Kovesi, dublă urmărită penal. Colegă de dosar cu “paraditorii” Onea și Negulescu

Fosta șefă a DNA are două dosare penale în care Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a început urmărirea penală împotriva ei. Pe lângă dosarul “Jakarta”, anchetatorii au pus-o pe Laura Codruța Kovesi sub învinuire și în dosarul în care foștii ei subaltern de la unitatea de “elită” de la Ploiești, Lucian Onea și Mircea Negulescu, sunt, de asemenea, urmăriți penal șentru represiune nedreaptă. Această nouă anchetă are legătură cu fabricarea de către cei doi a probelor împortiva lui Sebastian Ghiță, prin inventarea unui martor fals. Onea și Negulescu au fist puși sub control judiciar, li s-a interzis, pe perioada anchetei, să mai fie procurori și au fost suspendați din magistratură.

Informația-bombă a venit, aseară, pe surse judiciare și până la închiderea ediției, Laura Kovesi era încă audiată în aceste dosare. Fosta șefă a DNA a fost prezentă, ieri, mai bine de cinci ore, fiind chemată în calitate de suspect, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, în dosarul privind aducerea lui Nicolae Popa, din Jakarta, cu o aeronavă privată a Țiriac Air, pe banii lui Sebastian Ghiță. Kovesi a încercat, fără success, ieri, de două ori să o recuze pe Adina Florea, după ce, încă de la jumătatea lunii februarie, de când a luat act de faptul că are calitatea de suspect, ea să blocheze cursul anchetei. În prima zi în care s-a prezentat pentru a fi audiată, Kovesi a recuzat atât procurorul de caz, Adina Florea, cât și pe șeful Secției pentru Investigarea Infracținilor din Justiție, Gheorghe Stan, care trebuia să soluționeze cererea de recuzare a lui Florea. Lucru interzis de Codul de procedură penală, fapt care l-a determinat pe însuși Augustin Lazăr să respingă cererea lui Kovesi, ca neîtemeiată.

Însă Kovesi a recuzat, ulterior, pentru a doua oară procurorul de caz, și această cerere fiind respinsă, tot ca neîntemeiată. Un suspect sau un inculpat poate formula mai multe cereri de recuzare a procurorului care îl cercetează, însă, de fiecare dată, trebuie să invoce motive diferite și care să fie în concordanță cu prevederile legale.

Cauza “Jakarta”

Faptele de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, pe de o partek și de represiune nedreaptă, pe de altă parte, pentru care este anchetată Kovesi au legătură cu denunțul formulat, în luna decembrie a anului trecut, de Sebastian Ghiă, care dezvăluie că a plătit, în 2011, la cererea Laurei Kovesi, o parte din contravaloarea cursei aeriene cu care a fost adus în țară Nicolae Popa, fostul director al FNI.  Sebastian Ghiță a denunțat faptul că, prin aceasta, Kovesi a urmărit obţinerea unui beneficiu de imagine, ca oportunitatea numirii sale, ulterioare, la şefia DNA. Plata serviciilor aeriene s-a făcut de către firma Conti SA, din Ploiești, pentru închirierea unui avion privat. În schimb, Kovesi i-a promis lui Ghiţă că va interveni pe lângă procurorii care au instrumentat şi au prezentat în instanţă Dosarul “Tracia”, pentru a-l soluţiona în favoarea omului de afaceri. Anterior aducerii lui Nicolae Popa în ţară, prin aceste metode, Laura Kovesi a participat, în perioada 11-18 martie 2011, la un seminar chiar în Jakarta.  Denunțul este confirmat cu o factură descoperită de ANAF în arhiva Conti, emisă de SC Ion Ţiriac Air SRL, reprezentând contravaloare servicii externe de aviaţie generală - 65.400 de euro.

Inițial, un dosar similar audiat-o pe Kovesi și în legătură cu relația ei de prietenie cu Sebastian Ghiță, pe care fosta șefă a DNA a negat-o sub jurământ. Se pare că, însă, la dosar există probe (imagini audio-a fost instrumentat de Secția de Urmărire Penală  din Parchetul General, care a video, mărturii și mesaje electronice) care demonstrează că Kovesi a mințit în anchetă.

Pe surse: control judiciar

Surse judiciare acreditau, aseară la închiderea edișiei, faptul că împotriva foste șefe a DNA, Secia specială  urma să pină în mișcare acțiunea penală și să instituie măsura controlului judiciar. Conform legii, mai exact la articolul 215, alineat 2, litera “e” din Codul de procedură penală, este prevăzut faptul că “organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii”, printre care și aceea “să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta”.

