x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Motivarea CCR privind protocoalele: Justiția nu a putut fi înfăptuită în numele legii

0
Autor: Ion Alexandru 13 Mar 2019 - 09:09
Motivarea CCR privind protocoalele: Justiția nu a putut fi înfăptuită în numele legii
Vezi galeria foto


Motivarea Deciziei CCR, prin care a s-a constatat încălcarea gravă a Constituției prin încheierea protocolului secret între SRI și Parchetul General, condus, în 2009, de Laura Codruța Kovesi, devoalează modul în care s-a instaurat, prin reglementări ilegale, statul paralel în România. Stat paralel despre care actualul președinte, Klaus Iohannis, susține că nu există. Însă, acest document exploziv conține o argumentație care demolează, la propriu, și dreptul arogat de anumite parchete și instanțe de a cere Parlamentului sau Guvernului în ce mod să legifereze. Concret, Curtea Constituțională scrie negru pe alb  că instanțelor judecătorești nu le este permis să verifice oportunitatea emiterii actelor legislative sau administrative, lucru care este valabil și în privința Ministerului Public. Decizia, redactată pe 159 de pagini, arată modul în care SRI și Parchetul General au încălcat mai multe norme esențiale ale Constituției, au pus în pericol securitatea juridică a persoanelor și au subminat autoritatea Parlamentului Însă, timp de nouă ani, efectele acestor protocoale au fost privite cu pasivitate chiar de către Parlament, care, prin organismele constituționale de control a activtății serviciilor secrete au închis ochii cu privire la acest fenomen.

Constatarea conflictului juridic de natură constituțională între Parchetul General și Parlamentul României, generat de încheierea între această instutușie a unui protocol secret de colaborare, în anul 2009, cu SRI, scoate la lumină, pe lângă atrocitile generate de acest document obscur, și modul în care, astăzi, anumite zone din parchete și instanțe încalcă, cu știință, Legea Fundamentală. Astfel, judecători CCR arată că articilul 1 alineat 4 din Costituție instituie pricipiul separației și al echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, “ceea ce presupune, pe de o parte, că niciuna dintre cele trei puteri ale statului nu poate nterveni în activitatea celorlalte puteri”.

Astfel, spune Curtea, “cum nici administrației sau legiuitorului nu le este este permis să cenzureze o hotărâre judecătorească, nici instanțelor judecătorești nu le este permis să instituie, modifice, completeze sau să abroge norme de regleentară primară. Instanțelor judecătorești, în exercitarea activităților lor jurisdicționale, nu e este permis să exercite controlul de constituționalitate ori să verifice oportunitatea emiterii actelor legislative sau administrative, aspecte deopotrivă aplicabile și în privința Ministerului Public”. Mai mullt, actele administrative ale organelor de conducere ale instanșeor judecătorești sunt emise doar în baza legii și pentru organizarea executării acesteia, neputând-o modifica sau complete, se arată în Decizie.

Asistăm, zilele acestea, la proteste ale unor magistrați împotriva unor acte normative emise de Guvern, proteste care cer, într-un mod agresiv, abrogarea unor legi sau ordonanțe, dar și desființarea unei Secții din Parchetul General, înființată prin lege. Iar protestele au trecut o linie “roșie”, prin blocarea activității unor instanțe, încălcându-se, astfel, legea.

S-a încălcat separația puterilor în stat

Revenind, însă, la chestiunea protocoalelor secrete, CCR vine cu o sentință zdrobitoare. Normele procesual penale, stabilite prin lege, nu prevăd atribuția procurorilor, “indiferent de nivel sau funcții”, să încheie “protocoale de colaborare” în legărură cu cauzele individuale pe care le instrumentează. “Aceste <> nu sunt acte procesuale pe care procurorii le-ar putea dispune”, spun judecători, reținând că ele nu pot fi acte administrative de gestiune, ci “doar acte administrative de autoritate, care presupun faptl că autoritatea administrativeă dă ordine, lucrează ca putere suverană față de supuși”.

