Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aflată în procedura insolvenţei, compania Mira Telecom, abonată, de ani de zile, la contracte importante încheiate cu structurile de forţă ale statului, se află în litigiu cu Banca Transilvania. Mai exact, banca a cerut, la sfârşitul anului trecut, voie de la judecătorul sindic să poată valorifica mai multe creanţe certe ale companiei în cauză, care sunt grevate de ipoteci imobiliare şi mobiliare în favoarea băncii. Unul dintre bunurile imobiliare ipotecate este chiar sediul de birouri al Mira Telecom SA, situat în oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, creditorul arătând Tribunalului că proprietatea nu este indispensabilă debitoarei pentru a-şi continua activitatea şi pentru a implementa un eventual plan de reorganizare. Tribunalul Bucureşti a respins, însă, solicitarea cu privire strict la acest capăt de cerere, decizând că în respective clădire firma derulează mai multe contracte cu Serviciul Român de Informaţii, care a emis, în 2017, mai multe certificate de securitate şi că în acel imobil sunt depozitate documente clasificate cu nivelul Strict Secret. Întâmplător sau nu, unul dintre acţionarii Mira Telecom SA, Dragoş Băsmăluţă, mai deţine o companie, pe nume Logika IT Solutions, împreună cu Iulia Maria Zamfir, fiica generalului Dumitru Zamfir, fost director adjunct al Serviciului Român de Informaţii.
În dosarul în care a fost declanşată procedura insolvenţei faţă de compania Mira Telecom SA, unul dintre creditori, Banca Transilvania, a solicitat judecătorului sindic de la Secţia a VII-a Civilă ridicarea suspendării acţiunilor judiciare, extrajudiciare şi de executare silită a bunurilor debitoarei. Conform articolului 75, alineat 1, din Legea nr. 85/2014, privind insolvenţa, de la data deschiderii procedurii insolvenţei se suspendă de drept toate aceste acţiuni judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor, iar valorificarea dreptului creditorilor se poate face numai în cadrul procedurii insolvenţei, prin depunerea cererilor de admitere a creanţelor. Însă, în conformitate cu articolul 78, alineat 1, din aceeaşi lege, creditorul titular al unei creanţe ce beneficiază de o clauză de preferinţă poate solicita judecătorului sindic ridicarea suspendării cu privire la creanţa sa şi la valorificarea imediată, în cadrul procedurii, a bunului asupra căruia există cauza de preferinţă.
Banca Transilvania deţine împotriva Mira Telecom SA creanţe certe, lichide şi exigibile, în valoare de 13.912.933,07 lei, la care se adaugă creanţe sub condiţie în valoare de 907.274,39 de lei. Toate aceste creanţe au fost garantate de către Mira Telecom în favoarea băncii cu mai multe ipoteci mobiliare şi imobiliare.
Contract cu serviciul secret, ipotecat
Astfel, a fost ipotecat un imobil, constând în spaţiu de birouri compus din demisol, parter şi un etaj, la care se adaugă un teren intravilan, cu suprafaţa de 1.034,86 metri pătraţi, din Strada Nicolae Grigorescu nr. 13, Otopeni, judeţul Ilfov. Clădirea se află în proprietatea Mira Telecom, iar terenul aparţine unuia dintre acţionari, Stelian Ilie, şi soţiei acestuia din urmă, Camelia Cristina. Tot acest imobil este grevat de ipoteca imobiliară constituită în favoarea Băncii Transilvania, prin contractul de ipotecă nr. 1829 din 30 iunie 2018, stabilită prin intermediul unui raport de expertiză întocmit de ANEVAR la suma de 2.046.000 de lei. În timp ce valoarea creanţei garantate cu această ipotecă este de 5.926.906.12 lei.
De asemenea, a mai fost ipotecat, tot în favoarea Băncii Transilvania, un teren, în suprafaţă de 3.500 metri pătraţi, amplasat pe DN 73, pe raza localităţii Râşnov, judeţul Braşov, proprietate a SC Mira Telecom SA, grevat de ipoteca imobiliară constituită în favoarea băncii, dreptul de ipotecă fiind înscris în cartea funciară. Valoarea de piaţă a terenului, conform ANEVAR, este de 518.818 lei.
Acestea sunt principalele bunuri imobiliare ipotecate la Banca Transilvania, însă au mai fost ipotecate inclusiv sumele din contractele pe care Mira Telecom le avea în derulare. Printre clienţii acestor contracte se numără Aeroportul Oradea, Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Penitenciarul Arad, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Consiliul Judeţean Olt, Autoritatea Naţională pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi Creşterea Precipitaţiilor sau Aeroclubul României.
Însă, printre ipotecile înscrise se numără şi sumele datorate Mira Telecom SA izvorâte din contractul de furnizare nr. 1408715/97 din data de 21 noiembrie 2016, încheiat de această companie cu firma oficială a SRI, Regia Autonomă RASIROM RA, ipotecate în favoarea Băncii Transilvania prin contractul de ipotecă mobiliară nr. 761/CES/02 din 25 noiembrie 2011.
