Lista întrebărilor fără răspuns din dosarul premierului Ponta

Scandalul care zguduie scena politică în aceste zile are, dincolo de miza politică, multe lucruri nelămurite, care ridică semne de întrebare referitoare la acuzaţiile ce i se aduc şefului Guvernului. Dacă s-ar oferi răspunsuri la toate aceste întrebări, şi concluziile ulterioare ar fi mult mai uşor de tras.

Citeşte şi Victor Ponta va fi audiat la Comisia juridică

Declarațiile de avere ale lui Victor Ponta pot demonta o parte din acuzațiile pentru care a fost începută urmărirea penală împotriva sa. Procurorul DNA Jean Uncheșelu susține că primul-ministru a utilizat o parte din banii obținuți ilegal în urma încheierii convenției de conlucrare între Cabinetul de Avocatură Victor Ponta și SCA „Șova și Asociații”, „pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București”.

Citeşte şi PSD îl apără pe Victor Ponta. Şi alte partide şi oameni politici fac scut în faţa premierului

De aici infracțiunea de spălare de bani, pentru care a început urmărirea penală împotriva premierului. Până în acest moment, însă, acuzația nu se bazează decât pe raționamente și poate fi demontată extrem de ușor în instanță, utilizând documente publice publicate pe pagina de internet a Camerei Deputaților. Procurorul susține că Victor Ponta a emis, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, un număr de 17 facturi fiscale pentru care, spune același anchetator, a încasat suma de 181.349,98 lei. Asta înseamnă câte o tranșă lunară de 10.672,94 lei.

Prima achiziţie

Primul apartament despre care se afirmă că a fost cumpărat cu o parte din banii primiți de Ponta de la Șova apare în declarația de avere publicată de deputatul Victor Ponta în data de 12 iunie 2008. Este vorba despre un apartament achiziționat doar cu câteva zile înainte de întocmirea declarației, în suprafață de 89,98 mp, pentru care premierul a plătit suma de 212.500 de euro. Potrivit aceleiași declarații de avere, Ponta precizează că a înstrăinat, la data de 5 iunie 2008, un apartament pentru care a încasat suma de 200.000 de euro, precum și că, la data de 16 octombrie 2007, a vândut un autoturism cu 41.000 lei (11.700 euro). În aceeași declarație de avere, la rubrica venituri, altele decât salariile, Ponta stipulează că, în anul 2007, a realizat, prin intermediul cabinetului său de avocat, venituri totale de 470.500 lei.

Citeşte şi Mircea Badea: Dacă moţiunea de cenzură trece e foarte rău pentru Ponta

În anul 2007, Ponta a încasat de la Șova doar banii pe două facturi fiscale, aferente lunilor octombrie și noiembrie cu o valoare de circa 21.345,88 lei. Scăzând această sumă virată de Casa de Avocatură a lui Dan Șova în conturile Cabinetului de Avocatură Victor Ponta, rezultă că acesta din urmă a realizat venituri, altele decât cele incriminate de procuror, în cuantum de 449.154,12 lei (128.330 euro). În lipsa unor argumente clare ale procurorilor, un simplu calcul matematic arată că Victor Ponta ar fi avut oricum bani să cumpere acel apartament. Rezultă că Victor Ponta a realizat, în perioada menţionată, venituri de 340.030 euro. Așadar, după achiziția primului apartament „de lux”, Ponta a rămas în conturi cu încă 127.530 de euro, la care se adaugă sumele încasate de la Dan Șova.

Al doilea apartament

Declarațiile de avere ale deputatului social-democrat depuse la data de 14 octombrie 2008 - la câteva zile după ce a fost cumpărat al doilea apartament, în suprafață de 33,97 mp, la o valoare de 365.000 lei (100.000 de euro) -, respectiv cea din 19 ianuarie 2009, indică modul în care a fost făcută şi cea de-a doua achiziţie.

Citeşte şi Alina Gorghiu: "PNL nu mai recunoaşte legitimitatea lui Victor Ponta ca prim ministru”

Astfel, în anul 2008, Victor Ponta a realizat venituri, ca avocat, altele decât salariile sale și ale soției, în valoare totală de 773.375 lei, ceea ce înseamnă că, în perioada ianuarie – octombrie 2008, avocatul Victor Ponta de 644.480 lei (184.137 euro). Contra  a realizat venituri din profesie în cuantum valoarea veniturilor încasate pe primele zece luni ale anului 2008 ca urmare a facturilor emise către Casa de Avocatură „Șova și Asociații” reprezintă 106.729,4 lei. Aceleaşi calcul arată că Victor Ponta a încasat, în calitate de avocat, în această perioadă, veni¬turi altele decât cele incriminate de DNA în valoare de 537.750,6 lei, adică 153.643 euro.

