Povestea „eminenţei cenușii” din spatele patronului Hexi Pharma

“Jurnalul Naţional” a intrat în posesia a două hotărâri judecătoreşti care descriu în amănunt modul în care Victor Miron Panaitescu, “eminenţa cenuşie” din spatele patronului Hexi Pharma, Dan Alexandru Condrea, a dat tunuri de peste 109 miliarde de lei vechi unor societăţi de valori mobiliare, prin furtul unor acţiuni, tranzacţionarea pe bursă a acestora, fără acordul titularilor de drept, precum şi utilizarea unei reţele de complici ce au utilizat, atât în cadrul unor operaţiuni notariale, dar şi în tranzacţiile efectuate, de documente de identitate falsificate. În total, Panaitescu are la activ trei condamnări  - de 11 ani şi 12 ani, pentru furt, şi de alţi 2,9 ani de închisoare, pentru ucidere din culpă, fiind, în prezent, pus sub învinuire de DNA şi în dosarul “Hexi Pharma”, pentru spălare de bani. Despre aceasta, prima soţie a lui Condrea, Laura Georgescu, a dezvăluit faptul că era “interfaţa” Hexi în relaţia cu Ministerul Dezvoltării, condus de Elena Udrea, pentru contracte cu finanţare din fonduri europene.

Fostul administrator al firmelor aparţinând grupului Hexi Pharma, Victor Miron Panaitescu, are de restituit SIF Oltenia peste 600.000 de lei, ca urmare a unei decizii judecătoreşti prin care a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru furt de acţiuni. Anul trecut, apartamentul său a fost scos la licitaţie de un executor judecătoresc, care a reuşit să obţină pe el suma de 180.000 de lei. Acest imobil, însă, este menţionat într-un alt dosar penal, unde Panaitescu a fost condamnat, în 2005, la 12 ani de puşcărie pentru furtul unor acţiuni la ASIROM, în valoare de alte 9 miliarde de lei vechi.

Tranzacţii ilegale fără acordul titularilor de drept

În luna decembrie a anului 1999, Victor Miron Panaitescu, mâna dreaptă a lui Dan Alexandru Condrea, a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru furt calificat, complicitate la fals şi la uz de fals. Alături de el, au mai fost deferiţi instanţei de judecată alţi doi complici ai acestuia, Ciprian Robert Sava şi Nicolae Lazin.

Potrivit rechizitoriului întocmit de anchetatori, la vremea respectivă, în perioada decembrie 1998 – februarie 1999, Miron Panaitescu, în calitate de administrator de fapt al Societăţii de Valori Mobiliare SVM Valinvest SRL Baia Mare, împreună cu celelalte două persoane, au încheiat contracte de intermediere de valori mobiliare cu SVM Expert Broker Group SA Bucureşti, SVM A/A Invest Bucureşti şi SVM KGT Invest SRL Gherla, judeţul Cluj, cărora le-au transmis ordine de cesionare de acţiuni dobândite în urma procesului de privatizare în masă la un număr de 36 de societăţi comerciale, operaţiuni care au fost efectuate fără acordul posesorilor acestor valori mobiliare. Procurorii au constatat că, în urma acestor tranzacţii, s-a cauzat, la vremea respectivă, un prejudiciu în valoare de 8.973.252.270 lei vechi.

Din acelaşi document, aflăm că, în vara anului 1999, Miron Panaitescu i-a propus unui bărbat, acţionar majoritar la SVM Grim SA, să vândă împreună acţiuni pe piaţa de capital, fără a avea acordul titularilor, motivând faptul că, pentru aceasta, avea nevoie de o societate de valori mobiliare ca si intermediar şi, respectiv, de datele acţionarilor în registrele diferitelor societăţi. Planul lui Victor Miron Panaitescu consta în transformarea unei societăţi de valori mobiliare într-o societate de tip “carcasă”, căreia să-i fie deschis un cont în bancă şi prin intermediul căreia să se efectueze tranzacţii frauduloase. Acţionarul SVM Grim SA a refuzat această propunere.