Clădirea vizată, “indispensabilă” Serviciului Român de Informaţii
În aceste condiţii, Banca Transilvania a considerat că bunurile ipotecate în vederea garantării creanţelor sale în raport cu obiectul de activitate al Mira Telecom nu sunt necesare desfăşurării activităţii acesteia, întrucât constau în spaţii de birouri şi teren şi, ca atare, nu prezintă o importanţă determinantă pentru desfăşurarea activităţii curente şi, implicit, pentru implementarea şi reuşita unui eventual plan de reorganizare.
Ei bine, în faţa instanţei, administratorul judiciar al Mira Telecom a invocat faptul că, în ceea ce priveşte imobilul de birouri din Otopeni, acesta reprezintă chiar locul în care se desfăşoară cea mai mare activitate a societăţii, “atât din punct de vedere tehnic, cât şi administrativ”, dar şi pentru că acolo se derulează contractele încheiate cu autorităţile statului, “iar contractele respective necesită anumite condiţii de securitate”.
Instanţa Tribunalului Bucureşti scrie, în motivarea hotărârii pronunţate, că “în imobilul din Otopeni se desfăşoară activitatea societăţii debitoare. Acest imobil a fost avut în vedere la încheierea anumitor contracte încheiate de Mira Telecom cu mai mulţi contractori fiind emise autorizaţiile de securitate industrială, în intervalul 8.04.2013 – 11.07.2017, în care se precizează că acest punct de lucru (…) este certificat pentru derularea unor contracte clasificate al căror beneficiar este Serviciul Român de Informaţii şi în cadrul căruia sunt gestionate informaţii clasificate de nivel Secret de Stat”. “Nu se poate reţine că ar fi în interesul maximizării averii debitoarei, în vederea îndestulării creanţelor creditorilor, relocarea, chiar şi parţială, a activităţii debitoarei, care ar presupune costuri pentru mutarea sediului, obţinerea autorizaţiilor de securitate şi angajarea unor persoane calificate”, se mai arată în decizia instanţei.
În consecinţă, Tribunalul Bucureşti consideră că “acest imobil este indispensabil pentru reuşita planului de reorganizare, în vederea continuării contractelor aflate în derulare pentru care s-au emis autorizaţiile de securitate”. Şi, ca urmare, Tribunalul Bucureşti a admis doar în parte cererea formulată de Banca Transilvania, dispunând ridicarea suspendării prevăzute de Legea insolvenţei numai pentru creanţa constând în terenul de 3.500 de metri pătraţi din Râşnov.
Legăturile acţionarilor cu fostul general Dumitru Zamfir
Conform Registrului Comerţului, SC Mira Telecom SA are trei acţionari, persoane fizice. Stelian Ilie (80% din părţile sociale), Dragoş Băsmăluţă şi Dănuţ Florin Modoran, cu câte 10 la sută din acţiuni. Acţionarul majoritar al firmei, Stelian Ilie, împreună cu Dragoş Băsmăluţă, mai deţin şi compania Mira Software Technologies SRL. Ambele companii fac parte din grupul de firme Mira Group, care activează pe piaţa de securitate şi telecomunicaţii. Deloc întâmplător, unul dintre acţionarii Mira Telecom, care îndeplineşte şi funcţia de director, Dragoş Băsmăluţă, deţine părţi sociale la o altă companie de profil, SC Logika IT Solutions SRL. Această ultimă companie a luat fiinţă în ianuarie 2012 şi a fost fondată de către Dragoş Băsmăluţă, care a deţinut, timp de câteva luni, calitatea de asociat unic al firmei. La înfiinţare, societatea şi-a înregistrat, la Registrul Comerţului, obiectul de activitate “realizarea soft-ului la comandă”. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în data de 3 mai 2012, asociatul unic Dragoş Băsmăluţă decide să se autoconvoace într-o adunare a SC Logika IT Solutions SRL, ocazie cu care a hotărât să cesioneze un pachet de 10 la sută din participaţiile sale la societate către o anume Iulia Maria Zamfir, născută în 1982. Aceasta este nimeni alta decât fiica generalului Dumitru Zamfir, fost director adjunct al Serviciului Român de Informaţii. Până în martie 2016, societatea în cauză a funcţionat cu aceşti doi asociaţi. Tot de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului suntem informaţi de faptul că, în data de 23 martie 2016, Dragoş Băsmăluţă şi asociata sa, Iulia Maria Zamfir, se reunesc într-o adunare a asociaţilor SC Logika IT Solutions SRL, unde decid să-l coopteze în cadrul companiei pe un anume Ion Mărgăritescu. În urma acestei hotărâri, structura acţionariatului firmei se schimbă, în sensul că Dragoş Băsmăluţă deţine, din acel moment, 60 la sută din participaţii, Iulia Maria Zamfir - 6,66 la sută, iar Ion Mărgăritescu - 33,34 la sută din beneficii şi pierderi.
