x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată

0
Autor: Diana Scarlat 07 Noi 2018 - 13:10
Scandalul Delta Dunării – proprietate privată


În anul 1991, terenurile agricole din Delta Dunării s-au împărțit către 12 societăți comerciale ale statului român, care apoi s-au privatizat și au primit domeniul public în capitalul social. Trecerea terenurilor, inclusiv a unui braț al Dunării, din proprietatea statului în cea a societăților comerciale, s-a făcut printr-o lege din 1993. O altă lege, din 1996, a trecut terenurile înapoi, în domeniul public, anulând-o pe cea din 1993. După 27 de ani, una dintre aceste societăți, Agrodelta Sireasa, se judecă în continuare cu statul, pentru a intra în posesia terenului care i-a fost introdus în capitalul social, în 1991.

Fostul senator PSDR Traian Rece, proprietarul SC Agrodelta Sireasa, care a avut în concesiune circa 11.000 de hectare de teren din Delta Dunării, începând din 1991, acuză Consiliul Județean Tulcea că încearcă să-l deposedeze de ceea ce îi aparține de drept, adică terenurile din Deltă. Fostul senator susține că CJ Tulcea a vrut să scoată la licitație terenuri folosite și aparținând unor investitori privați, iar „ciuma roșie” pretinde că este vorba despre proprietatea statului, deși suprefețele de teren aparțin unor investitori privați. Consiliul Județean Tulcea arată, pe de altă parte, că SC Agrodelta Sireasa nu face altceva decât să ceară drept de proprietate pe un teren al statului român, după ce s-a făcut o eroare legislativă, la începutul anilor 90, corectată ulterior tot prin legiferare, dar care a lăsat loc de interpretare juridică. „Aceste terenuri au ajuns în proprietate privată printr-o anomalie legislativă din perioada 1991-1993. În plus, instanța de judecată a respins, în 2018, cererea de prelungire a contractelor de concesiune, din partea societăților comerciale, tocmai pentru că CJ decide dacă vrea sau nu vrea să acorde prelungirea acestora. Cei care pretind astăzi că sunt proprietari ai terenurilor statului ar trebui să justifice cum e posibil să cuperi 80.000 ha cu o sumă infimă. În plus, contractele de concesiune au fost semnate pe sume infime, în detrimentul statului român. Tocmai de aceea, CJ Tulcea a decis, la data expirării acestor contracte, să nu le mai prelungească, reparând astfel, pentru viitor, prejudiciul enorm adus statului român”, explică reprezentanții CJ Tulcea. Mai exact, pentru o suprafață de 4.362 de hectare, Agrodelta Sireasa ar fi plătit o redevență anuală de 89,74 lei pe hectar, iar contractul de concesiune pentru această suprafață de teren a expirat în octombrie 2017. Pentru o altă concesiune a companiei Agrodelta Sireasa, de 3.601 de hectare, redevența anuală plătită de societatea comercială ar fi fost de de 89,78 lei pe hectar. Contractul pentru această a doua concesiune a expirat în octombrie 2018. Valoarea redevențelor este estimată la circa 200 de euro pe hectar, pe an, de zece ori mai mult decât a plătit Agrodelta Sireasa statului român. În plus, CJ Tulcea atrage atenția asupra faptului că Agrodelta Sireasa a încasat, în toată aceast perioadă, și subvenții de milioane de euro anual pentru aceleași suprafețe de teren agricol din delta Dunării.

Investiții considerate drept de proprietate

Proprietarul Agrodelta Sireasa susține că în perioada în care a avut terenurile în concesiune, a făcut investiții pentru statul român, în diguri, iar astfel se consideră îndreptățit să-și ceară dreptul de proprietate asupra terenurilor, sau măcar dreptul de preempțiune la acordarea noilor contracte de către CJ. Reprezentanții Consiliului Județean explică, însă, că acele investiții au fost făcute conform contractuliui cu statul român și nu presupun nimic în plus pentru fostul concesionar. Traian Rece și avocații acestuia mai susțin că CJ Tulcea încearcă, printr-o hotărâre CJ, să ia o suprafață de peste 3.000 de hectare care se află în proprietatea Agrodelta Sireasa. Tribunalul București a blocat procedura de scoatere la licitație a terenurilor concesionate de Agrodelta Sireasa, printr-o hotărâre judecătorească dată luni, 5 noiembrie (Dosar 33800/3/2018). “Vă rugăm să luați act că pe rolul Curții de Apel București se judecă acțiunea noastră av\nd ca obiect anularea HG nr.1360/2001 (prin care s-au inventariat și trecut in domeniul public abuziv bunurile noastre - dosar nr.7436/2/2017), precum și acțiunea noastră de obligare a CJ Tulcea la eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate (dosar nr.6628/2/2018), cu mențiunea că certificatul de atestare a dreptului de proprietate are efect declarativ de drepturi, iar nu efect constitutiv de drepturi”, ne-au transmis avocații lui Traian Rece.

