Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
2017 a fost cel mai complicat an, de după Revoluția din 1989, din punctul de vedere al legislației penale sau al legislației din domeniul Justiției. Orice încercare a Guvernului sau a Parlamentului de a opera modificări ale acestor acte normative s-a lovit de opoziția dură a reprezentanților instituțiilor de forță ale statului (în special Parchetul General și DNA), de criticile unor ambasade ale statelor străine acreditate la București, dar și de protestele unor organizații autointitulate civice. De la sfârșitul lunii ianuarie, climatul, din acest punct de vedere, a fost unul incendiar, iar formele de protest au luat, pe alocuri, turnuri violente. În tot acest timp, zeci, dacă nu chiar sute de articole din codurile penale declarate neconstituționale de către Curtea Constituţională nu au fost modificate, în termenul legal prevăzut de lege. Anul trecut, acestor sute de articole li s-au adăugat alte 18, pentru care Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul admiterii excepțiilor ridicate. Absolut toate aceste reglementări trebuie să fie puse în acord cu prevederile Constituției, prin măsuri parlamentare sau guvernamentale, astfel încât se preconizează un an 2018 la fel de fierbinte din punctul de vedere al protestelor.
“Jurnalul” a centralizat toate deciziile privind admiterea excepțiilor de neconstituţionalitate pronunțate de Curtea Constituțională a României în anul 2017, referitoare la anumite articole din Codul Penal, Codul de Procedură Penală sau Legea 78/2000, privind combaterea corupției. În majoritatea deciziilor de admitere, judecătorii constituționali au constatat că prevederile atacate încalcă fie dreptul la un proces echitabil, fie drepturile omului și că, în mod evident, vin în contradicție flagrantă cu legea fundamentală.
Codul de Procedură, cele mai multe contestări
Cele mai multe excepții admise de CCR privesc reglementări ale Codului de Procedură Penală. 12 articole din acest cod, inițiat de Cătălin Predoiu și intrat în vigoare prin asumarea răspunderii de către Guvern, au picat, anul acesta, examenul de constituționalitate.
Astfel, la 19 septembrie 2017, CCR a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 117, alineat 1, literele “a” şi “b” din Codul de Procedură Penală. Invocată de Iovan Scripcariu, trimis în judecată, inițial, pentru tentativă de omor. La 30 august 2017, Tribunalul Neamț a schimbat încadrarea juridică a faptei, din tentativă la omor, în vătămare corporală, și l-a condamnat, pe fond, pe Scripcariu la doi ani și patru luni de închisoare. Dosarul se află în apel, la Curtea de Apel Brașov. Inculpatul a atacat la CCR prevederile din Codul de Procedură penală referitoare la faptul că au dreptul de a refuza să fie audiaţi, în calitate de martori, soțul, ascendenții și descendenții pe linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului, dar și persoanele care au avut calitatea de soț al suspectului sau al inculpatului.
Curtea Constituţională a constatat că această soluție legislativă, care exclude dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martori persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, este neconstituțională.
Înalta Curte s-a sesizat din oficiu într-un dosar de trafic de influență
Și prevederile articolului 282, alineat 2 Cod Procedură Penală, au fost declarate neconstituționale de către CCR, la data de 19 septembrie 2017. Excepția a fost ridicată din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un dosar instrumentat de DNA, referitor la infracțiuni de trafic de influenţă. Excepția ridicată viza prevederea conform căreia “nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părți sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu cu respectarea dispoziției legale încălcate”. CCR a constatat că articolul este neconstituional, întrucât nu permite invocarea din oficiu de către instanța de judecată a nulității relative.
Dosarul penal în care a fost ridicată, din oficiu, această excepție de neconstituționalitate a fost trimis în judecată de DNA Suceva, în care trei persoane, Carmen Cricleviț-Kresiel, Nicușor Sîrgan și Dumitru Darolu, au fost acuzate de trafic de influență. Prima este o avocată din Baia Mare, acuzată că a primit 8.000 de euro de la un inculpat judecat pentru omor calificat, pentru a interveni pe lângă instanța la care se afla dosarul. Curtea de Apel Suceava a condamnat-o pe avocată la patru ani închisoare cu suspendare, dar DNA a atacat la ÎCCJ cu apel această sentinţă. În 10 aprilie 2017, apelul a fost respins, ca nefondat.
Alte instanțe au procedat la fel
În 22 iunie 2017, CCR a admis excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel București, dar și de Tribunalul Arad, cu referire la prevederile articolului 348, alineat 2 Cod Procedură Penală, care reglementează faptul că, “în cazul în care față de un inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă legalitatea și temeinicia măsurii preventive”. Curtea Constituțională a constatat că sintagma “după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție” este neconstituțională.
De asemenea, în 4 mai 2017, CCR a admis și excepțiile de neconstituționalitate ale prevederilor articolului 281, alineat 1, litera “b” din Codul de Procedură Penală, constatând că acestea nu reglementează în categoria nulităților absolute și încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, fapt ce este neconstituțional. Excepțiile au fost ridicate în patru dosare penale aflate pe rolul Tribunalului Neamț, Curții de Apel Târgu Mureș, Tribunalului Tulcea și Curții de Apel Timișoara.
Supravegherea tehnică, neconstituțională
Curtea Constituțională a mai declarat neconstituțională și o prevedere a articolului 21, alineat 1 Cod Procedură Penală, care stipulează că introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții vătămate, potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20, alineat 1, care prevede că constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești, iar organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept. Excepția a fost invocată de un IFN din Baia Mare, într-un dosar privind infracțiunea de fals intelectual, soldat cu o condamnare de un an și jumătate de închisoare cu suspendare.
