x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Monumentele hoţiei şi şpăgii: Manual de mâncat fonduri europene

0
Autor: Valentin Zaschievici Mircea Opris 10 Mar 2011 - 20:04
Monumentele hoţiei şi şpăgii: Manual de mâncat fonduri europene Tichia de mărgăritar de pe capul chelului. Se pot observa Centrul de sprijin al unei agriculturi muribunde, computerul stradal fără curent şi internet, fântâna arteziană fără apă, dar cu nimfă, piaţa fără negustori. În mic, imaginea unei Românii ca un sat fără câini
Vezi galeria foto


Cine spune că în România nu se mai construieşte acela se înşală. În România se construieşte. Se edifică monumente absurde. Răsar peste tot şi de regulă acolo unde te aştepţi mai puţin. Pe unde umbli, dai cu nasul de ele sau le iei sub talpă. Fie că sunt puncte de informare turistică, centre culturale, drumuri forestiere reabilitate, îţi sar în ochi şi le distingi întotdeauna în peisaj. Ies în evidenţă prin aceea că n-au ce căuta acolo, sunt un fel de nuci în perete. Şi România este un perete plin de nuci. 
Monumentele şpăgii, hoţiei şi inutilităţii sunt moda zilei. Pentru ele se găsesc întotdeauna bani. În principal fonduri europene, dar şi resurse ale primăriilor şi consiliilor judeţene, ba chiar şi ministeriale sunt puse la bă­taie, într-o competiţie de-a face lu­cruri cât mai costisitoare şi mai inu­ti­le.

În nordul judeţului Caraş-Se­ve­rin se află comuna Fîrliug, care are şase sate. Unul dintre ele este Dezeşti. Pe hârtie, Dezeşti are 344 locuitori. În fapt, are un pic peste 200. Cei mai în putere s-au dus pe aiurea să-şi în­cer­ce norocul. Acasă au rămas bă­trâ­nii. Pe strada principală, pustiu. Lân­gă şcoala fără viaţă, vizavi de casa popii, devale de biserică, monumentul. Monumentul are un nume. Se chea­mă "Reţeaua transfrontalieră de sprijin pentru dezvoltarea agriculturii". Are panou cu 12 stele şi va­loa­rea: juma’ de milion de euro. E un mo­nument complex, monumental la sca­ră mică, un fel de grup statuar, com­pus dintr-o clădire proaspătă, vo­p­sită vişiniu, cu termopane, mobi­l­ier şi tot ce-i trebuie, o piaţă cu mese de fier, o fântână arteziană cu sta­tuie (o nimfă cu ulcior, păzită de trei lei ce şed pe vine) şi un fel de compu­ter stra­dal cu acoperiş (un infopoint, ar spune orăşenii) deasupra căruia fâl­fâie trei drapele. Parcă am văzut ceva si­milar la Viena, în centru. Clădirea de temelie a agriculturii zonale e goa­lă şi, desigur, încuiată. Prin sat nu tre­ce nici o apă. Dacă ar trece, s-ar numi Apa Sâmbetei, pe care s-au dus de­vale o căruţă de bani. Bani eu­ro­peni. Dă-o-ncolo de Europă, că are de unde!

Afară a prins să ningă. Baba Măria vine agale pe uliţa principală, trăgând de căruciorul gol.
În faţa "Reţelei transfrontaliere" o abordăm, îi dăm bineţe.
– Ce-i clădirea asta, mătuşă?
– Ei, cum ce-i, e ceva frumos, nu se vede?
– Se vede, se vede, dar ce-i cu ea?
– E a noastră.
– Şi la ce vă foloseşte?
– La nimic. Da’ e faină.
– Nu se întâmplă nimic înăuntru?
– Ei, se mai întâmplă. S-a făcut un botez în ea. S-a făcut şi târnosirea bisericii. Şi s-au ţinut şi votările.
– De doi ani doar atât s-a făcut?
– Păi, altceva ce? Dar e frumos, noi ne mândrim cu ea.
– Şi aparatul ăsta de pe stradă la ce foloseşte?
– Pe mine mă întrebi, maică? Ce ştiu eu?
– Dar l-a folosit cineva?
– Cine să-l folosească, maică, noi aici suntem toţi bătrâni şi săraci…
– Dar aici, la piaţă, vindeţi ori cumpăraţi ceva?
– Ce păcatele mele să vindem ori să cumpărăm? Că noi ce producem aia mâncăm, n-avem de dat, iar de luat nu ne ţine punga…