Deși am încercat să-l contactăm telefonic pe Traian Rece, acesta nu a dorit să răspundă decât prin intermendiul avocaților: “Consiliul Județean Tulcea este o unitate deliberativă care emite acte normative de interes local și care nu are patrimoniu. Nu se poate pune semnul egalității între Consiliul Județean Tulcea și Statul Român. Ca atare, trecerea în domeniul public a bunurilor aparținând societății noastre, prin inventarierea acestora în cuprinsul HG nr.1360/2001, este un abuz și o ilegalitate, întrucât nu există dovada trecerii acestor bunuri din proprietatea Agrodelta Sireasa (care le-a dobândit în anul 1990 prin efectul art.20 alin.2 din Legea nr.15/1990) în proprietatea statului/UAT, înainte de această inventariere. Singurele două modalități prin care proprietatea ar fi putut trece de la Agrodelta Sireasa la stat/UAT ar fi fost fie prin hotararea asociaților societății (și cu plată), fie prin expropriere. În plus față de toate acestea, însuși Statul Român ne recunoaște dreptul de proprietate și acest lucru reiese din adresa nr.18/23884/23.07.2018 emisă de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, prin care ne somează să întocmim documentația pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru bunurile din patrimoniul societății, întrucât neintreprinderea măsurilor prevăzute de lege și nemajorarea capitalului social cu aceste bunuri, reprezintă o gravă abatere, având drept consecință un prejudiciu adus statului român”.

Parlamentul a legiferat abia în 1996, astfel încât să readucă suprafețele din domeniul public înapoi, la stat, prin Legea 69 pentru modificarea și completarea articolului 10 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Delta Dunării, trecută în capitalul social privat

Consiliul Județean Tulcea arată că circa 80.000 de hectare de teren erau administrate, în 1990, de Compania Economică Delta Dunării (companie a statului). Prin decizia Prefecturii nr. 68/1991, Compania s-a reorganizat, prin împărțirea în 12 Societăți Comerciale, printre care și Agrodelta Sireasa. În acea perioadă exista vid legislativ în acest domeniu, iar terenurile erau ocupate de amenajări agricole, iar cele 12 societăți comerciale au avut ca obiect de activitate administrarea acestor terenuri. Vidul legislativ a făcut posibilă trecerea celor 80.000 ha în capitalul social al celor 12 Societăți Comerciale, tot prin decizia Prefecturii, din 1991. S-a constatat anomalia, în momentul în care s-a descoperit că inclusiv un braț al Dunării era trecut în capitalul social al uneia dintre societăți. De asemenea, figurau păduri și alte suprafețe, toate aparținând domeniului public”, arată CJ Tulcea. Instituția mai arată că după înființarea societăților comerciale s-a constatat că acestea nu aveau capacitatea necesară pentru a putea administra terenurile agricole și suprafețele care aparțineau domeniului public, astfel încât terenurile au rămas nelucrate. “Una dintre cheile problemei este Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării, care trimitea o suprafață foarte mare din domeniul public în capitalul social al celor 12 Societăți Comerciale. Ulterior, cele 12 societăți comerciale s-au privatizat și au preluat capitalul social, inclusiv cu suprafețele din domeniul public”, arată reprezentanții CJ Tulcea. Mai mult, există și o hotărâre judecătorească din anul 1999, prin care terenurile se scot din capitalul social al celor 12 societăți comerciale, deoarece instanța constată că acestea fac parte, portivit legislației în vigoare, din domeniul public. În urma acestei hotărâri judecătorești definitive, care a fost dată de Curtea de Apel Constanța, terenurile au fost radiate.