Iar, în esență, Protocolul nr. 00757 din 4 februarie 2009, încheiat între Parchetul General și SRI, cuprinde o serie de articole (art. 2, art. 3 litera “g”, art. 7, art. 9 alineat 1 și 2, art 33 alineat 1) care excedează sferei de cuprindere a unu act administrativ normative, “realizând, sub aspect substanșial, o modificare a Constituției”. De altfel,  sintagma “infracțiuni grave, potrivit legii”, din cuprinsul aceliași text, în realitate adauhă la competena legală a SRI. Curtea observă că i aseenea normă atributivă de competențe în privința serviciului secret nu putea fi edictată nici măcar de Parlament, “întrucât ar fi însemnat o redimensionare implicită a articolului 119 din Constituție, respectiv a rolului CSAT”. “Or, <> a stabilit în sarcina SRI competențe în alte domenii faă de cel reglementat în modi implicit de art. 119 din Constituție, și anume cel al securității naționale”, se mai arată în motivare.

Mai mult, din modul de formulare a textului se înelege că efectuarea urmăririi penale se realizează în comun de pricurori și reprezentanți ai serviciuli secret, “c nerespectarea separației de competențe între cele două structuri și a rolului constituțional”. CCR reține că, începând cu anul 2009, “s-au creat premisele norative pentru ca SRI să exercite atribuții de cercetare penală în orice domeniu. Or, acest aspect duce la încălcarea articolului 1, alineat 4, privind separația și echilibrul puterilor în stat și articolului 61, alineat 1, din Constituție, cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiutoare a țării”.

Parchetul a cedat SRI atribuțiile

Cu privire la echipele operative comune, prevăzute de acest protocol, CCR reține că planurile de acțiune pe baza cărora acționează acestea implică o poziție concordantă pi cecizională a enttăților care au încheiat protocolul, “ceea ce înseamnă că Minsterul Public a cedat o competență exclusivă a sa în ceea ce privește activitatea judiciară.

“Practic, acest protocol operează, în mod indirect, o adăugire la prevederile Codului de procedură penală, competenţa dispunerii unei măsuri procesuale fiind transferată de către chiar titularul său – Ministerul Public – unui serviciu secret. Curtea apreciază că încălcarea dimensiunii atributive de competenţă a Constituţiei, cu arogarea unei competenţe legislative, reprezintă în sine un act contrar ordinii constituţionale şi trebuie sancţionată de garantul supremaţiei Constituţiei”, se arată în motivarea acestei decizii devastatoare. Concret, spune Curtea, prevederile acestui diminuează rolul procurorului în cadrul procesului penal şi sporesc rolul serviciilor secrete în cadrul acestuia, iar, pe de altă parte, afectează, în mod nepermis, drepturile şi libertăţile fundamentale, prin diminuarea garanţiilor asociate acestora în sensul că activitatea de obţinere a probelor o poate realiza un serviciu de informaţii care nu are calitatea de organ de cercetare penală special. Toate aceste încălcări ale Constituţiei atrag aplicarea sancţiunii plasării întregului protocol în afara ordinii constituţionale.

A fost încălcată securitatea juridică a persoanei

Cea mai gravă mențiune din cuprinsul acestei decizii este aceea potrivit căreia Curte Constituțională reține că, prin semnatea protocolului din anul 2009, “a fost încălcată securitatea juridică a persoanei, prevăzută de art.1 alin.(5) din Constituţie, din moment ce încrederea sa legitimă în valorile Constituţiei nu a fost respectată”. CCR arată că, din acest punct de vedere, se ridică problema punerii instanţelor judecătorești într-o situaţie atipică, în sensul că acestea nu cunoşteau prevederile protocolului, având în vedere caracterul său secret, şi, în mod rezonabil, nu dispuneau de un cadru normativ în temeiul căruia să realizeze o verificare efectivă a modului în care au fost obţinute mijloacele de probă, astfel încât, pe diverse segmente temporale, nici nu analizau consecinţele obţinerii mijloacelor de probă în condiţiile acestui protocol și nu dispuneau de un cadru legal de referinţă, ele identificând problema supusă judecăţii Curţii Constituţionale şi importanţa ei de abia în momentul în care s-a prezentat public existenţa acestuia. “Faptul că reacţia acestora a fost difuză în problema dată, având în vedere chiar paradigma juridică creată şi închegată timp de peste 7 ani de aplicare continuă a protocolului, pune instanţele judecătoreşti în situaţia de a aplica ele însele teoria discontinuității în drept, prin modificarea paradigmei juridice pe care au aplicat-o în toată această perioadă de timp”, spun judecători..

