x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

de Ion Alexandru    |    06 Noi 2019   •   09:58
Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

16 voturi îi lipseau lui Ludovic Orban pentru a-și trece, luni, Guvernul de votul Parlamentului. Așa cum „Jurnalul” a prezentat, cu o zi înainte de plen, toate partidele care au încheiat acorduri cu premierul desemnat de Iohannis, împreună, însumau 224 de senatori și deputați. Cu 9 mai puțini decât minimumul necesar nu doar pentru instalarea Cabinetului, dar și pentru a fi asigurat cvorumul de ședință. În ciuda acestor cifre, liberalii dădeau ca sigur sprijnul pentru Guvern din partea a 240-241 de parlamentari. Și au avut dreptate. 240 de aleși au fost prezenți în sală, 240 au votat, iar toate voturile au fost valabile și pentru Ludovic Orban. Iar toate cele 16 voturi lipsă au venit de la senatori și deputați care și-au trădat formațiunile politice din care fac parte sau, în cazul unor neafiliați, propria lor convingere politică pe care au enunțat-o în cursul ultimelor luni de război politic. Pe lista detractorilor se află persoane experte în arta trădării, la care se adaugă traseiști politici de profesie. Mai grav însă este faptul că au votat pentru instalarea Guvernului parlamentari PSD care au devenit senatori sau deputați provenind de pe lista supleantă a alegerilor din anul 2016 și care au intrat în „pâine”, după ce titularii de pe listele eligible au devenit europarlamentari.

 

Eugen Gioancă este unul dintre senatorii PSD care au încălcat decizia partidului și s-au aflat luni în sala de plen, unde a votat pentru acordarea încrederii Guvernului lui Ludovic Orban. Eugen Gioancă a devenit parlamentar în data de 19 iunie 2019, luându-i locul lui Claudiu Manda, care a câștigat un fotoliu de deputat în Parlamentul European, în urma alegerilor europarlamentare din data de 26 mai 2019. Ca și Manda, Gioancă este senator de Dolj și, înainte de a avea această demnitate publică de o importanță majoră, Gioancă a fost șef de ocol silvic. Interesant este că „eroul” de luni, aplaudat de toată suflarea anti-PSD-istă din Parlament, pentru că s-a prezentat și a votat, era acuzat, chiar la preluarea mandatului său de senator, de către USR-istul Adrian Claudiu Prîsnel de „ilegalități și de prietenie cu clanul Olguța Vasilescu-Claudiu Manda”. „Pe vremea când era șef la ocolul silvic, Eugen Gioancă a avut mai multe contracte cu firmele rudelor și a creat o adevărată caracatiță a lemnului în Dolj, fiind demis după un control Romsilva”, preciza USR-istul, la vremea respectivă.

Un alt „greu” al PSD care a participat la realizarea cvorumului de ședință și care a introdus în urnele de vot bilele în favoarea lui Ludovic Orban este senatorul PSD Emanoil Savin. În 2011, Liviu Dragnea și fosta soție a acestuia, Bombonica Prodana, i-au fost nași lui Emanoil Savin la nunta de argint. Atunci, senatorul era primar al orașului Bușteni, funcție pe care a ocupat-o timp de trei mandate (în perioada 2004 – 2016). Emanoil Savin deține funcția de președinte al Organizației PSD Prahova.

 

Înlocuitoarea lui Vlase de la SIE, vot pentru PNL

Iar aceștia nu sunt singurii membri cu carnet de partid ai PSD care nu au respectat decizia conducerii de a nu participa la instalarea PNL la Palatul Victoria. Mihăiță Găină este unul dintre deputații social-democrați care au contribuit, cu votul lor, la succesul moțiunii de cenzură, din data de 10 octombrie, când a fost demis Guvernul Dăncilă. Mihăiță Găină este, în prezent, deputat neafiliat. Calitatea de membru al PSD, împotriva căruia a votat de două ori în mai puțin de o lună, l-a ajutat să ocupe, din 2008 până în 2012, funcția de senator. Iar până în 2016 a ocupat chiar funcția de vicepreședinte al Organizației Județene a PSD Ialomița.

