x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Klaus Iohannis i-a “făcut oameni” pe toţi cei care i-au “albit” dosarele

0
Autor: Ion Alexandru 02 Noi 2018 - 07:48
Klaus Iohannis i-a “făcut oameni” pe toţi cei care i-au “albit” dosarele
Vezi galeria foto


Documentul prin care două plângeri penale adresate împotriva lui Klaus Iohannis au fost clasate şi care a fost introdus în dosarul de numire al lui Augustin Lazăr la conducerea Parchetului General a fost dat publicităţii. Ordonanţa de clasare este semnată de un procuror, pe nume Cristian Lazăr, iar procurorul general Augustin Lazăr susţine că această chestiune este o eroare a unei grefiere care l-a ajutat la întocmirea dosarului de candidat. Raluca Prună, ministrul Justiţiei care l-a propus, în 2016, pe Lazăr la PÎCCJ, susţine în continuare că ea nu a trimis acest document pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. Scandalul este unul fără precedent, iar informaţiile care reies din această afacere încâlcită dezvăluie o încrengătură de fapte şi persoane greu de imaginat într-un stat de drept. “Jurnalul” a descoperit că toate persoanele din sistem care s-au aflat pe traseul accederii lui Klaus Iohannis în funcţia prezidenţială au beneficiat din partea preşedintelui de numiri în funcţii sau de decrete de pensionare semnate de şeful statului.

Rezoluţia de clasare introdusă în dosarul de numire a lui Augustin Lazăr, pentru şefia Parchetului General, a fost emisă, în data de 18 septembrie 2014, de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General. Ea a fost instrumentată de către procurorul Cristian Lazăr. Miercuri seară, după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a publicat pe site-ul instituţiei o precizare cu privire la modul în care a fost numit Augustin Lazăr la şefia parchetului, procurorul general al României a emis un comunicat de presă în care susţine că documentul de clasare a ajuns la dosar dintr-o eroare a unei grefiere, care a confundat numele său cu cel al unui alt procuror, astfel încât a listat şi îndosariat o lucrare a acestuia din urmă.

Gravitatea acestui fapt este fără precedent, deoarece speţa clasată de Cristian Lazăr a fost constituită, în 2013, în baza unei plângeri penale formulate, la DNA, respectiv la Parchetul General, de jurnalistul sibian Marius Albin Marinescu şi de Agenţia Naţională de Integritate. Ambele structuri de parchet au trimis cauzele spre soluţionare la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, condus, la acea dată, de Augustin Lazăr, ele fiind conexate într-un singur dosar. Ulterior, prin dispoziţie a lui Augustin Lazăr, dosarul conexat a fost restituit, spre competentă soluţionare, la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General. El fiind soluţionat, în septembrie 2014, cu celebra rezoluţie de clasare.

Ilegalitatea propunerii pentru postul de procuror general

Dosarul de candidatură, pe care Augustin Lazăr l-a întocmit şi l-a înaintat, în aprilie 2016, ministrului de atunci al Justiţiei, Raluca Prună, trebuia să conţină, pe lângă CV şi Scrisoarea de Intenţie, şi un proiect managerial de candidat, la care să fie ataşate câteva lucrări relevante din activitatea candidatului, precum şi un raport privind obţinerea calificativului “Foarte Bine” la ultima evaluare.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a dezvăluit faptul că, la dosarul lui Augustin Lazăr, a lipsit acest raport de evaluare, pentru că, în fapt, evaluările lui Augustin Lazăr pentru perioada în care a condus Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia au fost făcute ulterior numirii acestuia în funcţia de procuror general al României, şi nu înainte, aşa cum cerea expres legea.

În schimb, la dosarul de numire, întors de la Palatul Cotroceni, la Ministerul Justiţiei, a fost indentificată respectiva ordonanţă de clasare a dosarului lui Klaus Iohannis.