Prin urmare, Curtea constată că protocolul a imprimat o anumită practică judiciară care nu se supune în totalitate exigenţelor art.124 din Constituţie, potrivit căruia justiţia se înfăptuieşte în numele legii. De aceea, protocolul încheiat a determinat punerea instanţelor în situaţia de a nu mai putea înfăptui justiţia în numele legii, contrar art.124 din Constituţie, cu nesocotirea rolului acestora în ordinea constituţională, prevăzut de art.126 din acelaşi act. În acest snens, acest protocol se opune și contracarează politica legislativă a Parlamentului, a pus instanțele în situația de a valorifica actele procesuale pu procedural obținute în baza protocolului, și nu a legii, cntrar Constituției, a afectat securitatea juridică a persoanei și a creat riscul încălcării drepturilor și libertăților fundamentale.

În legătură cu Protocolul semnat în 2016, CCR arată că, la rândul lui, a adăugat la Constituție, prin “redimensionarea rolului Minsterului Public și a statutului procurorului în cadrul procesului penal”. “O asemenea conduită instituțională  a Ministerului Public este contrară loialităţii constituţionale prevăzute de art.1 alin.(5) din Constituţie, favorizată fiind şi de exercitarea necorespunzătoare de către Parlament a controlului parlamentar asupra activității serviciilor de informaţii, prevăzută de art.65 alin.(2) lit.h) din Constituţie”, se mai precizează în această Decizie.

Nulitate absolută

Curtea Constitușională subliniază că administrarea probelor de către alte organe decât cele judiciare încalcă competenţa materială a organelor de urmărire penală. Fapt ce ce atrage aplicarea sancţiunii prevăzute de art.281 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură penală, respectiv nulitatea absolută a actelor prin care s-a administrat aceasta.

De asemenea, spun magistrații constituționali, aceeaşi sancţiune se impune şi în privinţa actelor prin care s-a administrat o probă de către organele de urmărire penală, fără a se ţine cont de calitatea persoanei.

Parlamentul, complice cu semnatarii protocoalelor

Nici Parlamentul nu a scăpat de critici dure din partea Curții Constitușinale. “Parlamentul a cunoscut existenţa acestui protocol, însă a preferat să rămână într-o stare de pasivitate continuă, deşi dispunea de mijloacele constituţionale necesare înlăturării prin propria sa acţiune a efectelor protocolului care puteau contraveni legii. Din contră, în loc să îşi exercite competenţa de control, Parlamentul a sesizat Curtea Constituţională. Din această perspectivă, având în vedere faptul că pe perioada de valabilitate a protocolului analizat nu a dezavuat sau respins nici prevederile protocolului şi nici acţiunile întreprinse în baza acestuia, Curtea constată caracterul necorespunzător al controlului parlamentar exercitat asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii”. “Parlamentul, ca organ de control al activităţii Serviciului Român de Informaţii, avea posibilitatea constituţională şi pârghiile legale de a solicita reintrarea în legalitate. Prin urmare, conduita Parlamentului a fost, la rândul ei necorespunzătoare, întrucât, prin modul superficial al controlului parlamentar realizat, nu a dat substanţă atribuţiei sale constituţionale de a controla 77 activitatea serviciului de informaţii. În consecinţă, Curtea reţine că, prin exercitarea superficială a competenţelor sale cu privire la controlul parlamentar şi la examinarea rapoartelor de activitate a Serviciului Român de Informaţii în raport cu încheierea, conţinutul şi executarea protocolului analizat, Parlamentul a acceptat, în mod implicit, un act ce contravenea ordinii constituţionale, ceea ce determină concluzia că există un conflict juridic de natură constituţională complex care a fost determinat de încheierea protocolului analizat şi favorizat de controlul parlamentar exercitat în mod necorespunzător”, se arată în Decizie.

