Scandalul Delta Dunării – proprietate privată

În anul 1991, terenurile agricole din Delta Dunării s-au împărțit către 12 societăți comerciale ale statului român, care apoi s-au privatizat și au primit domeniul public în capitalul social. Trecerea terenurilor, inclusiv a unui braț al Dunării, din proprietatea statului în cea a societăților comerciale, s-a făcut printr-o lege din 1993. O altă lege, din 1996, a trecut terenurile înapoi, în domeniul public, anulând-o pe cea din 1993. După 27 de ani, una dintre aceste societăți, Agrodelta Sireasa, se judecă în continuare cu statul, pentru a intra în posesia terenului care i-a fost introdus în capitalul social, în 1991.

Fostul senator PSDR Traian Rece, proprietarul SC Agrodelta Sireasa, care a avut în concesiune circa 11.000 de hectare de teren din Delta Dunării, începând din 1991, acuză Consiliul Județean Tulcea că încearcă să-l deposedeze de ceea ce îi aparține de drept, adică terenurile din Deltă. Fostul senator susține că CJ Tulcea a vrut să scoată la licitație terenuri folosite și aparținând unor investitori privați, iar „ciuma roșie” pretinde că este vorba despre proprietatea statului, deși suprefețele de teren aparțin unor investitori privați. Consiliul Județean Tulcea arată, pe de altă parte, că SC Agrodelta Sireasa nu face altceva decât să ceară drept de proprietate pe un teren al statului român, după ce s-a făcut o eroare legislativă, la începutul anilor 90, corectată ulterior tot prin legiferare, dar care a lăsat loc de interpretare juridică. „Aceste terenuri au ajuns în proprietate privată printr-o anomalie legislativă din perioada 1991-1993. În plus, instanța de judecată a respins, în 2018, cererea de prelungire a contractelor de concesiune, din partea societăților comerciale, tocmai pentru că CJ decide dacă vrea sau nu vrea să acorde prelungirea acestora. Cei care pretind astăzi că sunt proprietari ai terenurilor statului ar trebui să justifice cum e posibil să cuperi 80.000 ha cu o sumă infimă. În plus, contractele de concesiune au fost semnate pe sume infime, în detrimentul statului român. Tocmai de aceea, CJ Tulcea a decis, la data expirării acestor contracte, să nu le mai prelungească, reparând astfel, pentru viitor, prejudiciul enorm adus statului român”, explică reprezentanții CJ Tulcea. Mai exact, pentru o suprafață de 4.362 de hectare, Agrodelta Sireasa ar fi plătit o redevență anuală de 89,74 lei pe hectar, iar contractul de concesiune pentru această suprafață de teren a expirat în octombrie 2017. Pentru o altă concesiune a companiei Agrodelta Sireasa, de 3.601 de hectare, redevența anuală plătită de societatea comercială ar fi fost de de 89,78 lei pe hectar. Contractul pentru această a doua concesiune a expirat în octombrie 2018. Valoarea redevențelor este estimată la circa 200 de euro pe hectar, pe an, de zece ori mai mult decât a plătit Agrodelta Sireasa statului român. În plus, CJ Tulcea atrage atenția asupra faptului că Agrodelta Sireasa a încasat, în toată aceast perioadă, și subvenții de milioane de euro anual pentru aceleași suprafețe de teren agricol din delta Dunării.

Investiții considerate drept de proprietate

Proprietarul Agrodelta Sireasa susține că în perioada în care a avut terenurile în concesiune, a făcut investiții pentru statul român, în diguri, iar astfel se consideră îndreptățit să-și ceară dreptul de proprietate asupra terenurilor, sau măcar dreptul de preempțiune la acordarea noilor contracte de către CJ. Reprezentanții Consiliului Județean explică, însă, că acele investiții au fost făcute conform contractuliui cu statul român și nu presupun nimic în plus pentru fostul concesionar. Traian Rece și avocații acestuia mai susțin că CJ Tulcea încearcă, printr-o hotărâre CJ, să ia o suprafață de peste 3.000 de hectare care se află în proprietatea Agrodelta Sireasa. Tribunalul București a blocat procedura de scoatere la licitație a terenurilor concesionate de Agrodelta Sireasa, printr-o hotărâre judecătorească dată luni, 5 noiembrie (Dosar 33800/3/2018). “Vă rugăm să luați act că pe rolul Curții de Apel București se judecă acțiunea noastră av\nd ca obiect anularea HG nr.1360/2001 (prin care s-au inventariat și trecut in domeniul public abuziv bunurile noastre - dosar nr.7436/2/2017), precum și acțiunea noastră de obligare a CJ Tulcea la eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate (dosar nr.6628/2/2018), cu mențiunea că certificatul de atestare a dreptului de proprietate are efect declarativ de drepturi, iar nu efect constitutiv de drepturi”, ne-au transmis avocații lui Traian Rece.