Coicidenţa Lazăr. Cristian Lazăr

Rezoluţia de clasare a faptelor de conflict de interese în materie penală şi de fals, în ceea ce-l priveşte pe fostul primar al Sibiului, Klaus Werner Iohannis, care a fost introdusă în dosarul de numire al lui Augustin Lazăr, atunci când acesta a candidat pentru ocuparea fotoliului de procuror general al României, a fost emisă de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 18 septembrie 2014. În data de 20 septembrie 2014, Klaus Iohannis şi-a depus, la Biroul Electoral Central, cadidatura pentru funcţia de preşedinte al României.

Procurorul care a dispus clasarea dosarului în care Klaus Iohannis era acuzat de săvârşirea unor fapte penale în legătură cu calitatea sa de fost preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, dar şi de primar al municipiului Sibiu, se numeşte Cristian Aurelian Lazăr. Acesta este fost judecător, a lucrat la Parchetul Timiş şi, în 2013, a devenit procuror-şef delegat la Secţia de Urmărire Penală din Parchetul General. În 2015, acesta a clasat, printre altele, şi dosarul de plagiat al fostului premier Victor Ponta. În decembrie 2015, la propunerea ministrului tehnocrat al Justiţiei, Raluca Prună, şi cu avizul CSM, Cristian Aurelian Lazăr este numit, prin decret prezidenţial semnat de Klaus Werner Iohannis, în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General. Această funcţie va fi ocupată până în decembrie 2018, potrivit unei Hotărâri a Secţiei de Procurori de la CSM din 16 octombrie, care a decis ca procurorul Cristian Lazăr să se întoarcă la Parchetul Timiş.

De remarcat este şi faptul că, în prezent, procurorul Cristian Lazăr instrumentează plângerea penală depusă de Lumea Justiţiei împotriva lui Klaus Iohannis, constituită în dosarul referitor la dobândirea unui imobil din Sibiu, pierdut, definitiv, de familia prezidenţială în instanţele civile. Acelaşi procuror Cristian Lazăr a candidat, luna trecută, pentru funcţia de procuror-şef al DNA, însă candidatura sa a fost respinsă de Tudorel Toader.

Coincidenţa Şandru

La momentul în care Augustin Lazăr îşi depunea dosarul de candidatură pentru funcţia de procuror general al României, ministru al Justiţiei era tehnocrata Raluca Prună. Care, în această calitate, şi-a adus în minister un consilier personal, în persoana procurorului Cornelia Adriana Şandru. Aceasta din urmă a ocupat, până în 2015, funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, după ce, anterior, fusese prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făgăraş.

Cornelia Adriana Şandru a condus, practic, parchetul local al oraşului în care Klaus Werner Iohannis a ocupat funcţia de primar. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu este unitatea de parchet superioară Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, unde, prin ordonanţa emisă, în septembrie 2014, de către procurorul Cristian Aurelian Lazăr, de la Parchetul General, a fost dispusă nu doar clasarea celor două plângeri penale înaintate de ANI şi de jurnalistul Marius Albin Marinescu împotriva lui Klaus Iohannis, dar şi disjungerea unor fapte din cele sesizate, pe care le-a trimis spre competentă soluţionare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. Adică la subordonaţii ierarhici ai Corneliei Adriana Şandru. Sobordonaţi care, ulterior, au declinat aceste disjungeri la… Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia.

Tot ca o stranie coincidenţă, aflăm, din declaraţiile de avere depuse de Cornelia Adriana Şandru, că soţul acesteia, Dumitru Şandru, lucrează ca inginer la SC Apă Canal Sibiu SA, în al cărei Consiliu de Administraţie, primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, a ocupat funcţia de membru, fapt ce a determinat Agenţia Naţională de Integritate să constate în privinţa acestuia existenţa stării de incompatibilitate. Este vorba despre dosarul în care Iohannis a câştigat, în cele din urmă, procesul, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în ianuarie 2015, după ce a preluat funcţia prezidenţială.