Am degerat pe uliţă în căutarea unui locuitor care să ne edifice. Za­dar­nic. O bătrânică şi apoi un moş­neguţ, grozav de mândri că satul lor beneficiază de proiect european,
ne-au mărturisit că habar n-au ce e acolo şi ne-au îndrumat spre Pri­mărie: "O şti domnu’ primar, că el l-o făcut şi aici e iubit de toată lumea, că e gospodar şi e de-al nostru". Da, primarul locuieşte la 100 de metri de proiect. În drumul zilnic spre Primărie şi înapoi are ocazia să-şi privească drăgăstos proiectul şi să fie mândru că a făcut ceva de seamă pentru satul său natal. Pe panou scrie că proiectul, în valoare de 489.160 de euro, a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Serbia şi a fost finalizat pe 27 august 2009.

La Primăria din Fîrliug îl găsim pe viceprimarul Cornel Negariu. Un bărbat distins, umblat prin lume, sigur pe situaţie. Îl întrebăm despre rostul proiectului şi aflăm că la Dezeşti, pe lângă botezul şi târnosirea despre care deja ştiam, au mai avut loc un festival şi două târguri. Astfel, utilitatea celor 500.000 de euro cheltuiţi începe să fie vizibilă. Vicele e fericit mai ales de piaţa de lângă Centrul de Informare, unde localnicii şi gospodarii din comunele învecinate pot să-şi desfacă produsele. Nedumerirea noastră atinge cote înalte şi nu-i ni­meni să ne-o risipească. Ce să vândă moşii şi babele din Dezeşti? Şi dacă ar avea ceva de vândut, o ţuică ori vreo placă de slană, cine bate drumul până acolo ca să cumpere? De unde? Din Reşiţa? Din Caransebeş? Din Bucureşti? Din Serbia?

"Clădirea, ne spune viceprimarul Negariu, e solidă, rezistă şi la un cutremur de gradul 8. Din păcate, Centrul cu infopoint la poartă nu are nici un angajat, a avut o directoare chiar la inaugurare, dar dumneaei şi-a dat demisia imediat şi pe altcineva nu au mai angajat. Iar computerul cu taste de inox nu a funcţionat de fapt niciodată, chiar să fi avut cine să-l utilizeze. În Dezeşti nu e semnal GSM (aşa e, confirmăm) şi computerul n-a fost legat la reţea. Poate într-un viitor… Noi am oferit clădirea pentru consultanţă agricolă, dacă vor vrea cei de la minister… Până atunci, cine are nevoie de sfaturi ori ceva vine tot aici, la Primărie."

Ştim că, în esenţa lui, proiectul transfrontalier nu e câtuşi de puţin transfrontalier, pe simplul motiv că partenerii de proiect de cealaltă parte a frontierei, sârbii din Voivodina, nici nu vor să audă. Primarul din Alibunar şi ceilalţi sârbi şi-au dat seama că toa­tă povestea e o pungăşie şi au refuzat pur şi simplu să fie plimbaţi prin Ro­mâ­nia pe post de maimuţoi, ca alţii să încaseze profiturile. Drept pentru care la Dezeşti n-a călcat picior de sârb. Îl întrebăm pe Cornel Negariu şi el ridică din umeri: "N-au vrut să participe, nu ştiu ce le-a venit, ce i-a supărat, treaba lor".

Devenim insistenţi şi cam ne­su­fe­riţi, pentru că ştim nişte amănunte stân­jenitoare. De pildă, proiectul a fost încredinţat de Consiliul Judeţean Caraş-Severin firmei Meda Research din Piteşti, patronată de un anume Lu­cian Ciurduc-Todoran. Odată în­toc­mit proiectul, funcţionarii CJ, la re­co­mandarea lui Victor Naidan, şeful Di­recţiei de Dezvoltare Teritorială, au atribuit preferenţial toate lucrările către firma Banatica Group, adminis­tra­tă de Sorin Udroiu, societate fa­vo­rită a conducerii judeţului, abona­tă la multe contracte pe bani publici.

