Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scăpată de sub teroarea instituită de procurorii „de elită” de la DNA Prahova, Curtea de Apel Ploiești administrează o lovitură năpraznică anchetatorilor lăudați de Kovesi. Instanța a decis, printr-o motivare năucitoare, faptul că trebuie declanșată procedura falimentului SC Asesoft International SA, una dintre companiile controlate de Sebastian Ghiță, pentru care DNA Ploiești a cerut și obținut, în mai multe rânduri, interdicția dizolvării și lichidării. Judecătorii au reținut faptul că aplicarea măsurii preventive a acestei interdicții cerute de procurori a condus la imposibilitatea valorificării bunurilor în procedura insolvenței în detrimentul creditorilor, inclusiv în detrimentul creanțelor bugetare ale statului român. Interdicția, instituită în mai multe rânduri, la cererea DNA Ploiești, începând cu anul 2017, a operat până la sfârșitul anului trecut și a fost dispusă de Tribunalul Prahova din cauza dosarului penal pe care „paraditorii” Onea și Negulescu l-au construit împotriva lui Sebastian Ghiță.
Curtea de Apel Ploiești reține, în motivarea Deciziei nr. 121 din 20 martie 2019, că Tribunalul Prahova a interpretat în mod greșit și eronat cauza dedusă judecății, în raport cu înscrisurile de la dosar, precum și legislația în domeniul insolvenței aplicabile, atunci când a acceptat cererea DNA Ploiești de instituire a măsurii preventive a interdicției demarării procedurilor de dizolvare și de lichidare a companiilor Asesoft International și Teamnet Internațional, caracterizând motivarea deciziei luate ca fiind una neconvingătoare. Mai departe, instanța arată că se poate observa că lichidatorul judiciar al Asesoft International a informat societatea cu privire la posibilitatea depunerii unui plan de reorganizare judiciară, atrăgând atenția că, în caz de nerespectare a termenelor legale, se poate ajunge la decăderea părților din dreptul de a depune un plan de reorganizare și, ca urmare, la trecerea, din dispoziția judecătorului sindic, la faliment, la cererea lichidatorului judiciar. În motivarea citată se arată că niciuna dintre persoanele îndreptățite nu a propus un plan de reorganizare judiciară a SC Asesoft International SA, drept pentru care, la cererea administratorului judiciar, judecătorul sindic trebuia să decidă dacă se trece la declanșarea procedurii falimentului.
Portocală: „Vrem să-i luăm tot, inclusiv banii”
Dosarul „Asesoft-Teamnet” este una dintre cauzele în care Sebastan Ghiță a devenit ținta lui Lucian Onea și Mircea Negulescu. Imediat după pierderea mandatului de deputat de către Ghiță, DNA Ploiești a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia, în calitate de reprezentant, până î n anul 2012, al companiilor Teamnet și Asesoft, pentru patru infracțiuni de trafic de influență, trei infracțiuni de spălare de bani în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat.
Tot atunci, au fost reținuți Bogdan Padiu și Cristian Anastasescu, primul în calitate de director general al Teamnet International SA, iar al doilea în calitate de administrator al Asesoft International SA, pe care „unitatea de elită” i-a pus sub acuzare pentru complicitate la trafic de influență și la spălare de bani în formă continuată.
Ulterior, la data de 2 aprilie 2017, DNA Ploiești a cerut, pentru prima dată, Tribunalului Prahova instituirea, pentru o perioadă de 60 de zile, a măsurii preventive a interdicției inițierii procedurilor de dizolvare sau de lichidare a celor două companii, pentru care, de asemenea, în 29 martie, a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru complicitate la trafic de influență în formă continuată și spălare de bani în formă continuată.
Într-una dintre înregistrările făcute de Vlad Cosma cu Mircea Neglescu, zis „Portocală”, acesta din urmă spunea despre Sebastian Ghiță că „este un om mort, dar că încă nu știe” și că, de asemenea, „noi (DNA – n.red.) vrem să-i luăm tot ce are, inclusiv banii”. Lucru care a început să se concretizeze tot în aprilie 2017, când au dispus luarea măsurii asigurători a instituirii sechestrului asupra bunurilor imobile ale Asesoft International SA și Teamnet International SA, până la concurența sumelor de 13,3 milioane de lei, respectiv de 23,2 milione de lei. Conform DNA Ploiești,
cererea referitoare la interdicția declanșării procedurii dizolvării sau lichidării a fost motivată de faptul că, prin sentințele pronunțate de Secția Civilă a Tribunalului Prahova, a fost dispusă deschiderea procedurii generale a insolvenței față de cele două companii, însă, până la acel moment, nu fusese inițiată procedura falimentului și dizolvării.
