Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Afacerea operatorului de telecom RCS-RDS se susţine printr-o politică de credite tot mai accelerate. De aceea se află în atenţia agenţiilor de rating, iar informaţiile privind datoriile sau starea tehnică a companiei sunt atent urmărite de bănci. În 2011 Agenţia Moody’s a schimbat perspective ratingului “Ba3” al companiei de la “stabilă” la “negativă”, pe fondul creşterii mai reduse a veniturilor, al planului de investiţii mai agresive, dar şi al reducerii lichidităţii. Agenţia anunţa atunci că un volum semnificativ de datorii ajung la maturitate în 12-24 de luni şi incertitudinile legate de climatul economic din România şi Ungaria reduc vizibilitatea performanţei operaţionale a companiei RCS-RDS. Problema refinanţării datoriilor este acum de mare stringenţă pentru operatorul de cablu, servicii internet şi telefonie care operează principalele afaceri în România şi Ungaria, ţări unde previziunile puţin optimiste ale mediului de afaceri s-au adeverit. Cotidianul economic ZF sublinia recent că RCS-RDS ar ascunde cifrele referitoare la profitul şi datoriile accumulate anul trecut. Datoriile afişate acum doi ani se ridicau la peste 800 milioane de euro, potrivit Ziarului Financiar. Adunarea Generală a Acţionarilor, convocată pentru luna mai, va analiza căile de finanţare în continuare a acestor deficite, inclusive prin atragerea de noi acţionari.
Compania este controlată de Zoltan Teszari, dar între acţionari se află cu procente mici inclusiv o bancă ce are operaţiuni şi în România. Mişu Negriţoiu, director general ING România, nu se arăta îngrijorat de perspectiva rambursării creditelor RCS-RDS, răspunzând unei întrebări a Jurnalului Naţional atunci când banca era lider pentru un credit sindicalizat solicitat de operatorul telecom. Adunarea acţionarilor urmează să se pronunţe pentru atragerea de finanţări în valoare totală de 800 de milioane de euro pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 ani.
Până acum nici o bancă nu şi-a arătat public disponibilitatea de a credita RCS-RDS cu suma vehiculată de acţionari. Mediul financiar a devenit mult mai reticent la angajarea unor pachete financiare de amploare atunci când transparenţa asupra activităţii companiilor suferă. “Incidentul” Cipru pică foarte prost pentru piaţa creditului în această zonă a Europei şi suspiciunile pentru firmele înscrise în off-shore sau paradisuri fiscale devin o barieră greu de trecut în rostogolirea unor datorii fără garanţii extrem de solide. Planurile de afaceri care se bazau pe expansiuni spectaculoase, capturări agresive ale concurenţei şi atitudini conflictuale cu partenerii din piaţa media nu mai “miros” bine băncilor care se tem să nu fie atrase în aventuri financiare de clienţi. Desigur, mediul de afaceri, legislaţia, legăturile în care firmele RCS-RDS se află în relaţii contractuale sunt sub lupa analiştilor acestei pieţe dinamice dar supusă unor factori de perturbare.
O serie de informaţii utile pentru aceşti profesionişti merită a fi menţionate în contextul la care ne referim în acest articol.
Se ştie că afacerea RCS-RDS se “ţine” de infrastructura companiilor care asigură transportul sau distribuţia energiei electrice. Cablurile de transmisie a semnalului sunt agăţate de stâlpii companiilor de electricitate, iar în oraşe de infrastructura transportului în comun pe fir. O legislaţie strictă există, dar din investigaţiile anterioare a reieşit că primăriile au permis operatorilor de cablu să-şi dezvolte reţelele fără avize de amplasament şi autorizaţii de construcţie. De asemenea, relaţiile contractuale între RCS şi RDS prevedeau de pildă sume modice de chirie pentru utilizarea infrastructurii Regiei Autonome de Transport Bucureşti. Chiar şi aşa erau înregistrate datorii la plata chiriei.
Am solicitat, pe baza sugestiilor unor cititori ai ziarului, informaţii la companiile de electricitate despre baza legală a “găzduirii” la “înălţime” a afacerii RCS-RDS.
Ne-am adresat în acest sens doar uneia din companile din subordinea Electrica, şi anume Electrica Distribuţie Transilvania Nord, de la care am primit informaţii foarte exacte.
Astfel, lungimea liniilor electrice aeriene de 110 KV din patrimonial SC FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Nord utilizate pentru circuite de telecomunicaţii aparţinând societăţii RCS-RDS este de 561,2 km, din care pentru 187 km nu există aviz de amplasament şi autorizare de construire. Adică o treime este “agăţată” ilegal în acest moment. Pentru stâlpii de medie tensiune din lungimea liniilor de 443 km, ponderea amplasării ilegale, fără aviz, este de peste 70 la sută (328 km), iar pentru jumătate din lungimea reţelei RCS-RDS nu există autorizaţie de construire.
În ceea ce priveşte numărul stâlpilor din patrimoniul acestei filiale Electrica utilizaţi ca suport de operatorul de cablu – 158.515 bucăţi – din care pentru 40.694 bucăţi nu există aviz de amplasament şi pentru 54.596 bucăţi nu există autorizaţie de construire.
Or, obţinerea autorizaţiilor cade în sarcina beneficiarului, adică RCSRDS. Electrica Distribuţie Nord acţionează pe teritoriul câtorva judeţe – Cluj, Satu Mare, Baia Mare, Zalău. Extrapolând, întrevedem ce mari probleme există la nivel naţional pentru legalitatea afacerii şi ne întrebăm care sunt costurile şi timpul necesar pentru RCS-RDS de a ieşi din zona penalizărilor conform legislaţiei care reglementează intervenţiile în infrastructura de importanţă strategică a României. În plus, aflăm că un control al Curţii de Conturi investighează aceste aspecte la Electrica Distribuţie Nord. Curtea de Conturi controlează şi aspecte legate de sumele încasate de compania de stat pentru “găzduirea” reţelei RCS-RDS.
La nivelul Ministerului Economiei concluziile Curţii de Conturi vor fi relevante pentru bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiilor de electricitate care uită de propriile interese în numele intereselor altora.
Răspunsul primit din partea Electrica Distribuţie Transilvania Nord cu privire la reţeaua RCS-RDS amplasată pe infrastructura de transport a curentului electric
