x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Knock-out! CCR: Interzicerea, prin Constituție, a grațierii încalcă demnitatea umană

0
Autor: Ion Alexandru 07 Aug 2019 - 09:17
Knock-out! CCR: Interzicerea, prin Constituție, a grațierii încalcă demnitatea umană
Vezi galeria foto


Utilizat ca armă politică de către Klaus Iohannis, cu beneficiar electoral direct Partidul Național Liberal, referendumul consultativ din data de 26 mai 2019, organizat odată cu alegerile europarlamentare, a speculat efectele unei campanii absurde de ostracizare a unor politicieni, astfel încât aceștia să fie stigmatizați și percepuți de o parte consistentă a opiniei publice ca fiind un real pericol. Efectul, la referendum, peste 6,5 milioane de români au răspuns cu “DA” la întrebarea dacă trebuie interzise amnistia și grațierea pentru faptele de corupție. Deși acest referendum este unul consultativ, după alegeri, 131 de deputați și 9 senatori au înaintat un proiect de revizuire a Constituției, prin care au dorit să implementeze interdicția emiterii de către președintele României a grațierilor individuale vizând persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție. Deoarece, spuneau inițiatorii, în expunerea de motive, proiectul de revizuire dorește să pună în consens Constituția cu voința cetățenilor, exprimată la referendum. Iată însă că într-o motivare zdrobitoare, Curtea Constituțională arată că o astfel de interdicție încalcă mai multe principii prevăzute în tratatele internaționale, anihilează principiul egalității între oameni și, în cele din urmă, neagă demnitatea umană a persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție, coborându-le, în această manieră, pe o treaptă inferioară față de celelalte ființe umane. Iar principiul demnității umane este recunoscut și protejat în numeroase hotărâri ale Curților de Justiție ale unor state europene, de către mai multe Curți Constituționale, inclusiv de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

 

În 18 iulie, Curtea Constituțională a făcut controlul de constituționalitate a unei propuneri legislative care vizează revizuirea Constituției, inițiată de un grup de 131 de membri ai Camerei Deputaților și de nouă membri ai Senatului, care, printre altele, doresc organizarea unui referendum constituțional în vederea introducerii în Legea Fundamentală a interdicției pentru președintele României de a acorda grațieri individuale pentru infracțiunile de corupție. Iar în legătură cu această intenție de revizuire, Curtea Constituțională arată, în esență, că tratamentul discriminatoriu al propunerii constă în “excluderea directă sau indirectă a unor categorii de persoane de la drepturile, libertățile, vocația, speranța legitimă de care se bucură toți ceilalți aflați în situații similare”. Judecătorii constituționali subliniază că Articolul I din Teza Întâi a Declarației Universale a Drepturilor Omului prevede că “toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi”.

Ca atare, ca efect al interdicției generale stabilite prin textul constituțional preconizat, “este evident că două categorii de cetățeni sunt tratate în mod diferit”. Prima categorie cuprinde persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție, care nu ar mai putea beneficia de grațierea individuală, în timp ce cea de-a doua categorie cuprinde persoane condamnate pentru orice alte infracţiuni decât cele de corupție şi care pot beneficia de grațiere individuală. “O asemenea diferență de tratament nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, întrucât rațiunea grațierii nu are în vedere, în mod principal, infracțiunea săvârșită, ci aspecte extrapenale, chiar extrajudiciare, de umanitate, de oportunitate, de percepție publică sau alte circumstanțe”, se arată în această motivare zdrobitoare a Curții Constituționale.

Mai departe, CCR subliniază că a impune criterii circumstanțiale într-o manieră care să anihileze însăși rațiunea grațierii individuale este contrară principiului legalității, iar încălcarea acestui principiu duce la “ostracizarea unei categorii de cetățeni, întrucât neagă prerogativa statului de a ierta fapta comisă, astfel că libertatea individuală a cetățenilor este apreciată în mod diferit, în funcție de infracțiunea comisă”.

 

Proiectul nu respectă egalitatea între cetățeni

În acest sens, persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție ar deveni, conform Curții Constituționale, discriminate chiar prin declarația exprimată a Legii Fundamentale, “aspect de neacceptat prin prisma egalității”. Curtea constată, astfel, încălcarea principiului egalității, în componenta sa privind nediscriminarea, ceea ce se constituie într-o suprimare a unei garanții constituționale asociată drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În acest sens, arată judecătorii, “Legiuitorul constituțional originar a limitat inițiativa legislativă a cetățenilor cu privire la grațiere”. De altfel, “Jurnalul” a subliniat, încă de la momentul anunțului întrebărilor formulate de Klaus Iohannis pentru referendumul din 26 mai, că o consultare a cetățenilor cu privire la drepturile și libertățile fundamentale, în sensul limitării acestora, și, în special, pe tema grațierii sau amnistiei, este imposibil de realizat din punctul de vedere al Constituției. Mai ales că acest lucru nu se poate face nici ca o inițiativă legislativă a cetățenilor.