A găsit un complice, posesor de acte de identitate false

Panaitescu nu a renunţat la idee. În ianuarie 2009, s-a întâlnit cu mai multe persoane care activau în zona pieţei de capital, precizând că doreşte să achiziţioneze pachetul majoritar de acţiuni al SVM Valinvest. În acest sens, i-a propus unei alte persoane să preia postul de director la această societate, poziţie din care să semneze documente de tranzacţionare pe bursă a unor acţiuni fără a avea acordul titularilor de drept. Şi această persoană l-a refuzat. Oferta a fost, însă, acceptată de o a treia persoană contactată, respectiv de Ciprian Robert Sava. Porocurorii spun că, prin mijloace pe care nu au reuşit să le elucideze, acest Sava a reuşit să-şi procure un buletin de identitate, sub numele de Constantin Adrian, eliberat de Poliţia Municipiului Curtea de Argeş. Tot procurorii spun că existau evidente asemănări ale trăsăturilor fizionomice între Sava şi Constantin Adrian. Pe acest act de identitate a fost aplicată şi ştampilată, în fals, fotografia lui Ciprian Robert Sava.

Actul de identitate falsificat a fost utilizat, ulterior, de Sava, în operaţiunile fraduloase executate în tandem cu Miron Panaitescu. Astfel, în 26 noiembrie 1998, un alt personaj al acestei poveşti, Nicolae Lazin, a semnat cu Miron Panaitescu un contract privind cesionarea unui pachet de 59,5% din capitalul social al Societăţii de Valori Mobiliare SVM Valinvest SA Baia Mare, Lazin retrăgându-se din firmă. În 11 decembrie 1998, Panaitescu îi cesionează, la rândul său, aceste acţiuni lui Ciprian Robert Sava (care a utilizat identitatea falsă Constantin Adrian), cu condiţia ca acesta să achite preţul acţiunilor. Întrucât această plată nu a avut loc, tranzacţia şi-a pierdut, un timp mai târziu, efectul juridic. De altfel, procurorii au constatat, în timpul anchetei penale, că între Panaitescu şi Sava a avut loc, într-o perioadă relativ scurtă, o multitudine de contracte contradictorii de cesiune, de împuternicire, de intermediere de valori mobiliare, de vânzare-cumpărare, de intermediere, cu o intenţie vădită de a eluda legea. Prin această metodă au fost tranzacţionate în fals valori mobiliare de 8,9 miliarde de lei vechi.

În data de 19 iulie 2005, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Miron Panaitescu la o pedeapsă de 12 ani de închisoare.

Cum a furat acţiuni de 100 de miliarde de lei vechi

La momentul în care magistraţii bucureşteni au pronunţat sentinţa, Victor Miron Panaitescu suferise deja o altă condamnare definitivă de 11 ani de închisoare pentru fapte similare. În acest dosar, mâna dreaptă a lui Dan Alexandru Condrea este acuzat că a delapidat 100 de miliarde de lei vechi la bursă, iar o parte din aceşti bani (mai bine de jumătate) nu au fost recuperaţi niciodată. Vorbim despre fapte care s-au petrecut la sfârşitul lunii iunie a anului 1999, când 900.000 de acţiuni ale ASIROM au fost furate prin intermediul unei Societăţi de Valori Mobiliare cu sediul în Timişoara.

Astfel, în 29 iulie 1999, la şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor ASIROM, SIF Oltenia a constatat că i-au fost sustrase acţiunile din cont şi a anunţat imediat Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM), dar şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei. Trei zile mai târziu, un anume Dan Octavian Goga este identificat ca autor şi arestat. În anchetă, Goga a dezvăluit faptul că Miron Panaitescu este creierul acestor operaţiuni. Anchetatorii au constatat, în urma verificărilor efectuate, că. în perioada 29 iunie – 28 iulie 1999, au fost tranzacţionate la bursă un număr de 550.000 de acţiuni ale ASIROM, la un preţ de 11.000 de lei vechi per acţiune. Pentru această operaţiune, Panaitescu ar fi pus la bătaie suma de 200 de milioane de lei vechi.

