus din trei scenarii la care făceam referire mai sus are la bază o oportunitate strict politică, dar care vizează, de asemenea, alegerile prezidențiale de la finalul acestui an. După ce BEC a anunțat rezultatul alegerilor europarlamentare și cel de la referendumul organizat de Klaus Iohannis, niciunul dintre partidele din Opoziţia parlamentară nu-și dorește, în mod real, să intre la guvernare înainte de scrutinul prezidențial. Calculul este unul simplu și pragmatic. Condamnarea lui Liviu Dragnea a lăsat Opoziția fără principalul motiv de retorică electorală. PSD se află în vrie, premierul a devenit foarte obedient faţă de Palatul Cotroceni, fiind eliminați, pe rând, toți apropiații fostului lider din conduceea partidului. Urmează astfel de schimbări și la nivelul guvernamental.

Deși, verbal, PNL anunță că va depune, până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, aritmetica parlamentară, confirmată la votul pentru numirea noului președinte al Camerei Deputaților, arată că nu există șanse ca un astfel de demers să aibă succes. Și, chiar dacă ar avea, Opoziția parlamentară nu va putea constitui un nou guvern care să organizeze alegerile prezidențiale, întrucât USR-PLUS nu vor să intre la Guvernare, iar Victor Ponta a declarat, deja, că deși va vota pentru dărâmarea Cabinetului Dăncilă, nu va vota pentru instalarea unui Executiv condus de Ludovic Orban.

Deși Iohannis pare a se afla într-o încurcătură din acest punct de vedere, situația, așa cum se prezintă în acest moment, nu face altceva decât să-i fie favorabilă. Un Guvern “al lui”, până în alegerile prezidențiale, care să și organizeze scrutinul, inclusiv în străinătate, nu l-ar avantaja deloc. Mai ales că, pe partea dreaptă a eșichierului politic, se pregătește să intre în cursă un alt candidat, din partea USR-PLUS. Fie Dacian Cioloș, fie Dan Barna, fie o altă persoană, fiind așteptat, în acest sens, “ordinul de zi pe unitate”.

 

Liberalii i-au făcut lui Teodor Meleșcanu o plângere penală la Parchet, pentru modul în care MAE a organizat secțiile de vot din străinătate. În 2014, Iohannis a scăpat de Titus Corlățean de la MAE, printr-o acțiune similară. DNA a fost nevoită, în 2018, să claseze dosarul, pentru că ancheta era una neconstituțională.

 

Conform Curții Constituționale, un membru al Guvernului nu poate fi tras la răspundere penală pentru opiniile sau acţiunile sale în cadrul exercitării atribuțiilor care conduc la elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Iar plângerea din 2019 a PNL urmărește doar un scop politic și de imagine.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ

Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ
CSM urmeaz să valideze, în ședința de astăzi a Plenului, rezultatul concursului pentru ocuparea funcției de procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, după ce, în urmă cu două...

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor
Galerie Foto Românii sunt europenii cu dinţii cei mai prost îngrijiţi. Teama de durere, lipsa banilor şi, de foarte multe ori, lipsa educaţiei sanitare se numără printre motivele amânării vizitelor la stomatolog. Cei mai mu...

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti
Galerie Foto Sarah Perry şi-a cucerit fanii cu romanele sale scrise în stil gotic şi cu poveşti care te ţin cu sufletul la gură. Şi-a publicat primul roman la vârsta de 34 de ani şi a cunoscut succesul abia după a doua...

STS avansează un general la gradul de milionar

STS avansează un general la gradul de milionar
Galerie Foto Serviciile speciale se dotează, în anul electoral al alegerilor europarlamentare și al alegerilor prezidențiale. Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția care are un rol deosebit de important în...

Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct

Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct
Apariţia chirurgiei cardiovasculare cu soluţia by-pass-urilor şi a cardiologiei intervenţionale de montare de stenturi au însemnat un salt uriaş în salvarea celor cu necazuri mari la inimă. Profesorul Horaţiu...

Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto

Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto
Galerie Foto Comuna Buzescu a apărut la National Geographic, la Discovery și la BBC, titrată ca „Beverly Hills din Teleorman” sau „Pagodele romilor de la Alexandria”. Într-adevăr, aceste case sunt o atracție, pe de-o pa...

Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene

Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene
Galerie Foto La nici două luni după ce fostul procuror general Augustin Lazăr a fost scos la pensie, cu un venit de lux, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a demarat un proiect de achizţii, vizând...

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți
La Odessa este singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea. În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de...

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD
Vasile Blaga a devenit europarlamentar din partea României, pe listele PNL. Formaţiunea liberală s-a clasat pe primul loc la alegerile europarlamentare care au avut loc în data de 26 mai, după o campanie...

Cum poți să previi sindromul „burnout”

Cum poți să previi sindromul „burnout”
Sindromul „burnout”, tradus ca “epuizare profesională”, a fost introdus recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Clasificarea internaţională a maladiilor, care serveşte drept bază pentru...
Serviciul de email marketing furnizat de