Prima instanță a respins falimentul
Tribunalul Prahova a admis cererea inițială a DNA Ploiești și a institit această interdicție, pe care, ulterior, a prelungit-o până la data de 31 mai 2018, apoi până la 31 iulie 2018, constatând „subzistența temeiurilor care au stat la baza luării și respectiv a prelungirii măsurilor preventive”. În cererea formulată, „unitatea de elită” arătă că măsura propusă „are caracter urgent și se raportează strict la considerentul bunei desfășurări a procesului penal (prin asigurarea existenței pe mai departe a celor două persoane juridice, a prezenței lor la termenele de judecată și a activului patrimonial necesar pentru plata sancțiunii și a sumelor confiscate în cazul în care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă)”. Tribunalul susținea, atunci, că rezultă „cu puterea evidenței că argumentele prezentate de DNA” potrivit cărora finalitatea demersului civil al dizolvării și lichidării constă în încetarea existenței persoanei juridice Asesoft International, prin radierea acesteia de la Registrul Comerțului, ceea ce, în domeniul penal, ar duce la stingerea conflictului de drept penal substanțial, prin dispariția subiectului activ al infracțiunilor pentru care se efectează cercetări. Ulterior, în 21 septembrie 2018, Tribunalul Prahova a decis să respingă cererea lichidatorului judiciar al Asesoft cu privire la declanșarea procedurii falimentului, având în vedere că, în termenul prevăzut de lege, nu a fost depus de niciuna dintre persoanele îndreptățite un plan de reorganiare judiciară a companiei.
Negulescu a luat Asesoft în „vizor”, după ce Ghiță a dezvăluit afacerea „Jakarta”
Asesoft a intrat în atenția fostului procuror DNA Ploiești Mircea Negulescu - exclus, recent, definitiv din magistratură - la începutul anului 2017, după ce Sebastian Ghiță a difuzat o înregistrare în care vorbește de faptul că, la cererea Laurei Kovesi, Asesoft a plătit printr-o firmă din Ploiești contravaloarea a jumătate din costurile închirierii unei aeronave private care, în primăvara anului 2011, l-a extrădat pe Nicolae Popa din Indonezia. Firma care a făcut plata se numește Conti SA Ploiești, pe care „Portocală” a reușit, de asemnea, să o „paradească”. Nu înainte de a sustrage factura care o incriminează pe Kovesi. Un control al ANAF la Conti SA a descoperit în contabilitate că, în luna aprilie a anului 2011, societatea a înregistrat pe costuri suma de 268.689 de lei, în baza facturii nr. 25/11/04.2011, emisă de SC Ion Țirac Air SRL, reprezentând contravaloarea unor servicii externe de aviație generală. Însă factura ca atare nu se mai afla fizic la Conti SA, deoarece s-a „evaporat”, la sfârşitul anului 2013, din contabilitate cu sprijinul procurorului Mircea Negulescu, zis „Portocală”. Sebastian Ghiță a dezvăluit, recent, faptul că a aflat că un raport al ANAF a descoperit existența acestei facturi. „Jurnalul” a descoperit un document, emis în data de 18 octombrie 2013 (cu nici o lună de zile înainte ca ANAF să facă inspecția fiscală la SC Conti SA), întocmit de însuşi Mircea Negulescu, la acea oră procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Este vorba despre o cerere de arestare preventivă formulată de „Portocală” împotriva oamenilor de afaceri Nicolae Onea, Răzvan Alexe şi Raul Cristian Stănescu. În data de 30 septembrie 2013, „Portocală” a extins cercetările în dosar şi a dispus începerea urmăririi penale față de mai multe persoane fizice şi juridice, printre care şi împotriva SC Conti SA Ploieşti, pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Iar pe data de 14 octombrie 2013, prin încheierea nr. 56 a Tribunalului Prahova, au fost emise mai multe autorizații de percheziție pentru imobile, printre care se află şi cel de la adresa din Ploieşti, strada Ştefan Greceanu nr. 5, bloc L1, parter, unde funcționează sediul social al SC Conti SA. La data de 17 octombrie 2013, au avut loc aceste percheziții, prilej numai bun pentru ca Mircea Negulescu să sustragă, aşa cum spune Sebastian Ghiță, factura care putea dovedi că această societate a plătit jumătate din avionul care l-a adus în țară, de la Jakarta, pe Nicolae Popa.
Curtea de Apel: Sentința Tribunalului Prahova, nelegală
Curtea de Apel Ploiești, în motivarea deciziei din luna martie a acestui an, arată că „este adevărat că acționarii și administratorii Asesoft International SA sunt subiecții unei anchete penale ce vizează infracțiuni de corupție, dar interdicția falimentului în acest caz este aplicabilă numai dizolvării și lichidării voluntare a unei firme, și nicidecum nu se aplică suspendarea procedurii în insolvență, care are o aplicație specială și egală față de toți debitorii societăți comerciale aflate în insolvență”.
Mai mult, arată judecătorii, în această situație, prin sentința din 21 septembrie 2018, „Tribunalul Prahova nu a analizat în mod temeinic dispozițiile legale aplicabile în cauză” și, „referitor la interdicția dizolvării sau lichidării, aceasta este aplicabilă numai în cazul dizolvării sau lichidării judiciare. La momentul actual, interdicția, ca măsură preventivă, nu mai subzistă, astfel încât hotărârea Tribunalului Prahova este nelegală”. În aceeași sentință, Curtea de Apel Poiești arată că „aplicarea măsurii preventive în cadrul procedurii de insolvență este în contradicție cu principiile maximizării gradului de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor, ale asigurării unei proceduri eficiente și al derulării procedurilor într-un timp util și rezonabil, al asigurării previzibilității în procedură, iar, prin trecerea timpului, poate duce la imposibilitatea valorificării bunurilor în procedura insolvenței, inclusiv în detrimentul creanțelor bugetare ale statului român”.
Ca urmare, Curtea de Apel Ploiești a dispus anularea sentinței Tribunalului Prahova, și, printr-o decize definitivă, a trimis cauza la judecătorul sindic pentru deschiderea procedurii falimentului Asesoft International SA.