Victor Miron Panaitescu a fost arestat în data de 8 decembrie 1999. După alte opt zile, în data de 16 decembrie 1999, dosarul a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, sub acuzaţia de transfer ilegal de acţiuni din portofoliul unor fonduri de investiţii, cu intenţia de a folosi aceste acţiuni la Bursă şi de a le returna titularilor de drept înainte ca aceştia să descopere lipsa lor. În termeni penali, acţiunile lui Panaitescu şi ale complicelui său, Dan Octavian Goga, se traduc în complicitate la furt, furt şi spălare de bani. SIF Oltenia a aflat, însă, de aceste tranzacţii înainte ca planul lui Panaitescu să fie dus complet la îndeplinire. Dosarul a fost trimis instanţei Tribunalului Bucureşti.

În primul dosar, Miron Panaitescu a primit 11 ani de puşcărie, pentru că a pus la cale furtul a peste 900.000 de acţiuni deţinute la compania de asigurări ASIROM. 550.000 dintre acestea aparţineau SIF Oltenia. Prejudiciul s-a ridicat atunci la 100 de miliarde de lei vechi

În 2005, mâna dreaptă a lui Dan Condrea a mai fost condamnat la 12 ani închisoare într-un dosar privind tranzacţionarea unor valori mobiliare aparţinând unor persoane fizice şi juridice, fără ştiinţa şi încuviinţarea acestora. El s-a folosit de un complice care deţinea un act de identitate falsificat.

CEDO a respins plângerea împotriva condamnării

În data de 3 octombrie 2002, Tribunalul Bucureşti a decis să-l condamne, la fond, pe Victor Miron Panaitescu la o pedeapsă de 11 ani de închisoare în dosarul furtului acţiunilor deţinute de SIF Oltenia la ASIROM. În 28 ianuarie 2003, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul lui Panaitescu, menţinând condamnarea pronunţată de instanţa inferioară, iar, în data de 12 noiembrie 2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, ca Miron Panaitescu să execute 11 ani de puşcărie.

Panaitescu s-a eliberat condiţionat din penitenciar, sub supraveghere judiciară, în data de 24 aprilie 2007, după care a devenit director în cadrul grupului Hexi Pharma, patronat de Dan Alexandru Condrea.

În timpul detenţiei, Victor Miron Panaitescu a atacat decizia de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. El a fost reprezentat la instanţa europeană de către mama sa, Elena Panaitescu. În plângerea formulată, acesta a invocat faptul că procesul său a fost unul îndelungat şi că instanţele de judecată din România au ignorat argumentele sale cu privire la legislaţia aplicabilă faptelor sale. CEDO a decis, însă, că instanţele româneşti “nu au comis niciun act arbitrar” pe timpul judecăţii. “Mai mult, procesul a avut o durată de patru ani, pentru trei grade de jurisdicţie, ceea ce nu contravine cerinţei de celeritate, consacrate prin articolul 6 din Convenţie”, se arată în motivarea Curţii. La 19 aprilie 2014, CEDO a respins plângerea lui Panaitescu, ca inadmisibilă.

SIF Oltenia l-a executat silit 

Nici după eliberare, Panaitescu nu a scăpat de urmările acţiunilor sale din anul 1999. Din CA SIF Oltenia SA aflăm că, printre cauzele având ca obiect executarea slită, menţionate în cuprinsul acestui document, se află şi speţa referitoare la dosarul penal al acţiunilor ASIROM. Menţiunea se referă la dosarul de executare al SIF Oltenia împotriva lui Victor Miron Panaitescu, obligat, în solidar cu Dan Octavian Goga şi cu un anume Claudiu Marius Negruţiu, la plata de despăgubiri în valoare de 603.516 lei, “pentru furt de acţiuni”. În data de 27 mai 2015, a fost organizată o licitaţie de vânzare a unui apartament proprietate personală a lui Miron Panaitescu, imobil adjudecat la preţul de 185.000 de lei.

