Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârșitul anului 2015, mai mulți subcontractori ai lucrării tronsoanelor Autostrăzii Sibiu-Orătie au început să dea declarații la DNA într-un dosar deschis, încă din 2013, acuzând faptul că au fost înșelați de un grup de firme care livra materia primă. Este vorba despre un grup economic din Buzău, aflat în relații contractuale cu societatea patronată de Eduard Kovesi, fostul soț al procurorului-șef al DNA. Din acest grup economic face parte o companie, MJC Strade Infrastructuri SRL, care a încercat, în același an, să intre în insolvență, declarând în mod nereal că nu mai deține lichidități pentru a-și achita datoriile către creditori. În fața judecătorului sindic, unul dintre creditori a arătat că patronii MJC Strade Infrastructuri, furnizor de balast pentru constructorii italieni de autostrăzi, a cumpărat mai multe terenuri intravilane în județul Timiș, de unde extrage această materie primă, însă a uitat să achite ratele stabilite. Firma lui Eduard Kovesi, client al companiei buzoiene, s-a înscris, la rândul său, la masa credală a MJC Strade Infrastructuri. În 2015, numele lui Eduard Kovesi a apărut, pare-se, pentru prima dată în dosarul instrumentat de Mihaela Moraru Iorga.
“Jurnalul Național” a intrat în posesia unui document aflat la dosarul de cerere a deschiderii procedurii generale a insolvenței cerute de SC MJC Strade Infrastructuri SRL, companie care a livrat balast pentru autostrada Sibiu-Orăștie. Este vorba despre o încheiere din 19 ianuarie 2016 a Tribunalului Buzău, Secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-au admis opozițiile a trei creditori împotriva deschiderii procedurii insolvenței.
Au cerut insolvența, pentru că nu aveau bani să-și plătească datoriile
Conform acestui document, în 14 mai 2015, MJC Srade Infrastructuri SRL Buzău (fostă Omaum Infrastructuri SRL) a cerut judecătorilor sindici deschiderea procedurii generale a insolvenței, motivând faptul că fondurile disponibile ale societății sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile. La acel moment, compania pretindea că are datorii în cuantum de 2.325.668 de lei. În data de 21 septembrie 2015, MJC Strade Infrastructuri SRL a solictat instanței și suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită, până la soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței. Concomitent cu cererea MJC, a mai fost cerută pentru această societate intrarea în insolvență și de către compania SC Omaum Construct SRL, deținută de același grup de interese ca și debitoarea, pentru recuperarea unei creanțe în valoare de 111.600 de lei, reprezentând contravaloarea livrării unor produse balastiere care nu au fost achitate.
La dosarul cauzei, au fost depuse trei cereri de opoziţie
la deschiderea procedurii insolvenței SC MJC Strade Infrastructuri SRL Buzău. Este vorba despre opoziția ridicată de Dacia Land SRL, SC Dirom Intertrans SRL și de o persoană fizică pe nume Eduard Petre Draica. Toți aceștia au arătat instanței că cererea introdusă de MJC Strade Infrastructuri SRL a fost făcută cu rea-credință, că aceasta beneficia de lichidități și că, în esență, intrarea în insolvență nu urmărea altceva decât încercarea de păgubire a creditorilor.
Contracte în derulare cu italienii
Astfel, creditorul Dacia Land SRL a arătat că a derulat cu compania buzoiană un contract prin care i-a furnizat acesteia cantitatea de 17.276 de metri cubi de balast, din care au fost achitați numai 15.000 de metri cubi, iar pentru diferenţa rămasă de plătit, MJC Strade Infrastructuri SRL a emis un bilet la ordin, în sumă de 28.222 de lei, refuzat la plată. Un contract similar a fost încheiat de MJC Strade Infrastructuri și cu o altă companie, SC Smart Carpatica SRL, balastrul achiziționat astfel fiind valorificat către firma italiană Pizzarotti & C. SPA, care și-a adjudecat realizarea unui tronson din Autostrada Sebeș-Turda. În baza acestei afaceri, MJC urma să încaseze de la italieni o sumă mult mai mare de un milion de lei.
Un alt creditor, SC Dirom Intertrans SRL, a arătat că MJC Strade Infrastructuri SRL derula, la momentul în care și-a cerut insolvența, contracte și avea o actrivitate comercială susținută. Între Dirom Intertrans și compania buzoiană exista încheiat un contract privind servicii de transport, încheiat în data de 19 mai 2015, în baza căruia a fost declanșată, ulterior, procedura executării silite pentru neplata unui rest al creanței în valoare de 91.158,38 de lei. Firma în cauză susţine că MJC Strade Infrastructuri SRL a formulat cu rea-credință cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței, deoarece avea de încasat sume importante de la co-contractorul Pizzarotti & C. SPA, Impresa, sucursala Cluj. De altfel, Dirom Intertrans SRL a arătat că a depus împotriva MJC plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, având în vedere faptul că aceasta din urmă nu vrea să-și achite datoriile.