Decizia CCR cu privire la neconstituționalitatea integrală a Protocolului SRI – PÎCCJ din 2009, încheiat pe vremea lui Kovesi, și parțială a celui din 2016, încheiat de Lazăr, nu a fost însușită de judecători Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea

Despre primul protocol, Curtea arată că a determinat punerea instanţelor în situaţia de a nu mai putea înfăptui justiţia în numele legii, contrar art.124 din Constituţie, cu nesocotirea rolului acestora în ordinea constituţională, prevăzut de art.126 din acelaşi act

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul
Galerie Foto În timp ce unele dintre companiile pe care omul de afaceri Puiu Popoviciu le mai deţine, încă, în România, prin intermediul mamei sale, în vârstă de 89 de ani, trag oblonul, o altă societate din siajul...

Cum creştem copii generoşi

Cum creştem copii generoşi
Generozitatea şi empatia sunt abilităţi ce pot fi învăţate de copii încă de la vârste fragede. Uneori, dorinţa unui copil de a împărți mâncarea sau o jucărie nu vine natural, însă nu trebuie să vă...

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună
Augustin Lazăr alege să-și finalizeze cariera de procuror în cel mai urât mod posibil. Luptându-se să rămână în funcția de procuror general, până în ultima zi a mandatului, deși, încă de acum șase luni...

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți
Galerie Foto Scriitorul Radu Găvan şi-a cucerit cititorii prin stilul său direct. „Diavoli fragili" este al treilea roman al autorului, un roman întunecat dar din care reiese dragostea pentru literatură. O carte despre fragili...

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă
Un bau-bau mai recent sperie lumea: osteoporoza. Adică, prin pierderea de masă osoasă, se şubrezesc oasele şi apar fracturi la căderi banale. Sunt atacate de osteoporoză mai cu seamă femeile, după instalarea...

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg
Cu două săptămâni înainte de Paște, în Piața Obor, un kilogram de struguri e mai ieftin decât 2 legături de ceapă. Nu e scumpă ceapa, cum s-ar putea crede, ci strugurii sunt cei care au eclipsat verdețurile...

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei
Galerie Foto Una dintre încercările disperate de a anihila Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura de parchet care investighează “unităţile de elită” ale DNA din Ploieşti şi Oradea, care a...

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
Într-unul dintre multele mandate pe care actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, le-a avut în calitate de primar al Sibiului, acesta a încercat să desfiinţeze reglementările legale care dădeau dr...

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia
Galerie Foto Curtea Constituţională va decide, astăzi, dacă va admite sau nu sesizarea făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură...

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”
Galerie Foto Dacă până acum un deceniu bolile de inimă şi infarctul miocardic păreau apanajul persoanelor cu vârste mai înaintate, în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 40 de ani ajung pe masa de operație şi chiar mor...

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele
Un pas important făcut de chirurgie a însemnat extinderea intervenţiilor minim invazive. Nu se mai practică o tăietură mare, cu bisturiul, ca în chirurgia clasică, se fac 2-3 incizii mici, cât butoniera de la c

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora
Galerie Foto Dezvăluirile legate de modul în care Comisia de Liberări Condiţionate de la Penitenciarul Aiud, din perioada 1985-1986, condusă de actualul procuror general Augustin Lazăr, a refuzat, de două ori, eliberarea...

Clubul celor care se trezesc la 5 dimineața

Clubul celor care se trezesc la 5 dimineața
Galerie Foto Cine ar vrea să se trezească zilnic cu noaptea în cap fără să fie nevoit să o facă? Majoritatea vrem să dormim mai mult, să muncim de pe o plajă și să ne facem siesta la prânz. Doar că alarma sună în...

Generalul Opriș, coleg de serviciu cu un acuzat din dosarul „Realitatea”

Generalul Opriș, coleg de serviciu cu un acuzat din dosarul „Realitatea”
Galerie Foto Fostul director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), devenit celebru, în timpul mandatelor la Cotroceni ale lui Traian Băsescu, Marcel Opriş, a renunţat, la sfârşitul anului trecut, la calitatea de...

Cătălin Mahu: „Nu cred că într-o generație vom mai auzi de ștevie, de borș de urzici”

Cătălin Mahu: „Nu cred că într-o generație vom mai auzi de ștevie, de borș de urzici”
După o experiență de peste 20 de ani în lumea restaurantelor, antreprenorul Cătălin Mahu s-a pus la birou și și-a scris toate amintirile legate de mâncărurile din copilările, deschiderea primelor restaurante...
Serviciul de email marketing furnizat de