Viceprimarul, care a fost pre­şe­din­tele comisiei de recepţie, susţine că lucrările au fost bine făcute, iar plă­ţile corecte. În caz că a fost ceva ne­curat, răspunderea aparţine con­trac­torului Banatica Group, în nici un caz Primăriei. Cerem niscai documente, dar documentele ar fi tot la fir­mă. Clar, de la Primărie nu pupăm nici o hârtie, iar administratorul fir­mei în cauză, Sorin Udroiu, nu ne răs­punde la telefon. El este şi vi­ce­pre­şedintele Camerei de Comerţ, In­dus­trie şi Agricultură Caraş-Se­verin. 

Din fericire, absenţa documen­te­lor poate fi suplinită de evidenţele care aduc adevărul la lumină. Informaţiile noastre că 100.000 de euro din cele 500.000 ar fi fost "sifonaţi" de Udroiu şi de primarul comunei, Ioan Bor­duz, n-au primit confirmarea. Pe Bor­duz, fost ospătar de profesie, îl lea­gă o prietenie strânsă de preşedintele CJ Caraş-Severin, Sorin Frun­ză­verde. Mai mult, din ospătar, Borduz a ajuns şi cadru asociat la Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa.

Însă, iată, la DNA există un dosar în care s-a început urmărirea penală în afacerea proiectului transfronta­lier de la Dezeşti. Şi viceprimarul Nega­riu a confirmat, şi Ioan Borduz a re­cu­noscut că a dat de două ori cu sub­sem­natul la Bucureşti. Dosarul se re­fe­ră la muşamalizarea unor controa­le. Anul trecut, pe vremea asta, o echi­pă de control de la Ministerul Dezvol­tării Regionale şi Turismului a venit la Primăria Fîrliug să verifice cum s-au executat lucrările şi cum se justifi­că plăţile. Numai că inspectorii au ple­cat cu portbagajul mai greu decât la venire, au trecut şi pe la judeţ şi li s-a pus în vedere să vadă partea frumoasă a lucrurilor şi să-i lase în pace pe aceşti oameni minunaţi. Drept pentru care, întocmind un raport fa­vo­rabil şi muşamalizând cheltuielile ne­justificate, inspectorii au intrat în vi­zorul procurorilor. Şi Borduz îm­preu­nă cu ei, pentru că le-ar fi făcut nişte cadouri simbolice şi creştineşti de Paşte. "N-a fost deturnare de fonduri", spune viceprimarul. "Unele lu­cruri n-au fost chiar ca în proiect, e drept, poate constructorul a avut cam mult curaj, însă doar cine nu mun­ceşte nu greşeşte. Cert e că prin noi nu s-a derulat nici un ban, nici un leu, ci doar prin Consiliul Judeţean." Vreme de o săptămână i-am sunat pe cei doi inspectori, să ne spună partea lor de poveste. Degeaba.

Finalizarea proiectului de la De­zeşti (grupul statuar compus din clă­di­re, infopoint, piaţă şi fântână arte­ziană) a fost urmată şi de un festival. Fes­tivalul Agricol. Pentru care Pri­mă­ria şi Consiliul Judeţean Caraş au pus la bătaie 70.000 de euro! La festival au fost invitaţi producători din satele din zonă, să pună pe mesele pie­ţei de lângă Centrul pentru Sprijinirea Agriculturii (cel care a costat 500.000 de euro) produse tra­di­ţio­na­le precum ţuică, brânză, cârnaţi şi vi­nete. A cântat ansamblul folcloric al Consiliului Judeţean şi cel al şcolii ge­nerale Fîrliug. Invitaţi de marcă: "Virtuozii Banatului". Oficialităţile ju­deţului (vicepreşedintele CJ Ionesie Ghiorghioni, niscai parlamentari şi directori) au tăiat panglica. S-au mân­cat mici şi s-a băut bere. Micii erau prăjiţi corespunzător, berea proaspătă. S-a întâmplat pe 11 septembrie 2009. Cei 200 de pensionari care formează populaţia satului au fost fericiţi că sunt gazdele unui eve­ni­ment atât de însemnat. Şi mai fericiţi au fost organizatorii. Desigur, Banatica Group a primit sarcina organizării. Şi banii. Aşa cum se lăuda Sorin Udroiu, toată tărăşenia ar fi costat 10.000 de euro. Restul, ciubucul lui, făcut pe din două cu primarul fost ospătar. Primarul zice că n-a luat ciubuc. Dacă zice el, îl credem.