Pământul din care preluau balastul, neplătit
Al treilea contestator al intrării în insolvență a SC MJC Strade Infrastructuri SRL, Eduard Petre Draica, a arătat instanței că, în 28 iulie 2014, a încheiat cu societatea respectivă un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care Draica se obliga să vândă, iar firma buzoiană se obliga să cumpere mai multe terenuri intravilane situate în comuna Făget, județul Timiș. Contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică urma să fie încheiat cel mai târziu la data de 31 decembrie 2015. MJC Strade Infrastructuri SRL a dispus încheierea acestui contract în baza unui vot în Adunarea Generală a Asociaților, când a fost desemnat ca reprezentant administratrul Ioan Borzea. Plata trebuia făcută în opt rate lunare, după achitarea unui avans de 260.000 de lei. Avansul a fost achitat pe loc, însă restul de 700.000 de lei nu a mai fost plătit.
În aceste condiții, SC MJC Strade Infrastructuri SRL a intrat, de facto, în posesia terenurilor de la Făget încă de la data semnării antecontractului și a început efectiv exploatarea potenţialului economic al acestor terenuri. Mai exact, a exploatat balastul existent, prin încheierea unor contracte.
Un astfel de contract este cel încheiat între SC MJC Strade Infrastructuri SRL cu Salini Impregiro SPA Milano, implicată în construcția tronsonului de Autostradă Lugoș-Timișoara. În data de 16 octombrie 2014, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a emis pe numele MJC Strade Infrastructuri un aviz de exploatare a 158.500 de mertri cubi de balast, pentru o perioadă de un an. În aceste condiții, MJC a vândut constructorului Autostrăzii Deva-Lugoj (tronsonul II) balast la suma de 24,50 lei fără TVA pentru fiecare metru cub.
Kovesi nu se numără printre contestatarii declanșării insolvenței
La momentul respectiv, SC MJC Strade Infrastructuri SRL avea în derulare contracte cu multe societăți comerciale. Un astfel de contract fusese încheiat, sub numărul 34 din data de 20 mai 2015, cu SC Led Communication SRL, companie deţinută de Eduard Kovesi, fostul soț al procurorului-șef al Direcței Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi. Contractul avea ca obiect prestarea de servicii de consultanță și de prestări servicii, cu valabilitatea până la data de 20 septembrie 2015.
Dintr-un alt document vizând aceeași procedură a declanșării procedurii insolvenței împotriva SC MJC Strade Infrastructuri SRL, reiese că Eduard Kovesi însuși s-a înscris, prin SC Led Communication SRL, la masa credală a debitoarei și nu se află pe lista creditorilor care contestă această insolvență. Astfel, potrivit procesului-verbal al adunării creditorilor SC MJC Strade Infrastructuri SRL, din data de 12 decembrie 2015, Eduard Kovesi s-a prezentat personal, înscriindu-și societatea cu un cuantum de 12,42 la sută din masa credală, anunțând ceilalţi creditori că a luat la cunoștință despre situația în care se găsea, la acel moment, SC MJC Infrastructuri SRL. Kovesi a solicitat prorogarea discutării aspectelor referitoare la desemnarea comitetuui creditorilor, precum și a discutării aspectelor privind desemnarea administratorului judiciar și a onorariului acestuia.
În 16 ianuarie 2016, însă, Tribunalul Buzău a decis să admită opozițiile ridicate de creditori (nu și de Eduard Kovesi) și a revocat încheierea prin care s-a decis deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva SC MJC Strade Infrastructuri SRL.
Plângeri la DNA încă din 2015
MJC Strade Infrastructuri SRL este implicată în mai multe contracte privind Autostrada Sibiu-Orăștie, Autostrada Sebeș-Turda și Autostrada Lugoj-Deva, unde antreprenori sunt Impregilio, Pizzarotti & P. SPA şi Impregilio Sabini SPA. La sfârșitul anului 2015, mai mulți subcontractori ai acestora au dat declarații la DNA, acuzând că au fost înșelați de furnizorii italienilor. Este vorba despre grupul Omaum Construct SRL, Omaum Grup SRL și Omaum Infrastructuri SRL (devenită MJC Strade Infrastructuri SRL). Prima companie, Omaum Construct SRL, care a cerut insolvența MJC, are aceeași structură a acționariatului cu debitoarea – Ioan Borzea și Andrenacci Massimiliano. La DNA a ajuns, potrivit ziarului “Evenimentul zilei”, și un raport al ANAF Buzău cu privire la activitatea SC MJC Strade Infrastructuri SRL. Jurnaliștii dezvăluiau atunci că firma Led Communication SRL, a lui Eduard Kovesi, a derulat afaceri cu MJC Strade Infrastructuri SRL și că, la un moment dat, i-ar fi furnizat lui Ioan Borzea documente false care să-l ajute pe acesta să ceară declanșarea procedurii insolvenței, cu sprijinul lichidatorului Cătălin Andrei Dascăl. Într-adevăr, potrivit documentelor oficiale, administratirul judiciar al SC MJC Strade Infrastructri SRL este casa de insolvență Dascăl Insolvency SPRL. Acesta face obiectul unui dosar penal privind insolvența clubului de fotbal Dinamo București
Toate firmele lui Ioan Borzea (Omaum Grup și Omaum Construct) au intermediat financiar relația dintre Impregilio și firmele care au livrat materii prime pentru tronsoanele de autostrăzi și toate au lucrat direct cu firma lui Eduard Kovesi.