Cornelia Adriana Şandru nu a zăbovit prea mult în funcţia de consilier personal al ex-ministrului Justiţiei Raluca Prună, cea care l-a propus pe Augustin Lazăr în funcţia de procuror general, decât până în luna iulie a anului 2016, când s-a mutat cu arme şi bagaje la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, devenind, astfel, unul dintre cei trei consilieri personali ai lui Augustin Lazăr. Şandru ocupă această funcţie şi în prezent.

Coincidenţa Livia Stanciu şi pensionările de la ÎCCJ

Dosarul penal închis în septembrie 2014, de către procurorul Cristian Lazăr, nu este singura speţă în care Klaus Iohannis a avut de-a face cu Agenţia Naţională de Integritate. Tot ANI, în 2013, a stabilit incompatibilitatea primarului de atunci al Sibiului, Iohannis, care a ocupat şi calitatea de reprezentant al Primăriei Sibiu în CA al SC Apă şi Canal Sibiu SA. După ce a atacat raportul ANI la Curtea de Apel Alba Iulia, Iohannis a avut câştig de cauză. Inspectorii de integritate au făcut apel împotriva sentinţei, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Completul, format din judecătorii Cezar Hâncu, Zoiţa Milăşan şi Viorica Trestianu, a amânat pronunţarea sentinţei definitive până după alegerile prezidenţiale din 2014, verdictul fiind dat în data de 21 ianuarie 2015, când deja Klaus Iohannis devenise preşedinte al României. Soluţia, previzibilă, a fost de respingere a apelului înaintat de Agenţia Naţională de Integritate.

În decembrie 2015, Klaus Iohannis, în calitate de preşedinte al României, nu doar că a semnat decretul de numire în funcţia de procuror-şef adjunct în Parchetul General a procurorului Cristian Lazăr, cel care i-a clasat dosarul penal în 2014, dar a mai semnat şi câteva decrete de pensionare. În 17 decembrie 2015, spre exemplu, a semnat decretul de pensionare a judecătoarei Zoiţa Milăşan, de la Înalta Curte, începând cu 1 februarie 2016. Milăşan a făcut parte din completul care i-a dat câştig de cauză lui Iohannis în 21 ianuarie 2015. Pe 31 decembrie 2015, în timp ce se afla în vacanţă în Florida, SUA, Klaus Iohannis emite un alt decret prin care o pensionează pe procuroarea-şefă adjunctă de la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, Maria Capră, aceasta fiind cea care a clasat, anterior, un alt dosar al primarului Sibiului, Klaus Iohannis, într-o speţă privind, de asemenea, retrocedări ilegale de imobile către FDRG.

În data de 9 iunie 2016, Klaus Iohannis emite un decret prin care şefa de atunci a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Doina Stanciu (şefa directă a judecătorilor din completul care l-a “albit” la începutul anului 2015), este numită, începând cu 13 iulie 2016, în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat de 9 ani. Iar, în 23 iunie 2016, emite un alt decret prin care o eliberează din funcţia de preşedinte al ÎCCJ, pe aceeaşi Livia Doina Stanciu, începând cu data de 13 iulie 2016, ca urmare a pensionării.

În perioada următoare, Klaus Iohannis va semna un alt decret prin care va scoate la pensie şi un alt judecător din completul de la ÎCCJ care, în ianuarie 2015, i-a dat câştig de cauză în procesul cu ANI. Este vorba despre judecătoarea Viorica Trestianu, pentru care, în 11 octombrie 2018, Plenul CSM a decis admiterea cererii de pensionare, începând cu 1 decembrie. CSM a transmis cererea lui Klaus Iohannis, în vederea emiterii decretului.

Infracţiunile clasate, în 2014, de Parchetul General, care îl priveau pe Klaus Iohannis s-au plimbat între Secţia de Urmărire Penală, DNA, Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi retur, dosarul fiind închis cu două zile înainte ca actualul preşedinte să-şi depună candidatura.

Procurorul care a clasat cauza a fost numit de Iohannis într-o funcţie importantă la Parchetul General. Consiliera Ralucăi Prună, din perioada în care Ordonanţa de clasare a ajuns la dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr, a devenit, la scurt timp, consiliera personală a procurorului general.