Dar nu credem în ruptul capului justificarea cheltuielilor. Cică tarabele au fost plătite cu 14.000 de lei, sce­na pe care trebuiau să se urce ar­tiş­tii ca să cânte a costat 68.000 de lei, chiar dacă nu a fost ridicată niciodată, iar soliştii au cântat lângă fân­tâna cu muză şi lei din piaţă.

În fine, 170.000 de lei ar fi însemnat plata artiştilor şi decontarea cazării producătorilor din satele învecinate. Am vorbit cu niscai participanţi la festival, oameni cu ţinere de minte, şi când i-am întrebat de plata prestaţiei s-au stricat de râs. Nici ţăranii din satele învecinate nu s-au cazat la băştinaşii din Dezeşti, pentru simplul motiv că s-au dus acasă, după ce şi-au vândut (sau nu) roşiile, după ce-au mâncat micul şi-au băut berea. "Au fost mulţi invitaţi, au adus şi cai de rasă de la Izvin, au venit şi cres­că­tori de oi de rasă, a fost un eveniment deosebit", ne spune viceprimarul, care în faţa amănuntelor se simte tot mai inconfortabil şi oftează tot mai des, din rărunchi. Dumnealui nu ne contrazice, dar… "asta e totuşi treaba firmei, ei ştiu cum au făcut ca să le iasă profit, nu priveşte Primăria".

Dacă punem la socoteală şi contractul de 65.000 de euro pentru as­fal­tarea câtorva zeci de metri de drum co­munal lângă Centrul de informare cu piaţă, computer la poartă şi fân­tâ­nă ţâşnitoare fără apă, devine cât se poate de clar că festivalul ăsta a fost o vacă grasă, mulsă cu tenacitate şi lă­co­mie. De aceea, îl putem înscrie la loc de cinste pe lista Monumentelor şpă­gii, hoţiei şi inutilităţii. Cele 1.000 de pliante şi DVD-uri de promovare au fost realizate de Meda Research, fir­ma din Piteşti care a întocmit pro­iectul realizat de Banatica Group. Ins­pectorii de la Bucureşti, cei doi, ur­măriţi penal de DNA, i-au învăţat pe cei în cauză să întocmească nişte do­cu­mente de subcontractare fictive, ca să justifice caşcavalul lipsă la in­ven­tar. O verificare financiară încrucişată la SC Pieţe Reşiţa, Antrepriza Duşan şi Fiul, Mike Security şi M-Proiect Consulting ar scoate lesne la iveală că în contabilitatea acestor firme n-au intrat plăţile pretinse. Mai mult, dacă pereţii restaurantului Ca­me­rei de Comerţ şi Industrie Caraş-Se­verin, lăsat moştenire de fostul os­pă­tar Borduz fiului său, finul lui Frun­ză­verde, ar avea urechi, ar povesti despre parangheliile de pomină, plătite de Udroiu şi firma sa în be­ne­ficiul notabilităţilor judeţului. Acolo s-a pus la cale şi această afacere reu­şită, acolo se încheie şi alte mişmaşuri pe care vi le vom povesti.

Pentru că primarul Borduz ne-a cerut să vedem şi aspectele frumoase ale activităţii sale, nu putem trece cu vederea că locuitorii satului său natal îl iubesc, l-au ales în al doilea mandat şi sunt mândri de realizările lui. Cum să nu-l iubeşti pe cel care ţi-a adus Europa-n sat?

Realizările edilului sunt chiar mai multe. Bunăoară, chiar lângă Monumentul şpăgii, hoţiei şi inutilităţii din Dezeşti este o altă clădire-monument: şcoală. Frumos renovată, cu termopane şi tot ce trebuie. Ne­fo­lo­si­tă, desigur, pentru că toţi copiii din De­zeşti învaţă la Fîrliug, unde sunt duşi cu microbuzul Primăriei. "12 copii vin la şcoală din Dezeşti, ăştia sunt toţi", ne spune directoarea Violeta Franţii. Care e atunci rostul renovării şcolii dacă nu învaţă nimeni acolo?, întrebăm noi. Cum care, nu e clar? Primăria a renovat clădirea cu scopul de a amenaja acolo o… o… o creşă. Iată o stăruinţă demnă de toată lauda: într-un sat unde nu s-a mai născut de ani buni un copil, Primăria plănuieşte înmulţirea localnicilor octogenari!