Dosarele au ajuns la Mihaiela Moraru Iorga și Doru Ţuluș
Aceste aspecte se regăsesc la DNA, în dosarul nr. 50/P/2013, dar și în altul, deschis în anul 2011, care s-au aflat în instrumentare la procurorii Doru Țuluș și Mihaiela Moraru Iorga. În dosarul din 2013, Mihaela Moraru Iorga chiar a început urmărirea penală împotriva fostului director general al CNADNR, Narcis Ștefan Neaga, pentru lucrările de la Autostrada Sibiu-Orăştie.
Mai exact, în 23 decembrie 2015, Mihaiela Iorga Moraru a pus în mișcare acțiunea penală și a instituit măsura controlului judiciar pe o cauțiune de 300.000 de lei împotriva lui Narcis Neaga, pe care l-a acuzat că, în mai 2015, a procedat la suspendarea unui contract de servicii privind supervizarea lucrărilor la autostrada Sibiu-Orăștie și a plăților aferente acestuia, cu încălcarea contractului și a prevederilor legale. Ulterior, Neaga a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov să supervizeze lucrările aferente a două tronsoane din Lotul 3 al acestei autostrăzi, după care a reziliat contractul de supervizare. Curtea de Arbitraj Comercial Internațional a admis, ulterior, cererea formulată de compania care asigurase, inițial, supervizarea lucrărilor și a obligat CNADNR să plătească suma de 3.139.109,20 lei plus TVA și să achite inclusiv penalitățile de întârziere.
Procurorul Iorga Moraru spune că, prin suspendarea și rezilierea contractului de supervizare, a fost favorizat constructorul care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și de avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase grave deficiențe de execuție și că au fost utilizate materiale necorespunzătoare. Materiale furnizate inclusiv de firma lui Eduard Kovesi, inclusiv de MJC Strade Infrastructri SRL. Mai mult, spune același procuror, prin suspendarea contractului și înlocuirea supervizorului, noul supervisor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor.
Inspecția Judiciară: Kovesi nu a prezentat dosarele procurorului DNA revocat
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a „refuzat categoric” să prezinte unei echipe de inspectori judiciari dosarele întocmite de procurorul revocat Mihaiela Iorga Moraru, iar prin acest lucru a obstrucţionat activitatea inspecţiei, se arată într-un Referat al Inspecţiei Judiciare (IJ), citat de “Lumea Justiției”. În raport se arată că Laura Codruţa Kovesi "a prezentat inspectorilor judiciari la data de 8.08.2017 ordinele prin care a fost dispusă inventarierea şi controlul dosarelor repartizate procurorului Moraru Iorga Mihaiela, deşi la 8.08.2017 şi 10.08.2017 a exprimat refuzul categoric al prezentării dosarelor, apoi a comunicat la data de 18.08.2017 că informaţiile suplimentare pot fi cerute celor două comisii, încercând să inducă ideea unei lipse de diligenţă din partea inspectorilor judiciari în activitatea de verificare a dosarelor menţionate".Conform aceleiaşi surse, reprezentanţii DNA "au tergiversat activitatea pe care o desfăşurau cu scopul vădit de a extrage din sfera controlului dosarele repartizate unui procuror" şi "au lipsit argumentele legale în susţinerea refuzului de a prezenta dosarele ce fuseseră repartizate procurorului Moraru Iorga Mihaiela cu scopul de a obstrucţiona activitatea de control a inspectorilor judiciari". În raport se mai afirmă că prin desemnarea consilierului Dana Tiţian în componenţa comisiei de verificare a dosarelor repartizate spre soluţionare procurorului Mihaiela Moraru Iorga s-ar fi comis o încălcare a legii, deoarece calitatea de judecător detaşat în funcţia de consilier personal al procurorului-şef al DNA este incompatibilă cu activitatea de control desfăşurată de un procuror.
Mihaiela Moraru Iorga a fost eliminată din DNA și se încearcă punerea ei sub acuzare, iar în raportul Inspecției Judiciare, dezvăluit de ”Lumea Justiției”, se arată în mod indubitabil modul în care Laura Codruța Kovesi a încercat împiedicarea inspectorilor de a studia dosarele pe care le avea în instrumentare Mihaiela Moraru Iorga. "Au lipsit argumentele legale în susţinerea refuzului de a prezenta dosarele ce fuseseră repartizate procurorului Moraru Iorga Mihaiela cu scopul de a obstrucţiona activitatea de control a inspectorilor judiciari", referat al Inspecţiei Judiciare.