Curtea arată că, într-adevăr, într-un moment al evoluției societății, se poate aprecia, chiar și pe calea referendumului consultativ, că nu trebuie acordate grațieri individuale în privința tuturor sau anumitor infracțiuni, însă o atare apreciere are în vedere necesitatea abținerii autorităţilor competente de a-și exercita această putere discreționară de care se bucură în aceste domenii, “Nicidecum nu are în vedere limitarea puterii discreționare a statului, conferită chiar de Constituție”, precizează CCR.

Judecătorii mai statuează faptul că propunerea legislativă de revizuire a Constituției “nu respectă justul echilibru între două interese generale. Anume cel de a se executa și de a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care țin de conduita condamnatului și cel al principiului egalității”.

 

Demnitatea umană, recunoscută și protejată prin zeci de hotărâri internaționale

Orice încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale reprezintă o încălcare a demnității umane, arată Curtea Constituțională. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că însăși esența Convenției pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale este respectul pentru demnitatea umană. Acest lucru se regăsește în Hotărârea CEDO din 29 aprilie 2002, în cauza “Pretty împotriva Regatului Unit”.

Mai departe, orice atigere adusă demnității umane afectează esența Convenției, lucru regăsit în cuprinsul Hotărârii din 2 iulie 2012, în cauza “R.S. împotriva Ungariei”. Chiar și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, for la care se apelează, în ultima vreme, de către anumite zone din cadrul Justiției și Procuraturii din România, în lupta pentru păstrarea puterii, a statuat că ordinea juridică a Uniunii Europene se străduiește să asigure respectarea demnității umane ca principiu general. Elocventă în acest sens este Hotărârea CJUE din 14 octombrie 2014 în cauza “Omega Sprelhallend-und Automatenaufstellungs GMBH”. Astfel, arată CCR, “a tolera o astfel de discriminare ar echivala, în ceea ce privește o astfel de persoană (un condamnat pentru fapte de corupție – n.red.), cu nerespectarea demnității și libertății la care aceasta este îndreptățită”, fiind dată ca exemplu, în acest sens, o Hotărâre din 20 aprilie 1996, în cauza C13/94 împotriva Cornwall County Council.

Nu doar Curțile de Justiţie vorbesc despre demnitatea umană, ci și Curțile Constituționale ale statelor UE, la care ne raportăm și de la care “luăm lumină”. Astfel, Curtea Constituțională Federală Germană a stabilit, prin nu mai puțin de șapte decizii, că “demnitatea umană este un drept fundamental”, Consiliul Constituțional Francez, prin decizia din 27 iulie 1994, a statuat, de asemenea, că “demnitatea umană este un principiu cu o valoare constituțională”.

 

Inițiativa neagă existența individului și duce la un tratament disprețuitor

În sensul tuturor acestor decizii și hotărâri, Curtea Constituțională din România arată, la rândul ei, că “în accepțiunea demnității umane, omul trebuie să fie un scop și un subiect al acțiunii statului și nu un mijloc sau obiect al acesteia. Statul nu poate aplica omului un tratament care să nege calitatea și statutul său juridic de subiect de drept, întrucât se ajunge la nesocotirea obligației de respectare a esenței umane a individului”. Astfel, spune CCR, “este contrară demnității umane o conduită etatică de a pune sub semnul întrebării existența subiectivă a individului și dacă abținerea într-un caz concret are ca rezultat desconsiderea arbitrară a demnității umane”.

De aceea, spun judecătorii, sunt incompatibile cu demnitatea umană orice acțiuni sau inacțiuni care vizează sau care au ca rezultat desconsiderarea existenței umane a individului, umilirea, stigmatizarea, persecutarea, ostracizarea, punerea în afara legii sau aplicarea unui tratament disprețuitor. “Raportat la cauza de față, CCR reține că interdicția generală de a acorda grațierea individuală în privința infracțiunilor de corupție are drept efect negarea vocației persoanelor care au săvârșit astfel de infracțiuni să beneficieze de grațiere individuală. Un asemenea tratament juridic desconsideră existența umană a individului, plasând, din punct de vedere uman, persoanele care au săvârșit infracțiuni de corupție, într-o situație de inferioritate, ceea ce se constituie într-o limitare a demnității lor umane”, conchide Curtea Constituțională.

Traducând această decizie devastatoare și transpunând verdictul peste intenția și demersul președintelui de a adresa o astfel de întrebare la referendumul din 26 mai 2019, rezultă o acțiune prin care, de la cel mai înalt nivel în stat, s-a încercat anihilarea și negarea demnității umane, degradarea ca ființă, în raport cu celelalte, a persoanelor care au ajuns, într-un fel sau altul, să fie condamnate pentru infracțiuni de corupție. Iar, tot prin extrapolare, rezultă că o întreagă clasă politică din România, cu mici excepții, a achiesat la acest demers.

