Proiect turistic generos la Gura Humorului, refuzat de portocalii.

Daca orasul Gura Humorului nu ar ocupa atat de des spatiul media – al TVR mai cu seama unde, pe bani publici, Marina Almasan Socaciu pe­rie sistematic cioarecii lui Gheor­ghe Flutur, presedintele CJ Suceava – proiectele ce vor fi prezentate, desi luminoase si utile, nu ar trebui aduse neaparat la cunostinta cititorilor Jurnalului National, cu nadejdea ca, astfel, poate-poate se vor realiza.

Cum insa orasul Gura Humorului este prezentat mereu drept un loc al minunilor turistice, iar judetul Su­ceava si Bucovina, in general, drept spatii ale nemaipomenitelor fapte de vrednicie pasunist-portocalie, proiectele cu pricina trebuie cunoscute, ele salvandu-se de aerul plavan al mandriei rupte-n cur, atat de caracteristice planurilor turistice si stirilor de aici. Dar despre ce este vorba?

In urma cu vreo patru ani, subsemnatul am depus in scris la Pri­ma­ria din Gura Humorului propunerea unor proiecte turistic-edili­ta­re menite sezonului estival, actualmente total plafonat in cliseul "manastirilor din nordul Moldovei" si al ofertelor de "produse culinare traditionale". Fiindca, totusi, trebuie spus o data pentru totdeauna: multimea pensiunilor cu nume de gospodina – Lucretia, Maria, Livia – inauntrul carora le gasesti numai pe Lucretia, pe Maria si pe Livia – nu are darul sa starneasca intr-un turist ceva mai pretentios niciun interes. Deopotriva trebuie recunoscut si faptul ca, pentru turistul roman majoritar, o mancare grasa, grea si gustoasa, care il scurtcircuiteaza instantaneu prostprandial, rasturnandu-l in dormitoare sau direct pe iarba, este prea destul si tot ce isi poate dori.

Pentru turistul rafinat insa, fie el roman, fie strain, sosit vara in Bucovina, amenajarea a trei intinse luciuri de apa destinate navigatiei de agrement, precum si a raului Humor, cu cascade podite, pentru pescuitul pastravului la musca, ar fi insemnat cu adevarat doua atractii estivale, aflate deopotriva in trendul ecolo­gic si cel al unui hobby elitist. Toate urmand a fi realizate cu investitii minime si din resurse locale. Faptul acesta precum si numele initiatorului proiectelor au dus – pare-se – la refuzarea acestora pana la aceasta ora. Caci, se stie, proiectele trebuie musai sa fie scumpe, consumand fie bani grei europeni, fie banii publici, varsati in buzunarele unei firme clientelare, sponsor portocaliu deopotriva.

Doua dintre luciurile de apa urmau a fi realizate in zona parcursului intravilan al raului Humor, intre cele trei poduri rutiere care il traverseaza, unde albia majora este marginita de taluzuri inierbate de peste 2,5 m inaltime (foto 1). Barajele – constituite din porti mobile, ce trebuiau deschise preventiv in caz de ploi torentiale si de viitura – urmau sa faca apanajul deciziilor tehnice ale unei echipe de specialisti hidro­teh­nisti. Cert este ca prin realizarea unor porti-stavilar cu deversor, cu o inaltime utila de un metru s-ar fi realizat doua luciuri de apa cu o lungime de aproximativ 500-700 metri, cu o la­time de 30-40 metri si cu o adan­ci­me medie de 60-80 de cm, numai bu­ne navigatiei pasnice cu vasle: barci, caiace si canoe. Primaria ar fi trebuit sa achizitioneze "flota", urmand a fi si beneficiara taxelor de uz.

Al treilea luciu de apa, destinat romanticilor, urma sa fie realizat pe vechiul canal al morii, acum parasit (foto 2). Lung de aproximativ 800 de metri, cu o albie bine tasata, trainica, sedimentata natural, cu maluri ferme si inalte, traversand un splendid tunel de vegetatie, canalul morii ar necesita doar reinstalarea unui stavilar nou in aval (cel vechi fiind luat de colectorii de fier vechi...), precum si, in amonte, la emergenta sa din raul Moldova, construirea unui baraj reglator de debit. Transformat actualmente intr-o pubela, parcursul ar putea deveni un cautat loc de agrement pentru iubitorii de canoe. Evident si de data asta ar fi o realizare prin costuri minime, diversificand oferta turistica si aducand profit Primariei.

Raul Humor, varsandu-se in Mol­dova la Gura Humorului, traverseaza dinspre izvoare satele Poiana Micului si Manastirea Humorului si a fost populat natural cu pastrav indigen pana in urma cu vreo 25 de ani. Fara a avea vreo sursa de poluare chimica si fizica alta decat gospodariile satelor riverane, raul si-ar redobandi statutul de rai al salmonidelor si al "muscarilor", daca strangerea deseurilor menajere se va face centralizat in localitatile amintite (fapt in curs) si daca albia sa ar fi presarata cu pinteni, casite si cascade podite din lemn, dupa vechile canoane ale salmoniculturii (foto 3). La data depunerii proiectului am contactat Directia Silvica Suceava care si-a manifestat disponibilitatea pentru sprijinirea initiativei cu materialul lemnos necesar, precum si cu specialisti de resort salmonicol.

Desi depusa in scris, cu numar de inregistrare, vreme de ani de zile propunerea mea de proiecte s-a fezandat in arhiva Primariei, neavand vreun raspuns din partea acesteia. Intrebat despre tacerea sa si despre decizie, primarul liberal Marius Ursaciuc a dat jenat din colt in colt, pomenind ceva depre bani... Motivul insa este unul simplu, parvenindu-mi "pe surse": desi propunerea s-a discutat in Consiliul Local si consilierii au agreat proiectele, ele nu au fost puse in opera intrucat, venind de la mine, ele nu au beneficiat mai apoi si de consimtamantul lui Gheor­ghe Flutur. Caci se stie: in Bucovina nici o oaie alfabetizata nu scrie pe dealuri cum o taie capul, fara stirea "ciobanului" de la judet.