 

Citeşte mai multe despre:   Delta Dunării

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cum creştem copii generoşi

Cum creştem copii generoşi
Generozitatea şi empatia sunt abilităţi ce pot fi învăţate de copii încă de la vârste fragede. Uneori, dorinţa unui copil de a împărți mâncarea sau o jucărie nu vine natural, însă nu trebuie să vă...

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună
Augustin Lazăr alege să-și finalizeze cariera de procuror în cel mai urât mod posibil. Luptându-se să rămână în funcția de procuror general, până în ultima zi a mandatului, deși, încă de acum șase luni...

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți
Galerie Foto Scriitorul Radu Găvan şi-a cucerit cititorii prin stilul său direct. „Diavoli fragili" este al treilea roman al autorului, un roman întunecat dar din care reiese dragostea pentru literatură. O carte despre fragili...

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă
Un bau-bau mai recent sperie lumea: osteoporoza. Adică, prin pierderea de masă osoasă, se şubrezesc oasele şi apar fracturi la căderi banale. Sunt atacate de osteoporoză mai cu seamă femeile, după instalarea...

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg
Cu două săptămâni înainte de Paște, în Piața Obor, un kilogram de struguri e mai ieftin decât 2 legături de ceapă. Nu e scumpă ceapa, cum s-ar putea crede, ci strugurii sunt cei care au eclipsat verdețurile...

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei
Galerie Foto Una dintre încercările disperate de a anihila Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura de parchet care investighează “unităţile de elită” ale DNA din Ploieşti şi Oradea, care a...

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
Într-unul dintre multele mandate pe care actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, le-a avut în calitate de primar al Sibiului, acesta a încercat să desfiinţeze reglementările legale care dădeau dr...

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia
Galerie Foto Curtea Constituţională va decide, astăzi, dacă va admite sau nu sesizarea făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură...

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”
Galerie Foto Dacă până acum un deceniu bolile de inimă şi infarctul miocardic păreau apanajul persoanelor cu vârste mai înaintate, în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 40 de ani ajung pe masa de operație şi chiar mor...

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele
Un pas important făcut de chirurgie a însemnat extinderea intervenţiilor minim invazive. Nu se mai practică o tăietură mare, cu bisturiul, ca în chirurgia clasică, se fac 2-3 incizii mici, cât butoniera de la c

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora
Galerie Foto Dezvăluirile legate de modul în care Comisia de Liberări Condiţionate de la Penitenciarul Aiud, din perioada 1985-1986, condusă de actualul procuror general Augustin Lazăr, a refuzat, de două ori, eliberarea...

Clubul celor care se trezesc la 5 dimineața

Clubul celor care se trezesc la 5 dimineața
Galerie Foto Cine ar vrea să se trezească zilnic cu noaptea în cap fără să fie nevoit să o facă? Majoritatea vrem să dormim mai mult, să muncim de pe o plajă și să ne facem siesta la prânz. Doar că alarma sună în...

Generalul Opriș, coleg de serviciu cu un acuzat din dosarul „Realitatea”

Generalul Opriș, coleg de serviciu cu un acuzat din dosarul „Realitatea”
Galerie Foto Fostul director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), devenit celebru, în timpul mandatelor la Cotroceni ale lui Traian Băsescu, Marcel Opriş, a renunţat, la sfârşitul anului trecut, la calitatea de...

Cătălin Mahu: „Nu cred că într-o generație vom mai auzi de ștevie, de borș de urzici”

Cătălin Mahu: „Nu cred că într-o generație vom mai auzi de ștevie, de borș de urzici”
După o experiență de peste 20 de ani în lumea restaurantelor, antreprenorul Cătălin Mahu s-a pus la birou și și-a scris toate amintirile legate de mâncărurile din copilările, deschiderea primelor restaurante...

„Cancerul de colon pe ramura dreaptă e mai viclean”

„Cancerul de colon pe ramura dreaptă e mai viclean”
Scoaterea apendicelui nu se mai face pe bandă rulantă, ca altădată, deoarece acesta are rol în imunitate. Cancerul de colon pe ramura din dreapta dă anemii, dar simptomele sunt mai vagi. Prin urmare, acestea sunt...
Serviciul de email marketing furnizat de