Generalul Dumitru Zamfir, tatăl Iuliei Maria Zamfir, este fost ofiţer de informaţii, specializat în domeniul interceptărilor. Zamfir, cunoscut în sistem şi sub porecla de “Timpanul”, a condus, în calitate de director adjunct, Serviciul Român de Informaţii în perioada 1997-2008. Numele său a apărut într-un dosar instrumentat de către Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind trimis în judecată în anul 2011, alături de un alt director adjunct al SRI, Ionel Marin, dar şi de colonelul SRI Cătălin Septimiu Miu. Aceştia au fost puşi sub acuzare de către procurorii anticorupţie pentru că au închiriat şi, ulterior, au cumpărat, în mod ilegal şi la preţuri subevaluate, locuinţe aflate în proprietatea Regiei Autonome – Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii.
Afacerile “clasificate” din Otopeni
Cu trei zile înainte de terminarea anului 2017, în data de 28 decembrie, Serviciul Român de Informaţii, prin Unitatea Militară UM 0461 Bucureşti, a finalizat procedurile de negociere în vederea achiziţionării unui pachet de aparate cu raze X, destinate controlului bagajelor şi al coletelor suspecte. Din caietul de sarcini, dar şi din anunţul de atribuire publicat, de către autoritatea contractantă, pe SEAP, rezultă că aceste aparate sunt destinate locaţiei în care îşi desfăşoară activitatea chiar unitatea militară a SRI, în strada Jandarmeriei, din nordul Capitalei, în apropierea cartierului rezidenţial de lux “La Stejari”. Procedura de achiziţie a fost, potrivit anunţului de atribuire citat, organizarea unei licitaţii deschise, împărţită pe trei loturi. Primul lot, care viza achiziţia de aparate cu raze X pentru radiografierea coletelor suspecte, a fost atribuit în data de 22 decembrie 2017, la un preţ de 3.228.628 de lei fără TVA. Al doilea lot a fost atribuit în 28 decembrie, la o valoare de 268.375 de lei fără TVA, şi vizează achiziţia unor aparate cu raze X pentru tunel cu dimensiune mică şi medie, în timp ce ultimul lot, atribuit tot la data de 28 decembrie, se referă la achiziţia unui aparat cu raze X pentru tunel cu dimensiune mică, în valoare de 230.653 de lei fără TVA. În total, cele trei loturi ajung la 4.435.880.64 de lei cu TVA inclus (981.751,3 euro). Pentru ultimul lot au fost depuse trei oferte, pentru al doilea doar două oferte, iar pentru lotul unu a fost înregistrată o singură ofertă admisibilă. Toate cele trei loturi au fost adjudecate de către compania Mira Telecom SA.
Este pentru a doua oară când UM 0461 Bucureşti cumpără de la Mira Telecom acest tip de echipamente. În data de 18 mai 2015, SRI a mai achiziţionat, în aceeaşi manieră, aparate cu raze X pentru controlul bagajelor şi coletelor suspecte, în valoare de 5.490.720 de lei cu TVA (1.220.160 de euro).
Contracte cu statul de 60 de milioane de euro
Anul trecut, “Jurnalul” a dezvăluit că, din 2007, pe SEAP au fost publicate, la capitolul contracte atribuite prin licitaţie deschisă sau prin negociere directă, nu mai puţin de 57 de contracte încheiate de Mira Telecom cu instituţiile statului. Valoarea acestora se situează undeva în jurul sumei de 60 de milioane de euro. 30 de autorităţi publice au apelat la serviciile acestei companii, după cum urmează: Romatsa (4 contracte), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (2 contracte), Ministerul Apărării Naţionale (6 contracte, dintre care 5 atribuite de UM 02415 Bucureşti şi unul atribuit de UM 02550 Bucureşti), Serviciul Român de Informaţii (11 contracte, din care 6 atribuite de Institutul pentru Tehnologii Avansate, unul atribuit de UM 0296 Bucureşti şi câte 2 contracte atribuite de UM 0929 Bucureşti, respectiv UM 0461 Bucureşti). La acestea se adaugă Primăria Sectorului 4 (3 contracte), Universitatea Bucureşti (1 contract), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hurubei” (1 contract), Ministerul Finanţelor Publice (3 contracte), Aeroportul Arad SA (2 contracte), Ministerul Justiţiei (1 contract). Ministerul Afacerilor Interne a derulat cu aceeaşi firmă opt contracte, din care două chiar de centrala ministerului, cinci prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi încă un contract prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Organizare Jilava.
Banca Transilvania a cerut instanţei ridicarea interdicţiei de a executa silit sediul Mira Telecom din Otopeni. Acesta este ipotecat la bancă, pentru garantarea unei creanţe de 5.926.906.12 lei.
Judecătorul sindic de la Tribunalul Bucureşti nu a fost de acord cu cererea băncii, reţinând că acest sediu este certificat pentru derularea unor contracte clasificate al cărui beneficiar este SRI şi “în cadrul căruia sunt gestionate informaţii clasificate de nivel Secret de Stat”.