Tot pentru instalarea lui Ludovic Orban în funcția de premier al unui guvern minoritar a votat și deputatul PSD Elena Hărătău. Ca și colegul său de la Senat Eugen Gioancă, Elena Hărătău a devenit parlamentar prin eliberarea postului de către titulat. Mai exact, în 9 iulie 2018, când l-a înlocuit pe Gabriel Vlase care, întâmplător sau nu, a devenit director al Serviciului de Informații Externe.

Alt dezertor social-democrat este deputatul PSD de Maramureș Marius Bota, ales, în 2016, din partea acestui partid, după ce, anterior, timp de două mandate, a ocupat funcția de senator social-democrat. Bota a ocupat chiar și funcția de membru în Consiliul Național al PSD. Și, nu în ultimul rând, a mai trădat partidul deputatul PSD de Cluj Cristina Burciu, aflată la primul și, probabil, ultimul său mandat de parlamentar.

 

Ponta, trădat de trădătorii din PSD

Victor Ponta a plecat din PSD în urma unui conflict deschis cu fostul său prieten Liviu Dragnea, după care și-a înființat propria formațiune politică - Pro România, cu ajutorul căreia a încercat să torpileze din interior PSD, preluând numeroși membri ai acestui partid, în special senatori și deputați. A reușit, astfel, să constituie, în Camera Deputaților, un nou grup politic, denumit Pro Europa. Al cărui aport a fost decisiv, pe 10 octombrie, pentru dărâmarea guvernului PSD prin moțiune de cenzură. Însă, din rațiuni obiective, Victor Ponta a decis să nu sprijine instalarea unui guvern condus de Ludovic Orban, hotărând să nu participe cu niciun parlamentar la votul de luni din Parlament.

Ei, bine, Ponta a fost trădat de traseiștii cu care a constituit formațiunea sa politică. Adică aceleași personaje fără de care Guvernul Dăncilă nu putea pica, iar Guvernul Orban nu putea fi instalat. Liviu Balint este unul dintre ei. Acesta a fost deputat PSD de Sălaj, după ce, în prealabil, a fost ales pe listele PMP. După care a devenit membru Pro România și președinte al organizației Sălaj a acestei formațiuni politice. Balint a fost numit în funcția de secretar al Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților cu trei zile înainte de votul pentru instalarea lui Orban la Palatul Victoria.

Mircea Banias, deputat Pro Europa, care a votat împotriva deciziei lui Ponta, este un traseist de profesie. Ex-președinte al PDL Constanța și senator din partea partidului lui Traian Băsescu, a trecut în anul 2012 la PNL. Pentru ca, la scurt timp, să treacă la Partidul Conservator. Iar în 2014 s-a înscris în ALDE. S-a alăturat însă în mai 2019, ca parlamentar afliliat grupului lui Victor Ponta de la Camera Deputaților.

Celebrul Georgian Pop a votat și el. Pop este deputat ales pe listele PSD și a intrat în Pro România în mai 2019. Pop a condus, în legislatura trecută, Comisia Parlamentară de Control a SRI.

Sorin Câmpeanu este vicepreședinte al Pro România, dar a votat pentru Ludovic Orban. Câmpeanu a fost ales deputat pe listele ALDE, după ce, anterior, în primul Guvern Ponta a fost ministru al Educației și prim-ministru interimar, după ce Victor Ponta a demisionat.

Un alt caz de traseist care a votat pentru instalarea Cabinetului PNL, în ciuda poziției oficiale a partidului, este al deputatului Florea Damian. Ales parlamentar pe listele ALDE, a trecut la PSD. După care, în 2018, s-a înscris în Pro România. Anterior, Florea Damian a fost membru FSN, FDSN, PDSR, PSD, al Partidului Umanist din România și al Partidului Conservator.

 

Cazul special al lui Daniel Constantin

Nu putea lipsi de pe lista trădătorilor și traseiștilor care i-au acordat lui Ludovic Orban voturile, de care acesta avea maximă nevoie, unul dintre cei mai antrenați politicieni în acest „sport”. Numele său este Daniel Constantin, omul care a trecut prin numeroase partide politice, pe toate părăsindu-le după un act de trădare.

Grupul de Investigații Politice i-a caracterizat cel mai elocvent CV-ul acestui politician, într-o postare pe Facebook. „Daniel Constantin l-a trădat pe Voiculescu (profesorul Dan Voiculescu – n.red.), apoi l-a trădat pe Tăriceanu. Acum îl trădează și pe trădătorul Ponta”, scrie GIP, care amintește o dezvăluire făcută în aprilie 2019 în legătură cu modul în care Daniel Constantin a devenit omul Sistemului în urma șantajului DNA.