Citeşte mai multe despre:   klaus iohannis

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente
Trecerea anilor îi produce omului suferinţe în sistemul cardio vascular, dar şi în articulaţii, două zone vulnerabile. Peste 120 de boli se încadrează în capitolul maladiilor reumatismale. Unele sunt boli de uz...

Ana Iorga, cu cărţile pe masă

 Ana Iorga, cu cărţile pe masă
Galerie Foto Ana Iorga este doctor în lingvistică, a studiat la Paris şi o vedem în fiecare dimineaţă, la Antena 3, la rubrica "Pe cuvânt". Ana a împărtăşit pentru Jurnalul secretele ei în materie de citit. Îi adoră pe...

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA
Galerie Foto Relaţia de afaceri dintre familia lui Adriean Videanu şi compania care, în anul 2009, a cumpărat, prin procedura privatizării, activele fostului Abator SC Splai SA, iese la lumină. Mioriţa Videanu  a...

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis
Galerie Foto În plină evaluare de către ministrul justiției a evaluării activității Laurei Codruța Kovesi, evaluare solată cu un “rechizitoriu” de revocare, în 20 de puncte, printre care se află și acoperirea...

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă
Galerie Foto În Parcul Național Semenic-Cheile Carașului se află cea mai mare și mai veche pădure seculară din Europa, cu arbori de peste 300 de ani, și până în urmă cu 10 ani nu se mai tăiase un pom de mai bine de un...

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari
Galerie Foto Bulgaria, o ţară de două ori mai mică decât România şi cu o populaţie de trei ori mai puţin numeroasă, ne predă de două decenii o lecţie dureroasă a neputinţei noastre. Cu mai puţine resurse, au reuşit...

România, la judecata politică în Parlamentul European

România, la judecata politică în Parlamentul European
Proiectul de rezoluţie privind statul de drept în România urmează să fie supus, astăzi, votului eurodeputaţilor din Parlamentul European. O eventuală adoptare a acestei rezoluţii nu are, însă, niciun efect...

Semnele cancerelor din cavitatea bucală

Semnele cancerelor din cavitatea bucală
Cancerele oro-maxilo-faciale sunt deosebit de agresive şi necazul este că la noi în ţară aceşti bolnavi se prezintă la chirurgii de profil târziu, în faze avansate. Profesorul Alexandru Bucur, şeful clinicii de...

Jean Americanu', refugiat cultural în România

Jean Americanu', refugiat cultural în România
Galerie Foto 50 de ani am așteptat americanii. 50 de ani românii visau să ajungă în America. Mulți vor asta și în ziua de azi. Pentru o viață mai bună, pentru bunăstare, pentru viitorul copiilor. În acest...

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro
Galerie Foto Falimentul firmei Fattoria Terrantica, fabrica de ambalat pui patronată, până de curând, de Mircea Băsescu, scoate la lumină date halucinante. Toate bunurile necorporale ale companiei scoase la licitaţie au fost...

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR
Galerie Foto Hotărârea prin care Curtea Constituţională a României a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de...

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal
Decizie zdrobitoare luată, ieri, de Curtea Constituțională a României, care a admis cererea de sesizare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și...

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe
Viaţa sedentară a omului modern şi o anume şubrezenie a unor vase sanguine conduc la constipaţie. Se “doftoricesc” singuri suferinzii şi greşesc când îşi fac din purgative o obişnuinţă. Profesor doctor...

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată
În anul 1991, terenurile agricole din Delta Dunării s-au împărțit către 12 societăți comerciale ale statului român, care apoi s-au privatizat și au primit domeniul public în capitalul social. Trecerea...

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr
Galerie Foto A fost pus în aplicare planul “B” al zădărnicirii demersului lui Tudorel Toader de revocare din funcția de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Acesta a atacat, la Curtea de Apel Alba Iulia,...
Serviciul de email marketing furnizat de