 

“Este contrară demnității umane o conduită de a pune sub semnul întrebării existența subiectivă a individului dacă are ca rezultat desconsiderea arbitrară a demnității umane” – motivare Decizie CCR

 

Niciunul dintre judecătorii CCR, nici chiar Livia Stanciu și, mai mult, nici măcar Simina Tănăsescu, nu a fost de altă părere. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi

 

Citeşte mai multe despre:   legea gratierii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

În culisele CERBULUI DE AUR 2019. Cine este artistul Elvin Dandel, prezentatorul Cerbului de Aur 2019

În culisele CERBULUI DE AUR 2019. Cine este artistul Elvin Dandel, prezentatorul Cerbului de Aur 2019
Galerie Foto Gazdă a Cerbului de Aur 2019, alături de Eda Marcus, Elvin Dandel ne povesteşte ce înseamnă pentru el Festivalul pe care  tatăl său, Ricky Dandel, l-a prezentat de cinci ori! Elvin a plecat de mulţi...

Irina Rimes, vis împlinit la Cerbul de Aur 2019. Artista din Republica Moldova aniversează 28 de ani cu doar o zi înainte a de susţine recitalul pe scena din Braşov

Irina Rimes, vis împlinit la Cerbul de Aur 2019. Artista din Republica Moldova aniversează 28 de ani cu doar o zi înainte a de susţine recitalul pe scena din Braşov
Irina Rimes şi-a dorit mereu să urce pe scena Festivalului Internaţional Cerbul de Aur, iar momentele în care urmărea la televizor transmisiunile TVR din Piaţa Sfatului din Braşov se numără printre cele mai...

Blejnar, trimis în judecată pentru a doua oară în dosarul “Motorina”. De data asta, pentru șpagă

Blejnar, trimis în judecată pentru a doua oară în dosarul “Motorina”. De data asta, pentru șpagă
Fost șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar a fost trimis în judecată, într-un nou dosar penal, în care este acuzat de luare de mită. În același dosar a fost trimisă în judecată și...

Nămolul de Techirghiol, vândut într-un nou”ambalaj”

Nămolul de Techirghiol, vândut într-un nou”ambalaj”
O staţiune aflată în apropierea Mării Negre trece prin transformări spectaculoase şi capătă o nouă faţă, devenind gazda unor vacanţe active, dinamice, pline de antren, după ce ani de zile a funcţionat mai...

Cum trecem peste trădarea unui prieten bun

Cum trecem peste trădarea unui prieten bun
Vorbim destul de des de trădările în dragoste însă și rupturile dintre prieteni pot fi la fel de dureroase și ne pot măcina mult timp. Fie că un prieten bun dezvăluie lucruri intime despre noi, ne păcălește...

“Dumnezeii” Procuraturii încalcă legile pământești în materie de integritate în funcțiile publice

“Dumnezeii” Procuraturii încalcă legile pământești în materie de integritate în funcțiile publice
Termenul pentru care funcționarii publici, funcționarii cu statut special, procurorii, judecătorii și magistrații asistenți aveau obligația legală să întocmească și să depună declarațiile de avere pe...

Andrei Caramitru, dușmanul „Ciumei Roșii”, a lucrat cu Victor Ponta, pe vremea când acesta conducea Guvernul PSD

Andrei Caramitru, dușmanul „Ciumei Roșii”, a lucrat cu Victor Ponta, pe vremea când acesta conducea Guvernul PSD
Unul dintre cei mai vocali contestatari ai PSD, ale cărui poziții sunt catalogate, în multe medii, ca fiind extremiste, a conlucrat îndeaproape cu Partidul Social Democrat, pe vremea când această formațiune...

Irina Rimes, vis împlinit la Cerbul de Aur 2019. Artista din Republica Moldova aniversează 28 de ani cu doar o zi înainte a de susţine recitalul pe scena din Braşov

Irina Rimes, vis împlinit la Cerbul de Aur 2019. Artista din Republica Moldova aniversează 28 de ani cu doar o zi înainte a de susţine recitalul pe scena din Braşov
Galerie Foto   Irina Rimes şi-a dorit mereu să urce pe scena Festivalului Internaţional Cerbul de Aur, iar momentele în care urmărea la televizor transmisiunile TVR din Piaţa Sfatului din Braşov se numără printre...

Știau cine e Dincă și nu au făcut nimic până a doua zi

Știau cine e Dincă și nu au făcut nimic până a doua zi
Numele lui Gheorghe Dincă putea fi identificat încă din primele ore după ce Alexandra Măceșanu a apelat Serviciul 112, în fatidica zi de 25 iulie 2019. Victima i-a furnizat dispecerului de la IPJ Olt numele și...

Când hipertensiunea este moderată, se încearcă schimbarea stilului de viaţă

Când hipertensiunea este moderată, se încearcă schimbarea stilului de viaţă
Interviu cu profesor doctor Daniela Bartoş, şef secţie Medicină Internă, de la Spitalul de Urgenţă Floreasc   Una dintre bolile cele mai răspândite în ţara noastră este hipertensiunea arterială....

Puiu Popoviciu, falimentar și la un pas de extrădare. Afacerile fostei sale partenere de viață prosperă

Puiu Popoviciu, falimentar și la un pas de extrădare. Afacerile fostei sale partenere de viață prosperă
Situație paradoxală în fosta familie a magnatului Puiu Popoviciu. În timp ce companiile din domeniul imobiliar pe care afaceristul încă le deține, în România, prin intermediul mamei sale octogenare, Ligia...
Serviciul de email marketing furnizat de