Conform sursei citate, în martie 2014, DNA a anunțat că a început urmărirea penală împotriva soacrei lui Daniel Constantin, Maria Pop. La acel moment, Constantin ocupa funcția de ministru al Agriculturii. Cu două săptămâni înainte de acest eveniment, avusese loc primul termen în apelul din dosarul „ICA”, la Curtea de Apel București, iar persoanele acuzate în această cauză au solicitat oficial ministrului Agriculturii Daniel Constantin să explice dacă menține decizia ilegală a predecesorului său, Dacian Cioloș, de a constitui ministerul ca parte civilă în procesul penal. Daniel Constantin a refuzat să retragă calitatea de parte civilă a instituției, iar consecințele acțiunii sale sunt deja cunoscute. Patru ani mai târziu, în iunie 2018, DNA anunță că a închis dosarul soacrei sale.

Acest Daniel Constantin a deținut, începând cu anul 2009, funcții politice grație apartenenței la partidele pe care le-a trădat. În 2009, din partea PC, a fost director al APIA. În 2012, tot din partea PC, a fost ministru al Agriculturii. A condus chiar Partidul Conservator. A introdus partidul în ALDE, după care a devenit ministru al Mediului. La scurt timp, l-a trădat pe Tăriceanu și a părăsit partidul, luând cu el mai mulți colegi, inclusiv pe Sorin Cîmpeanu. După formarea Pro România. Daniel Constantin i s-a alăturat lui Victor Ponta, devenind vicepreședinte al acestei formațiuni. Pentru ca luni, 4 noiembrie, să-și trădeze și ultimul său susținător politic, trecând peste decizia acestuia de a nu pune umărul la instalarea lui Ludovic Orban în funcția de premier.

 

Supărați pe „statul paralel”, l-au instalat la putere

În situația de a-și schimba la 180 de grade opinia politică legată de învestirea unui guvern liberal, al cărui program politic este anihilarea celor mai importante măsuri antiabuzuri din justiție implementate, în ultimii trei ani, de către Coaliția PSD-ALDE, se află cel puțin doi parlamentari care s-au opus, în septembrie 2019, ruperii alianței de guvernare și cărora fostul premier Viorica Dăncilă chiar le-a oferit posturi minsteriale în Executivul PSD. Posturi pe care le-au acceptat, ceea ce a condus la decizia lui Călin Popescu Tăriceanu de a-i exclude din ALDE.

Este vorba despre deputatul Marian Cucșa. Acesta a fost membru PNL, dar a candidat, în 2016, pe listele ALDE. În prezent, activează ca deputat neafiliat și s-a opus demiterii Guvernului PSD prin moțiune de cenzură.

Al doilea se numește Ștefan Alexandru Băișanu.

Ultimul pe lista celor care au acordat votul de învestitură Cabinetului Orban este deputatul independent Remus Borza, afiliat grupului PSD din Camera Deputaților. Acesta a devenit parlamentar pe listele ALDE. însă a fost exclus din partid. În luna iunie a acestui an, după condamnarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a renunțat la serviciile de consilier ale lui Darius Vîlcov. Și l-a numit chiar pe Remus Borza în funcția de consilier onorific al prim-ministrului, pe probleme economice. A rezistat doar șapte zile. Înaintea moțiunii de cenzură, Borza anunța că va coaliza un grup parlamentar care să ajute rămânerea Guvernului PSD la Palatul Victoria. După ce moțiunea a trecut, același Borza a anunțat că va vota pentru instalarea Guvennului PNL.

Guvernul minoritar PNL a fost votat de Parlament cu sprijinul decisiv al parlamentarilor PSD. Unii, cu carnet de partid, alții, care au trădat, mai întâi, PSD, trecând la Victor Ponta. Pe care l-au trădat, de asemenea

Doi dintre membrii ALDE excluși de Călin Popescu Tăriceanu, au votat alături de acesta pentru Executivul lui Iohannis. După ce, în luna septembrie, au fost propuși de Dăncilă și au acceptat să ocupe fotolii ministeriale în Guvernul PSD

×