Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sergentul major Şelaru, avansat în timpul regimului Băsescu direct la gradul de colonel, a trecut cu brio de interviul susţinut la CSM în cadrul concursului de promovare la ICCJ. Valentin Şelaru candidează pentru un post de judecător la Secţia penală a instanţei supreme. CSM l-a declarat admis şi pe procurorul Dan Marius Foitos.
Deşi nu a judecat în viaţă vreun dosar, procurorul Horia Valentin Şelaru este foarte aproape să ajungă judecător la Secţia penală a instanţei supreme. Procurorul Şelaru de la PICCJ a trecut cu brio de examenul susţinut joi, 16 mai 2013, în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. CSM l-a declarat admis pe Horia Selaru în cadrul concursului de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta obţinând 15,33 puncte.
Practic, procurorul Şelaru este cu un picior în instanţa supremă. Pentru a deveni judecător la Înalta Curte a susţinut duminică, 19 mai, proba scrisă de la concursul de promovare la ICCJ. Subiectele nu au fost o problemă. Publicaţia Lumea Justiţiei se întreabă: “Nu ştim ce îl recomandă pe Horia Valentin Şelaru să ocupe funcţia de judecător la instanţa supremă, în condiţiile în care acesta nu a judecat vreun dosar în viaţa sa.
Şelaru a atins apogeul carierei în perioada în care a fost consilier al ex-procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, şi când a condus în calitate de interimar Secţia de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ. În legătură cu acest din urmă aspect, ne amintim că pe timpul în care Şelaru se afla în fruntea Secţiei de urmăriri penale, Traian Băsescu a scăpat de dosarul privind afacerile imobiliare derulate cu afaceristul Costel Căşuneanu, în care preşedintele era acuzat de spălare de bani.
Băsescu a primit NUP de la adjuncta lui Şelaru de la acea vreme, procuroarea Carmen Damian, după ce aceasta a simulat o cercetare penală”, scrie Lumea justiţiei.
De asemenea, trebuie spus că Horia Valentin Şelaru se numără printre procurorii avansaţi în grad în timpul regimului Băsescu. Concret, acesta a obţinut în 2011 gradul de locotenent colonel direct de la cel de sergent major. Şelaru a rămas însă fără acest grad, în urma unei decizii din 2012 a ministrului USL al Apărării, liberalul Corneliu Dobriţoiu. Într-o situaţie similară se regăseşte şi procurorul Dan Marius Foitos de la PICCJ, care candidează tot pentru un post de judecător la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Şelaru a lăsat în mapa profesională câteva file foarte încurcate. Cazul Sorin Crivăţ, ofiţer acoperit al unui serviciu secret, arestat în 2006 în baza unui mandat al procurorului Valentin Şelaru, şef al Serviciului Teritorial DNA Braşov, este doar unul. După interogatorii multiple, Crivăţ decedează în penitenciarul din Codlea în condiţii care indică multiple semne de suspiciune asupra “cauzelor naturale” ale decesului.
Jurnalul Naţional a adus în atenţie o altă “operă” a aceluiaşi Şelaru – un dosar în care a fost trimis în judecată Dorin Maior, şeful unei organizaţii de revoluţionari. Maior consideră că Şelaru a acţionat cu rea-credinţă în instrumentarea dosarului, transformându-l din păgubit în şantajist. Scopul – Maior trebuia să fie “înmuiat” pentru a aduce asociaţia de revoluţionari în “ograda” lui Băsescu.
Şelaru, incompatibil pentru dosarul ALRO
“Faptele de arme” pentru care Şelaru a devenit un procuror indispensabil regimului Băsescu consemnează, aşa cum remarcam, şi închiderea dosarului ALRO, în care era vizat alături de Elena Udrea şi Theodor Stolojan. Un element important al acestei “lucrări” a DNA l-ar fi obligat pe Şelaru Valentin să se recuze în dosarul respectiv. Familia Stolojan, prin doamana Elena Stolojan, a fost legată puternic de firma austriacă Kronospan, producător de PAL melaminat. La sediul din Braşov al companiei Kronospan o găsim ca şefă a direcţiei Administrative pe soţia procurorului Şelaru Valentin. Elena Stolojan a fost în poziţia de administrator la o companie cu acţionariat Kronospan, poziţie la care a renunţat prin vânzarea pachetului substanţial de acţiuni pe care îl deţinea. Mai avem astfel în plus şi o explicaţie pentru “imunitatea” austriecilor care poluează zona din Braşov unde şi-au plasat fabrica.