Concluzia acestei poveşti nu putea fi spusă de nimeni mai bine decât de însuşi tatăl primarului Borduz, gospodar de frunte din Dezeşti: "E prea multă sărăcie în Ţara Ro­mâ­nească. Fură prea mult toată lumea. De ce dracului fură atât de mult şi nu ne dau nouă, să construim o ţară şi noi aicea?".

Frăţia contractelor
Fondurile de care dispune Consiliul Judeţean Caraş-Severin sunt borcanul cu miere din care se înfruptă cu polonicul o grupare constituită din funcţionari şi oameni de afaceri. Prin intermediul conexiunilor politice, polonicul cotrobăie şi în borcanul cu miere al fondurilor guvernamentale şi europene. Astăzi vă prezentăm schema găştii şi rolul fiecărui personaj în dirijarea banilor publici către buzunarele private:
● Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele CJ Caraş-Severin;
● Ianăş Roşeţi, directorul Direcţiei pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat a CJ Caraş-Severin;
● Victor Naidan, directorul Direcţiei de Dezvoltare Teritorială din cadrul CJ Caraş-Severin;
● Gheorghe Stoian de la Technocer. Frunzăverde este naşul fiicei lui Stoian;
● Sorin Udroiu, Banatica Group;
● Axente Obrejan, poreclit Arabela, de la Excav Prod şi Axio Mixing.
Ghiorghioni, Roşeţi şi Naidan sunt preşedinţi ai comisiilor de evaluare a ofertelor, calitate în care direcţionează contractele de execuţie către cei trei negustori. Serviciile de consultanţă şi proiectare au şi ele clienţii lor fideli. Între aceştia, mai de soi este Meda Research din Piteşti, patron Lucian Ciurduc-Todoran.

Contractele de consultanţă sunt atribuite de regulă fără licitaţie. Rolul consultantului e foarte important, pentru că acesta trebuie să pregătească proiectul în aşa fel încât să se "potrivească" executantului prestabilit, să-i asigure acestuia toate avantajele la licitaţie. Nu o dată, firmele privilegiate sunt informate în detaliu asupra proiectelor tehnice, în aşa fel încât să prezinte din start cea mai bună ofertă.

Stratageme pentru favorizarea firmelor câştigătoare, alese pentru că întorc banii în buzunarele decidenţilor, sunt destule, pentru că oamenii sunt inventivi. De pildă, pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice se poate observa o curiozitate: constant, cererile de ofertă ale CJ Caraş-Se­verin sunt publicate vineri. De ce? Pentru că acestea sunt valabile zece zile. Dacă scădem zilele nelucrătoare (două sâmbete şi două duminici), capa­citatea firmelor "nepoftite" de a se pregăti şi de a se înscrie la licitaţie este redusă simţitor. În anii trecuţi, comisionul decidenţilor era, potrivit surselor noastre, stabilit undeva la 10%. În ultimul timp, comisionul a crescut, că foamea-i mare şi nevoile pe măsura personalităţii multila­terale şi a stilului de viaţă al fiecăruia.

Maeştrii şi umilii lor servitori
La Camera de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin şi într-o clădire de lângă Muzeul de Locomotive din Reşiţa, ne spun oarece păsărele care-au tras cu ochiul şi cu urechea la cele întâmplate înăuntru, au loc parangheliile îngrozitor de umede şi insuportabil de libidinoase pentru orice om de bun-simţ ale grupului de interese din vârful CJ Caraş-Severin: negustorii favoriţi şi notabilităţi locale aflate în graţii, precum şi membri respectabili de n-au încotro ai unei respectabile loji masonice. Martori accidentali la unele evenimente din cale-afară de vesele ne-au relatat, strâmbându-se de greaţă, că directoraşi de instituţii şi tot felul de sicofanţi linguşitori sărută mâinile durdulii ale şefilor generoşi şi le jură ascultare şi onestitate. O sticlă de tărie bună, suptă acolo, face cât leafa oricăruia dintre ei pe lună. Bleah!