Mai mult, potrivit articolului 62, alineat 1, litera “a indice 2”, din Legea nr. 303/2004, privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, se prevede faptul că judecătorul sau procurorul este suspendat din magistratură dacă “s-a luat împotriva sa măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune, iar organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârșit fapta”. Mai mult, pe perioada suspendării, nu se plătesc drepturile salariale, fiind achitate doar contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

O măsură preventivă împotriva Laurei Kovesi nu s-ar fi impus, așa cum ar putea acredita susținătorii acesteia, pentru a-i bloca candidatura pentru o eventuală preluare a funcției de procuror-șef al Parchetului European, ci din rațiuni care țin exclusiv de economia dosarului penal care o vizează. În timpul controlului judiciar, persoana împortiva căreia s-a pus în micare acțiunea penală trebuie să respecte o serie de obligații de natură de a  o împiedica să altereze probe, să influențeze martori, să ia legătura, în orice mod, cu anumite persoane care au legătură cu evenimentele investigate și, nu în ultimul rând, să nu poată continua activitatea infracțională. În acest sens, dacă infracțiunile săvârșite au fost comise de persoana cercetată în timpul exercitării unei funcții sau a unei profesii, atunci este logic ca, până la elucidarea dosarului, să nu mai poată derula activitatea sau profesia în cauză.

Pe de altă parte, nu este deloc de neglijat faptul că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a început urmărirea penală “in rem”, în același dosar, șif aă de modul în care a fost emis, în 2017, un comunicat de presă de către Parchetul General, în care au fost date publicității informații false legate de speța în cauză. Este de nororietate faptul că niciun comunicat de presă nu iese din Parchetul General fără avizul procurorului general, Augustin Lazăr. Adică șeful direct al lui Kovesi, care a încadrat-o, pe aceasta, prin delegare, la Serviciul de Îndrumare și Control, după ce fosta șefă  DNA a fost revocaă din funcție.

Scrisoare a minstrului justiției publicată de Financial Times, despre Kovesi

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis publicației Fiancial Times o scrisoare din partea premierului României, ca replică la un articol publicat luna trecută, în care Kovesi era considerată “femeia potrivită să conducă Parchetul European”. Scrisoarea a fost, de asemenea, publicată. “Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruța Kovesi, unul dintre cei trei candidați pentru funcția de procuror-șef al noii institutii a Procurorului European. Dar din toate dovezile pe care le-am văzut - de la judecători, procurori și alte surse credibile - ea nu ar trebui să fie numita în aceasta poziție extrem de importantă. Doamna Kovesi nu a fost demisă anul trecut pentru că instituția pe care o conducea, DNA, viza politicieni corupți. Ea a fost demisă pentru că DNA încalcă legea. Curtea Constituțională a spus acest lucru. Strategia de investigare a doamnei Kovesi se baza pe constrângere", se arată în această scrisoare.

Mai departe, Tudorel Toader arată că a descoperit, după plecarea lui Kovesi de la DNA, că, “pe parcrsul a patru ani s-au început ivestigații împotriva a 3.420 de judecători și procurori – peste jumătate din magistratură. Aceste dosare au rămas deschise și nu au fost niciodată judecate”. În scrisoare se arată, de asemenea, că “Secșia pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care este independentă de DNA, a raportat că a preluat 1.422 de astfel de dosare. Aproximativ 70% au fost iniiate pe plan intern - nu ca urmare a unei plângeri externe. Majoritatea dosarelor au ramas deschise dupa cel puțin doi ani și, conform raportului, au fost inițiate ca răspuns la deciziile judecătorești care s-au opus voinței DNA. Judecătorii care au revizuit dosarele preluate de DNA au găsit, de asemenea, modificăi ale transcrierilor convorbirilor telefonice, dovezi false, denunțuri false ale martorilor și dovezi în favoarea inculpaților reținute în mod deliberat. Aceasta nu este justiție. Parchetul European trebuie să îii urmarească în mod agresiv pe infractori, dar nu prin sacrificarea respectării drepturilor omului și a procesului echitabil", se mai arată în mesajul publicat de Financoal Times.

Parlamentul European și-a desemnat echipa de negcociere pentru desemarea sefului

Chiar în timp ce Kovesi dădea cu “subsemntul” în dosarul în care are calitatea de suspectă de fapte de corupție, Parlamentil European și-a desemnat comisia de negociere care va participa la discușiile cu Consiliul. în vederea desemnării, prin acord al celor două instituții, a persoanei care irmează să ocupe funția de procuror șef al Parchetului European (EPPO). Astfel, președintele Comisiei LIBE, Claude Moraes, va condce această echipă de negociere, și va participa alături de două apropiate ale Moică Macovei – Judith Sargentini, din grupu “verzilor” și Ingeborg Grassle, de la Partidul Popular European. Ultimele două sunt suținănoare al Laurei Kovesi, însă Moraes a votat, în 27 februarie, pentru candidatul francez Jean-François Bohnert, care a obținut, atunci, 26 de voturi, cu patru mai puțin decât Kovesi.

Interesant este că reprezentanții Parlamentului European vor merge la negocieri cu toate cele trei nume, nu doar cu cel al lui Kovesi, deoarece, întrelocul unu și locul al doilea, a fost o diferență destul de mică. În condițițiile în care, anterior, reprezentanții statelor au votat în Consiliu pentru Jean-François Bohnert, care a acumulat 50 de puncte, în timp ce Kovesi doar 29.

Până la închiderea ediției, Laura Kovesi nu ieșie de la audieri. Ea s-a prezentat cu avocat și se afla, la ora la care redacta această știre, în sediul Secției Special de cinci ore

Al doilea dosar în care Kovesi a fost pusă sub acuzare este cel în care Lucian Onea și ircea Negulescu sunt anchetați pentru represiune nedreaptă la adresa lui Sebastian Ghiță