Pădurile, lăsate de deputaţii PDL şi UDMR pradă gateriştilor.

Retrocedarile ilegale din judetul Timis au ajuns pe masa deputatilor din Comisia de cercetare a abu­zu­rilor. Peste 11.000 de hectare de pa­dure, cu o masa lemnoasa in valoare de peste 30 de milioane de dolari, au fost cedate de autoritatile locale, cu aju­torul judecatorilor, unei societati-fan­toma, infiintata de autorii celor mai mari defrisari din zona, fratii Dorin si Florin Maran. Jurnalul Na­tional a relatat deja despre aface­rile ce­lor doi si despre increngaturile po­li­tice pe care s-au bazat in obtinerea dreptului de a stapani padurea.

Cazul a fost reclamat la Comisia de abuzuri de catre Regia Nationala a Padurilor – Romsilva si ar fi meritat infiintarea unei comisii parlamen­tare de ancheta, propusa de presedintele Comisiei de cercetare a abu­zu­ri­lor deputatul Ioan Stan (PSD). Acesta ar fi trebui sa extinda cercetarile si asupra altor cazuri de retrocedari, in conditiile in care Romsilva a informat Comisia de abuzuri ca, la nivel na­ti­o­nal, 562.530 de hectare de pa­dure au fost retrocedate cu in­calcarea pre­ve­derilor legale. Suprafata este enor­ma, echivalenta unui judet in­treg, dar, culmea!, deputatii n-au con­si­de­rat subiectul suficient de in­teresant sau de grav, astfel ca, in plen, in 24 mai, au respins infiintarea unei astfel de comisii de ancheta care sa intre in detaliile cazului. Manuitorii "druj­bei politice" care au taiat din ra­dacini ori­ce incercare de a dezvalui ilega­li­ta­tile au fost deputatii PDL si UDMR. Acestia au votat in bloc impotriva in­fiin­tarii comisiei de ancheta.
Presedintele Comsiei de cer­ce­tare a abuzurilor, deputatul Ioan Stan, a declarat insa pentru Jurnalul Na­tional ca va face totusi o cercetare mai restransa si ca a inaintat deja me­moriul catre Parchetul General.

In 2006, fratii Maran au infiintat Societatea Anonima Forestiera Na­drag, pretinzand ca este continuatoa­rea vechii Societati Anonime Fo­res­ti­ere Nadrag, care functionase din 1924 pana in 1948, cand co­mu­ni­s­ti­lor le-a venit ideea sa o desfiinteze. Pa­durea despre care se vorbeste in petitia Romsilva i-a apartinut industriasului Max Auschnit, iar fratii Ma­ran au pretins dreptul de proprietate asu­pra terenului respectiv.

In documentul adresat de Romsilva Comisiei de abuzuri, in 10 martie 2011, se arata insa ca nu exista nici un drept al Asociatiei Societatea Forestiera Anonima de a obtine cele 11.144 de hectare de padure. Aceasta este o asociatie comerciala pe actiuni, si nu o forma asociativa de proprietate. Drept urmare, nu putea fi benefici­a­ra a reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii 1/2000, pentru ca legea prevede ca beneficiari pot fi doar obstile, composesoratele, etc. Mai mult, Societatea Forestiera Anonima nici macar nu a fost deposedata abuziv de regimul comunist, padurea fiind preluata de stat in contul unei datorii neplatite. Societatea Forestiera luase un credit de la Socie­ta­tea Nationala de Credit Industrial, in valoare de 42 de milioane de lei, garantand cu padurea respectiva, si a fost dizolvata prin decizie a minis­trului Industriei, din 1948, ca urmare a nerambursarii creditului. Romsilva mai dezvaluie ca membrii Asociatiei Societatea Forestiera si antecesorii acestora nu au detinut paduri in pro­pri­etate, anterior anului 1948.

Cu toate acestea, Comisia locala pentru retrocedari Nadrag a stabilit dreptul de proprietate in favoarea Asociatiei, fara sa-i verifice conditia de beneficiar al legii fondului funciar, cu interpretarea eronata a ins­cri­su­ri­lor depuse si cu multe alte nere­guli reclamate de Romsilva. Soarta pa­durii Nadrag ia o intorsatura halu­ci­nanta gratie Comisiei judetene de fond funciar Timis, care initial a in­va­li­dat propunerea de retrocedare a co­misiei locale Nadrag, dupa care a va­lidat-o la distanta de doar trei luni, in mai 2009 (Hotararea 54/5/2009). In­teresant este ca in intervalul de trei luni s-a produs o importanta schimbare politica: prefectul liberal Ovi­diu Draganescu a fost inlocuit, prin de­cizie a Guvernului Boc, cu pedelistul Mircea Bacala.

Cazul ajunge apoi in instanta, ultima hotarare a Comisiei judetene fiind ata­cata de Directia Silvica Timis, dar fa­ra succes pentru ca Judecatoria Lu­goj a respins plangerea pentru ca re­pre­zentantii directiei silvice nu s-au ob­o­sit sa depuna documente relevante sau nici macar nu s-au prezentat in instanta. Povestea s-a repetat si la recurs, Tribunalul Timis res­pin­gand actiunea pentru ca Romsilva nu avea calitate procesuala.

Jurnalul National a relatat in re­pe­tate randuri despre lupta oarba care se duce intre doua grupari ale PD-L si PSD pentru a pune mana pe pa­durea din jurul orasului Nadrag, zona foarte cunoscuta pentru de­fri­sa­rile ilegale si pentru afacerile la ne­gru cu masa lemnoasa. Frac­tiu­nile im­plicate provin atat din PSD, cat si din PD-L, iar soldateii arun­cati in lupta pentru cele 11.280 de hectare de padure sunt cei doi lo­cal­nici, fratii Dorin si Florin Maran, mari gateristi din zona, care au distrus toate pa­du­rile timisene din comuna Criciova. Cei doi au manevrat o retea in­treaga de pioni in hatisul auto­ri­tatilor pu­blice, obtinand astfel retrocedarea padurii.

Cine apara statul in instante?
Deputatii din Comisia de cercetare a abuzurilor i-au audiat deja pe prefectul de Timis, Mircea Bacala, si pe primarul din Nadrag, Liviu Mun­te­an, fara a ajunge la clarificari suplimentare. Bacala a sustinut ca nu cunostea detaliile cazului, iar primarul din Nadrag a spus ca a aprobat retrocedarea pentru ca repre­zentantii Asociatiei Societatea Forestiera Anonima i-au prezentat o hotarare judecatoreasca ce arata ca este continuatoarea Asociatiei interbelice. In aceste conditii, pre­sedintele Comisiei, Ioan Stan, a trimis memoriul catre procurorul general, Laura Codruta Kovesi, care i-a raspuns ca l-a inaintat catre Parchetul Timis. In plus, Comisia incearca sa afle cine ar trebui sa reprezinte in instanta interesele statului in acest caz, intrucat instanta din Timis a respins calitatea procesuala a Romsilva. "Intrucat Ministerul Finantelor este depozitarul proprietatii statului, am adresat o intrebare catre minis­trul Gheorghe Ialomitianu (foto) pentru a vedea daca MF are calitate procesuala in aceste cauze", ne-a explicat presedintele Comisiei, adaugand ca in decurs de o luna nu a primit nici un raspuns.