Acest apartament s-a aflat sub procedura executării silite încă din anul 2010, la Biroul Executorului Judecătoresc Cristian Bran. Potrivit Publicaţiei de Vânzare Imobiliară nr. 263 din 4 martie 2015, SIF Oltenia a obţinut, în 4 februarie 2011, la Judecătoria Sectorului 6, executarea silită a acestui bun, constând într-un apartament de două camere, în suprafaţă de 51,86 metri pătraţi, în Intrarea Portocalilor, din Capitală. Preţul de pornire a licitaţiei a fost de 110.200 lei. Apartamentul în cauză a fost achiziţionat de Panaitescu în perioada în care a săvârşit infracţiunile pentru care a fost condamnat la 12 ani de închisoare.

Acuzaţii de spălare de bani în afacerea “Hexi Pharma”

Acelaşi Miron Panaitescu a fost pus sub acuzare, în 2 iunie 2016, în spectaculosul dosar “Hexi Pharma”, fiind învinuit, alături de concubina lui Dan Condrea. Uliana Ochinciuc, şi de fratele acesteia, Radu, pentru spălare de bani. În acelaşi dosar. atât Hexi Pharma, cât şi offshore-urile cipriote SPS Chemical & Pharmaceutical Solutions LTD şi Hatom Limited LTD sunt acuzate de evaziune fiscală şi spălare de bani, în timp ce directoarea Flori Dinu este acuzată de complicitate la evaziune fiscală. Procurorii DNA susţin că, între 2008 şi 2016, Hexi Pharma a evidenţiat în contabilitatea firmei operaţiuni fictive de intermediere a unor achiziţii de bunuri, pentru a se sustrage de la plata unor taxe datorate statului în valoare de 1.737.417 euro. În acest sens, Hexi Pharma a fost ajutată de cele două offshore-uri cipriote pentru a diminua profitul real al companiei. Sumele obţinute astfel au fost transferate în conturi bancare ale lui Dan Condrea şi în conturile a nouă firme controlate de Victor Miron Panaitescu, în baza unor operațiuni de consultanță fictive prin care se urmărea să se ascundă originea infracțională a banilor (suma totală de 2.768.050 euro).

Interfaţa pentru obţinerea de finanţare din fonduri UE

Laura Georgescu, fosta soţie a lui Dan Condrea, a dezvăluit, la Antena 3, că Miron Panaitescu era interfaţa lui Condrea în relaţia cu Ministerul Dezvoltării Regionale, condus la acea dată de Elena Udrea, pentru obţinerea de finanţare din fonduri europene. În decembrie 2011, Hexi Medical Pharma a solicitat finanţare nerambursabilă din fonduri UE pentru înfiinţarea unei clinici medicale. Contractul a fost semnat la o săptămână de la depunerea cererii.

În septembrie 2011, o altă societate a lui Dan Condrea, Hexi Med SRL, fondată împreună cu tatăl său, Virgiliu Condrea, având ca obiect de activitate în domeniul medical specializat, a primit o cofinanţare de 189.000 de euro pentru înfiinţarea unei alte clinici medicale. Familia Condrea depusese cererea în aprilie 2010 şi se angajase să vină cu o contribuţie proprie la proiect de 220.000 de euro. În final, Clinica Hexi Med a costat 410.000 de euro.

În prezent, arestat pentru ucidere din culpă

Miron Panaitescu a mai primit o condamnare, în luna decembrie a anului trecut, la doi ani şi nouă luni de închisoare, pentru ucidere din culpă. În mod straniu, având în vedere evenimentul rutier în urma căruia şi-a pierdut viaţa Dan Condrea, în anul 2011, Miron Panaitescu a fost implicat, la rândul său, într-un accident de circulaţie. El conducea un autoturism care a căzut de pe un pod. Soţia sa, care se afla pe locul pasagerului din dreapta, a murit pe loc, în urma leziunilor suferite. Panaitescu, în schimb, a scăpat aproape nevătămat. Pedeapsa a fost contopită cu restul neexecutat din pedeapsa luată în dosarul acţiunilor SIF Oltenia de la ASIROM.