Deși am încercat să-l contactăm telefonic pe Traian Rece, acesta nu a dorit să răspundă decât prin intermendiul avocaților: “Consiliul Județean Tulcea este o unitate deliberativă care emite acte normative de interes local și care nu are patrimoniu. Nu se poate pune semnul egalității între Consiliul Județean Tulcea și Statul Român. Ca atare, trecerea în domeniul public a bunurilor aparținând societății noastre, prin inventarierea acestora în cuprinsul HG nr.1360/2001, este un abuz și o ilegalitate, întrucât nu există dovada trecerii acestor bunuri din proprietatea Agrodelta Sireasa (care le-a dobândit în anul 1990 prin efectul art.20 alin.2 din Legea nr.15/1990) în proprietatea statului/UAT, înainte de această inventariere. Singurele două modalități prin care proprietatea ar fi putut trece de la Agrodelta Sireasa la stat/UAT ar fi fost fie prin hotararea asociaților societății (și cu plată), fie prin expropriere. În plus față de toate acestea, însuși Statul Român ne recunoaște dreptul de proprietate și acest lucru reiese din adresa nr.18/23884/23.07.2018 emisă de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, prin care ne somează să întocmim documentația pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru bunurile din patrimoniul societății, întrucât neintreprinderea măsurilor prevăzute de lege și nemajorarea capitalului social cu aceste bunuri, reprezintă o gravă abatere, având drept consecință un prejudiciu adus statului român”.

Parlamentul a legiferat abia în 1996, astfel încât să readucă suprafețele din domeniul public înapoi, la stat, prin Legea 69 pentru modificarea și completarea articolului 10 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Delta Dunării, trecută în capitalul social privat

Consiliul Județean Tulcea arată că circa 80.000 de hectare de teren erau administrate, în 1990, de Compania Economică Delta Dunării (companie a statului). Prin decizia Prefecturii nr. 68/1991, Compania s-a reorganizat, prin împărțirea în 12 Societăți Comerciale, printre care și Agrodelta Sireasa. În acea perioadă exista vid legislativ în acest domeniu, iar terenurile erau ocupate de amenajări agricole, iar cele 12 societăți comerciale au avut ca obiect de activitate administrarea acestor terenuri. Vidul legislativ a făcut posibilă trecerea celor 80.000 ha în capitalul social al celor 12 Societăți Comerciale, tot prin decizia Prefecturii, din 1991. S-a constatat anomalia, în momentul în care s-a descoperit că inclusiv un braț al Dunării era trecut în capitalul social al uneia dintre societăți. De asemenea, figurau păduri și alte suprafețe, toate aparținând domeniului public”, arată CJ Tulcea. Instituția mai arată că după înființarea societăților comerciale s-a constatat că acestea nu aveau capacitatea necesară pentru a putea administra terenurile agricole și suprafețele care aparțineau domeniului public, astfel încât terenurile au rămas nelucrate. “Una dintre cheile problemei este Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării, care trimitea o suprafață foarte mare din domeniul public în capitalul social al celor 12 Societăți Comerciale. Ulterior, cele 12 societăți comerciale s-au privatizat și au preluat capitalul social, inclusiv cu suprafețele din domeniul public”, arată reprezentanții CJ Tulcea. Mai mult, există și o hotărâre judecătorească din anul 1999, prin care terenurile se scot din capitalul social al celor 12 societăți comerciale, deoarece instanța constată că acestea fac parte, portivit legislației în vigoare, din domeniul public. În urma acestei hotărâri judecătorești definitive, care a fost dată de Curtea de Apel Constanța, terenurile au fost radiate.