Pe lângă directoraşi şi negustorime, în jurul clicii dau din coadă oameni de la care te-ai aştepta la mult mai multă decenţă. Între ei ofiţeri superiori din Inspectoratul Judeţean de Poliţie, precum Petru Şandru şi Nicolae Borteş, şeful Finanţelor Caraş-Severin, Doru Cozma, chiar şi prorectorul Universităţii "Eftimie Murgu", marele maestru mason Marian Mihăilă, fost şef sau şefuleţ prin SIE până nu demult. În masoneria locală şi-au făcut loc, pe lângă profesorul Mihăilă, comisarii de poliţie sus-amintiţi, negustorii Stoian, Obrejan şi ceilalţi beneficiari de contracte cu statul. Iată-i laolaltă pe oamenii legii şi pe cei care, în mod normal, fac obiectul muncii lor, o frăţie înduioşătoare. Aflăm că şi Omer Radovancovici, primarul de Pojejena condamnat pentru trafic de ţigări, ar fi un venerabil frate. Şi personajul deja cunoscut, Borduz primarul, a intrat în Lojă. Încununarea unei cariere de excepţie ce a promovat excelentul chelner la Hotelul Partidului de pe vremuri, care era domnia sa în tinereţe, acum un excelent edil şi cadru asociat la Universitatea "Eftimie Murgu", unde pro-rector este fostul spion.

Surse din Interne ne mai spun că şeful Poliţiei Judeţene Caraş-Severin, comisarul Grigore Stolojescu, a fost luat la ochi de superiori. Aceştia ar fi aflat despre obiceiul comisarului de a fi convocat de cartelul de la Consi­liul Judeţean ca să fie instruit cine să fie cercetat şi cine nu. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, în aceeaşi tradiţie, sesizările despre fapte penale comise de şefi de servicii din CJ, de primari şi oameni de afaceri sunt ţinute la sertar. Inspecţia Judiciară a CSM ar avea de lucru din plin.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fumatul împuţinează legăturile de energie din ficat

Fumatul împuţinează legăturile de energie din ficat
Dintre hepatite, doar hepatita A nu lasă urme negative pe ficat pentru tot restul vieţii. Pe lângă virusuri, şi excesul de alcool, şi curele prelungite cu medicamente de sinteză lezează ficatul. Cum se...

Restauratorul „Republicii Procurorilor”, partener de afaceri cu un adversar al mitingurilor #rezist care susțineau sistemul

Restauratorul „Republicii Procurorilor”, partener de afaceri cu un adversar al mitingurilor #rezist care susțineau sistemul
Galerie Foto Alianță de business mai mult decât neobișnuită, cu puțin timp înainte ca PNL să preia, în forță, guvernarea, prin dărâmarea guvernului PSD. În luna august a anului trecut, actualul ministru al Justiției,...

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste

“Alba-neagra” cu arhiva de documente secrete de stat a unei foste fabrici comuniste
Galerie Foto Fosta Fabrică de Mașini Unelte de la Beiuș, intrată în insolvență și al cărei proces de faliment se află pe rolul instanțelor de judecată, deține o arhivă de documente secrete de stat, clasificate, astfel,...

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea

“Nașa” Kovesi reunește, la Luxemburg, familia Bulancea
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii dă două vești bune. Prima dintre ele se referă la faptul că, timp de trei ani, principalul colaborator al Laurei Codruța Kovesi, Marius Bulancea,...

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României

„Clona” lui Kovesi, propusă de Predoiu în funcția de procuror general al României
Galerie Foto Respinsă de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader de la procedura de selecție pentru desemnarea procurorului general al României, Gabriela Scutea, „umbra” Laurei Codruța Kovesi, în perioada în care aceas...

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”

Aurelian Ciocan, proful de dicţie: „De mai bine de zece ani asistăm la un transfer al comunicării orale în scris”
Galerie Foto În epoca tehnologiei şi a vitezei pare că uneori uităm cum să scriem de mână şi cum să vorbim corect. Ne grăbim şi nu avem răbdare nici să rostim cuvintele întregi. Limbajul joacă un rol...

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie

Mierea şi prunele uscate, de ajutor în constipaţie
Constipaţia este afecţiune frecventă, care poate duce la suferinţe şi complicaţii. Însă utilizarea purgativelor zilnic, perioade lungi, creează pericole. Constipaţia se declară când există mai puţin de...

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...
Serviciul de email marketing furnizat de