O altă prevedere din Codul de Procedură Penală, respectiv articolul 145, a fost declarată, în 6 aprilie 2017, ca fiind neconstituţională. Excepția a fost ridicată de DNA într-un dosar aflat pe rolul ÎCCJ, a cărui soluție este secretă. Prevederea atacată a fost declarată neconstituțională pentru că nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de această măsură, persoană care nu are calitatea de inculpat
Printre contestatari, și soțul solistei Cristina Rus
Alte prevederi din Codul de Procedură Penală atacate la Curte se referă la articolele 311 Cpp, 220 - alineat 1 Cpp, 213 - alineat 2 Cpp, 457 - alineatele 2 și 4 Cpp și 485 Cpp. Acestea au fost declarate neconstituționale de către CCR, în 17 ianuarie și 28 februarie. Curtea a constatat că reglementările care privesc excluderea obligației informării suspecților sau a inculpaților despre schimbarea încadrării juridice, luarea măsurii arestului la domiciliu, în condițiile în care, anterior, inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu în aceeași cauză, în lipsa unor temeiuri noi care să facă necesară lipsirea de libertate, anumite prevederi ale instituirii măsurii controlului judiciar sau imposibilitatea de a ataca cu revizuire anumite hotărâri judecătorești netemeinice și neconstituționale, toate încalcă prevederile Constituției.
Printre cei care au ridicat excepțiile de neconstituționalitate admise se numără și afaceristul George Dragoș Bîlteanu, soțul cântăreței Cristina Rus, cercetat de DIICOT pentru delapidare. Acesta a fost pus sub control judiciar în acest dosar și a atacat prevederile articolului 213, alineat 2 Cod Procedură Penală, care arată că judecătorul de drepturi și libertăți fixează termen de soluționare a cauzei în camera de consiliu și dispune citarea inculpatului. CCR a constatat că această prevedere este constituțională doar în măsura în care soluționarea plângerii împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar se face cu respectarea art. 204, alineat 4 Cpp, care prevede că “contestația formulată de inculpat se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare”.
Abuzul și neglijența în serviciu – cinci decizii de neconstituționalitate
Cauza invocată, cel puțin la nivel public, de protestatarii care au luat cu asalt Piața Victoriei, începând cu data de 31 ianuarie 2017, pentru a manifesta împotriva măsurilor Guvernului a fost aceea a modificării prevederii din Codul Penal care incriminează infracțiunea de abuz în serviciu. Încă din 2016, Curtea Constituțională a declarat că, fără a se specifica în mod clar că s-a încălcat o lege sau o ordonanță de urgență, nu se poate invoca infracțiunea de abuz în serviciu. OUG 13/2017, care a declanșat protestele masive de stradă, ducea la respectarea Constituției în legătură cu reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu. Însă adoptarea acestei ordonanțe a generat deschiderea unui dosar penal la DNA. Închis, ulterior, după ce OUG 13 a fost anulată. În schimb, CCR a mai emis două decizii prin care, pe de o parte, a declarat OUG 13 ca fiind perfect legală și constituțională și, pe de altă parte, că trebuie instituit un prag valoric care să definească gravitatea efectelor abuzului în serviciu, pentru a întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni. Zeci de dosare au fost clasate, pentru că aceste reglementări nu au fost modificate, în sensul respectării Constituției.
Lucrurile nu s-au oprit, însă, aici. În data de 6 iunie 2017, CCR a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 248 din vechiul Cod Penal, care incriminează aceeași infracțiune de abuz în serviciu, excepție ridicată de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, în dosarul în care cei doi au fost trimiși în judecată de DNA. CCR a constatat că prevederile articolului atacat sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma “îndeplinește în mod defectuos” se înțelege “îndeplinește cu încălcarea legii”. Aceeași decizie a fost luată și cu privire la dispozițiile art. 298 Cod Penal, care incriminează neglijența în serviciu.
Alte două articole, dar din Legea 78/2000, au fost atacate la CCR de către fostul primar al Bacăului, Romeo Stavarache, iar în data de 22 iunie 2017, CCR a constatat că art. 13, indice 2 și art. 15 din Legea anticorupției, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale. Stavarache a fost achitat, la 19 aprilie 2017, în acest dosar.
Alte derapaje constituționale
O altă aberație declarată ca fiind neconstituțională din Codul Penal este articolul 335, alineat 1, atacat la CCR chiar de către Ministerul Public. În 4 aprilie 2017, CCR a constatat că reglementarea, care incriminează ca infracțiune, pedepsibilă cu închisoarea de la unu la cinci ani, a acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, este neconstituţională. Judecătorii constituționali au admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către Parchet, deoarece articolul respectiv nu incriminează ca infracțiune și conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier.
Și acestea nu sunt singurele articole declarate neconstituționale anul acesta.
Nule în 45 de zile
2018 este anul în care toate aceste prevederi din cele două coduri penale sau din legile speciale stabilite ca fiind neconstituționale trebuie să fie aduse de către Parlamentul României sau de către Guvern, după caz, în acord cu Constituția. Termenul legal în care unele dintre articolele declarate neconstituționale trebuiau modificate a fost depășit de mult, la fel cum s-a întâmplat și cu majoritatea prevederilor legale similare pentru care CCR a emis decizii de admitere în anul 2016.
Potrivit articolului 31, alineat 3, din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
18 articole din legile penale în vigoare au fost declarate, numai anul acesta, ca fiind neconstituționale de către magistrații Curții Constituţionale a României. Unele articole au fost atacate la Curte chiar de către DNA sau Parchetul General.
Curtea Constituțională a stabilit, în majoritatea situațiilor, că prevederile atacate încalcă atât Constituția, cât și drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil.
