x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Marian Căpăţână a vrut să preia pe filieră politică compania de stat Aversa

Marian Căpăţână a vrut să preia pe filieră politică compania de stat Aversa

de Petru Zoltan    |    22 Iun 2014   •   21:22
Marian Căpăţână a vrut să preia pe filieră politică compania de stat Aversa
Sursa foto: Grigore POPESCU / AGERPRES FOTO

Controversatul afacerist cu valeităţi de politician, Marian Căpăţână, a intrat în politică după ce şi-a declarat dragostea eternă pentru preşedintele României, Traian Băsescu. Pe filieră politică s-a înscris în cursa pentru privatizarea fabricii Aversa. Dar, a eşuat la limită. Drept recompensă a primit funcţia de administrator la Uzina Termoelectrică Midia Năvodari.

Axa Bercea Mondialu' – Marian Căpăţână – Mircea Băsescu
Controversatul afacerist cu valeităţi de politician, Marian Căpăţână (foto), a fost acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie că a fost intermediarul banilor între familia lui Bercea Mondialu' şi Mircea Băsescu.
Intrarea în politică şi-a asigurat-o după ce şi-a declarat public dragostea faţă de preşedintele României, Traian Băsescu, spunând că: “am intrat în politică pentru Traian Băsescu”. Declaraţia era făcută în anul 2009, la scurt timp după ce a fost uns şeful organizaţiei PDL Drăgăşani.

În paralel, firma controlată de Marian Căpăţână, Exprotur Trading SRL a fost băgată la înaintare pe filieră politică pentru a prelua compania de stat Aversa S.A., din Bucureşti.  Pentru început a căpuşat compania de stat, preluând contractele de vânzare a pompelor către alte societăţii de stat, cu acordul tacit al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, condusă cu mână de fier de Sorin Blejnar.
Surse din cadrul companiei de stat au precizat că firma lui Marian Căpăţînă a fost recomandată de Mircea Băsescu pentru a intermedia preluarea unor contracte.

Un prim contract obţinut de Marian Căpăţână a fost de a furniza pompe către Terminal Oil, din Constanţa, tot societate cu capital de stat. Deşi, Aversa avea contracte direct cu Terminal Oil. Tot pe linie de partid, a venit rândul Complexului Energetic Rovinari să-i dea contracte lui Marian Căpătână. De data aceasta pentru livrarea de piese de schimb pentru pompe şi electropompe, în valoare de 683.000 de lei. Plus încă un contract în valoare de aproximativ 65.000 de lei.
Nici Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare din Drobeta Turnu Severin nu a stat degeaba. Pentru bunăstarea afacerilor lui
Marian Căpăţână, dar şi în numele partidului, îi oferă trei contracte în valoare de peste 600.000 de lei pentru furnizarea de piese de schimb pentru pompe.

Şpaga de la Bercea Societatea Aversa a fost la un pas să fie trecută pe numele lui Marian Căpăţînă, cel care a luat 600.000 de euro de la familia lui Bercea Mondialu' pentru a-i da lui Mircea Băsescu.
Din documentele anchetatorilor rezultă că Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro, restul fiind păstraţi de Marian Căpăţână. Diferenţa de 350.000 de euro se pare că a fost folosită pentru a acoperi garanţia necesară participării la licitaţia de privatizare a fabricii Aversa. Dar, oferta a fost respinsă, urmând să-şi recupereze banii depuşi garanţie.
Pentru a-şi îndeplini ţelul a fost înfiinţată societatea Aversa Production & Co SRL. Pe lângă Exprotur Trading, Marian Căpăţână mai controlează şi societatea Eurogrup Almar SRL, din Bucureşti. În anul 2012, Marian Căpăţână a fost numit administrator la Uzina Termoelectrică Midia Năvodari, companie la care statul român este acţionar majoritar. Apoi, a candidat pentru un loc de senator de Olt din partea Alianţei România Dreaptă, dar a pierdut.
Direcţia Naţională Anticorupţie îl acuză pe Marian Căpăţână de complicitate la trafic de influenţă, fiind reţinut pentru 30 de zile.

Firma lui Mircea Băsescu are datorii de 15 milioane de lei
Legăturile de afaceri dintre Mircea Băsescu şi “băieţii deştepţi” din energie au ieşit oficial la iveală, după ce a fost făcut public tabelul preliminar al creanţelor pentru firma Fattoria Terrantica, controlată şi administrată de fratele preşedintelui Traian Băsescu.
Societatea Fattoria Terrantica SRL, administrată de Mircea Băsescu, a solicitat Tribunalului Bucureşti intrarea în insolvenţă, în ianuarie 2014. Cererea a fost admisă, iar instanţa a decis ca administrator judiciar al firmei lui Mircea Băsescu să fie Prime Insolv Practice SPRL, care a definitivat tabelul creanţelor până la sfârşitul lunii martie.

Potrivit acestui tabel, firma Fattoria Terrantica are de plătit creanţe către BRD, Energy Holding, Administraţia Porturilor Maritime etc. Valoarea totală a creanţelor solicitate a fost de 12,98 milioane de lei, plus 607.000 de euro şi 10.000 de dolari. Administratorul judiciar, reprezentat prin avocata Tatiana Manolache Onofrei, a respins cereri de creanţă în valoare de 8,21 milioane de lei. Potrivit Registrului Comerţului, societatea Fattoria Terrantica SRL este deţinută de firma MB Consult Company SRL şi administrată de Mircea Băsescu. Aceasta are ca obiect de activitate: depozitări, comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne, dar şi prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre. La rândul ei, MB Consult Company îi are ca acţionari pe Mircea Băsescu cu 90%, restul părţilor sociale fiind deţinute în mod egal de Dragoş Băsescu şi Raluca Băsescu. Frattoria Terrantica a avut în anul 2012 o cifră de afaceri de peste 5,5 milioane de lei şi pierderi de 2,16 milioane de lei. Plus datorii de aproape 11 milioane de lei. În 2013, cifra de afaceri a scăzut la 2,16 milioane de lei şi pierderi de aproape 1,77 milioane de lei. Valoarea datoriilor a fost de peste 5 milioane de lei, la care se adaugă capitaluri proprii negative evaluate la 4,32 milioane de lei.

Administratorul judiciar, Tatiana Manolache Onofrei, consideră că firma Fattoria Terrantica a avut parte de un management mai puţin performant. “Chiar dacă parţial încetarea de plăţi se datorează managementului mai puţin performant, acest fapt nu se încadrează în faptele prevăzute expres şi limitativ de către art. 138 din Legea insolvenţei şi care stau la baza introducerii unei acţiuni în răspundere contra organelor de conducere. În acest context, sub rezerva identificării unor fapte dintre cele enumerate în art. 138, pe baza unor alte surse decât cele aflate la dispoziţia administratorului judiciar în acest moment, considerăm că nu sunt elemente şi probe care să fundamenteze o cerere de angajare a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere”, menţionează administratorul judiciar.

×
Subiecte în articol: mircea basescu marian capatana