Fapte prescrise și infracţiuni la indigo

Spălarea de bani nu este singura infracțiune despre care specialiştii spun că ar avea multe semne de întrebare din dosarul lui Victor Ponta. DNA a reținut 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reprezentând cele 17 facturi fiscale emise de Cabinetul de Avocatură Victor Ponta către Casa de Avocatură „Șova și Asociații”, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008. „Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați”, susțin procurorii DNA. Anchetatorul Uncheșelu recunoaște că pentru aceste presupuse fapte nu îl mai poate învinui pe Victor Ponta, pentru că s-au prescris din 2013.

Citeşte şi Ministrul Justitiei: Am fost surprins de acuzaţiile aduse premierului Victor Ponta

Procurorul spune însă că a existat o continuare a acestor presupuse fapte săvârșite de Victor Ponta trei ani mai târziu. Potrivit actului de învinuire, s-a început urmărirea penală față de premierul în funcție pentru că „ în cursul lunii august 2011, s-au întocmit, în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septem¬brie 2007 - decembrie 2008. Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda «copy paste» după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA «Șova și Asociații», avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat niciuna din activitățile respective, nici măcar în parte”.

Citeşte şi Miting ilegal organizat de PMP în care s-a cerut demisia premierului. Altercații între participanți și forțele de ordine (VIDEO)

Interesantă va fi și luarea în considerare a termenului de prescripție a acestor fapte presupuse a fi săvârșite în august 2011. Procurorul a calculat prescripția acestor presupuse fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată în baza art. 154 NCP, care se referă la prescripția răspunderii penale. La alineatul 1), litera d), se arată că termenul de prescripție este de „5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani”. Limita minimă a pedepsei pentru infracțiunea reținută este de 3 luni, iar maxima de 2 ani sau amendă, ceea ce ar putea-o încadra la litera e), care prevede un termen de prescripție „de 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amendă”. În primul caz, presupusele fapte săvârșite de Ponta ar urma să se prescrie în august 2015. În al doilea caz, însă, faptele s-au prescris deja în luna august a anului 2014. Rămâne deci la latitudinea judecătorilor să decidă în acest sens.

Citeşte şi Adrian Ursu: ”Nu poţi schimba un Guvern pe baza unei acţiuni unilaterale”

"Victor Ponta a decis să dea foc la ţară şi să sacrifice România doar pentru a îşi exercita în continuare funcţiile. Este cea mai gravă criză politică în Romania după anul 1989" - Alina Gorghiu, lider PNL

Citeşte şi Rovana Plumb: Alina Gorghiu cerşeşte o criză politică

Potrivit articolului 290 Cod Penal, care reglementează infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, „falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”. Articolul 288, indispensabil pentru probarea infracțiunii de la art. 290, prevede fapta de fals material în înscrisuri oficiale și arată că „falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani”. Înțelegem de aici că, pentru a-l putea acuza de fals în înscrisuri sub semnătură privată, procurorul a constatat că Victor Ponta a falsificat scrierea (conform dicționarului juridic - conținutul textului de pe documentul incriminat) și subscrierea (adică propria semnătură), dar și că a alterat documentele în cauză. Abia pe urmă le-ar fi încredințat spre folosire Casei de Avocatură „Șova și Asociații”.

Scenariile politice

Premierul a decis să rămână în fruntea Guvernului, iar acest lucru reface scenariile pe scena politică. Deputaţii vor vota dacă aprobă sau nu urmărirea penală pentru conflict de interese. Moţiunea de cenzură sau intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis sunt variantele prin care Victor Ponta şi-ar mai putea pierde funcţia. În privinţa moţiunii liberalilor calculele sunt clare. PNL mai are nevoie de 105 voturi „pentru”, faţă de numărul total de 173 de parlamentari ai grupurilor PNL. O speranţă ar putea fi UNPR-ul lui Gabriel Oprea, care a lăudat DNA ca un „etalon în Europa” în ziua în care a izbucnit scandalul Ponta, dar pare greu de crezut că Oprea va trăda Guvernul din care face parte.

Asul preşedintelui

Pentru implicarea preşedintelui Klaus Iohannis, scenariul este mai complicat. Victor Ponta este acuzat de două categorii de fapte. Unele comise ca avocat, altele, ca premier. În cazul primelor, DNA nu are nevoie de acordul Parlamentului pentru urmărirea penală şi trimiterea în judecată. În cazul conflictului de interese, fapta de care este acuzat în calitate de premier, este necesară ridicarea imunităţii pentru începerea urmăririi penale. Aici intervine Legea 115/1999 care spune că preşedintele „poate” suspenda un ministru pentru care s-a cerut urmărirea penală pentru o faptă comisă în calitate de ministru. „În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, preşedintele poate dispune suspendarea acestuia din funcţie”, arată art. 20.
Deputaţii din Comisia juridică se vor întâlni azi pentru a stabili calendarul raportului în cazul Ponta. Tot azi, Birourile Permanente ale celor două Camere se vor întruni pentru a stabili procedura în cazul moţiunii de cenzură. Premierul a anunţat că va contesta ordonanţa procurorului DNA.