Jurnalul Naţional îi “dedica” procurorului Şelaru o acidă caracterizare în noiembrie 2012. Citez din articolul colegului Răzvan Bărbulescu intitulat “Cu suspendatu-n suflet şi Biblia pe capotă”. “Procurorul Şelaru demonstrează că «the american dream» e un fâs pe
lângă visul românesc. Şef de secţie în Parchetul de pe lângă ÎCCJ. Cazul ALRO l-a lansat. Gloria a cunoscut-o la referendum. Pe când suspendatul încă ocupa garajul
din Comăniţa, procurorii lui Kovesi şi Şelaru s-au năpustit peste instituţiile statului să pună mâna pe listele referendumului. O promptitudine cum numai cunoscuse justiţia europeană. Şelaru îşi forţa limitele. Pe uliţe, pe la porţi, pe capotele maşinilor, în pronausul bisericilor, subalternii lui Şelaru combăteau lovitura de stat tocând banii publici. Cariera bucureşteană a lui Şelaru ilustrează adevărul că american dreams e un fâs pe lângă visul românesc, aflat la îndemâna oricui îl are pe naş gravat în suflet.
Dacă eşti masochist şi faci o retrospectivă a anilor Băsescu, observi că n-a fost nimic întâmplător. Pe când preşedintele căuta nunţile cu lumânarea, ca să se înrudească pe îndelete cu ţara, criteriile de promovare în justiţie ale Monicăi Macovei dădeau roade care să susţină din altă perspectivă eforturile prezidenţiale. Nimeni nu bănuia nimic. Nimănui nu-i trecea prin cap că în acei ani se vor pune bazele viitorelor strigări: luaţi mâna de pe justiţie! Criteriile de promvare ale preşedintelui au contribuit la înălţarea băsismului pe zone geografice. Azi, nu mai defineşti politic Banatul, ci spui simplu, zona Falcă. Nu mai spui Suceava, ci Flutur. Şi tot aşa, Boc pentru Cluj, Oltean pentru Bistriţa. Sibiul a dat-o pe Laura Codruţa Kovesi. Kovesi i-a dat pe Morar şi pe Horia Valentin Şelaru. Când preşedintele se răţoia la opoziţie «Luaţi mână de pe justiţie!... Lăsaţi justiţia independentă! »... apelurile patriotice deveneau fapte. Lupta anticorupţie a Monicăi Macovei a fost continuată de lupta anticorupţie a Codruţei Kovesi. În acest context fericit pentru o carieră a fost descoperit procurorul Horia Valentin Şelaru. La Braşov. Ajunge consilierul baschetbalistei care a dus faima Sibiului şi apoi şef de secţie la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Codruţa Kovesi a avut fler. Confirmarea competenţei celui proaspăt năşit s-a produs cu prilejul celebrului dosar ALRO. Presa a urlat de-a surda. În Parlament, de asemenea, dezvăluirile s-au ţinut lanţ. Competenţa braşoveanului descoperit de Codruţa făcea furori.
«Watergate» ratat
Cazul ALRO, un posibil «Watergate » românesc era titlul interpelării senatorului Valer Marian, care diseca scandalul care avea vedetă grupul Stolojan-Udrea-Cocoş. Fără legătură cu interpelarea amintită, chestia asta cu «Watergate» dată de exemplu pe malurile Dâmboviţiei şi la poalele Carpaţilor e frecţie la piciorul de lemn în epoca bronzului Băsescu. E vorba de bustul de bronz din inimile băsiştilor.
Dovada o găsim chiar în interpelare: Grupul Stolojan-Udrea- Cocoş a fost albit printr-o rezoluţie întinsă pe 14 pagini, care a fost emisă după trei ani de la demararea lucrărilor cercetărilor asupra acestora, în ianuarie 2007. Rezoluţia este semnată de procurorul Horia Valentin Şelaru şi a fost emisă la scurt timp după realegerea lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte.
După doi ai de la succesul ALRO a urmat pleaşca: numirea ca şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. Başca gradul de lent colonel al Armatei (de la sergent major), cot la cot cu şefa Kovesi, aşijderea lentcoloneleasă.
Valentin Horia Şelaru ? noua vedetă a justiţiei româneşti fidelă naşului. Şelaru a finalizat dosarul ALRO după ce alţi trei procurori care au lucrat la cauză, procurorii şefi adjuncţi ai DIICOT Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea şi procurorul-şef de birou Doru Ioan Cristescu au fost mătrăşiţi, ultimul prin grăbirea pensionării.”
