Seceta a pârjolit două strategii de irigații

În ultimii 15 ani, seceta a provocat în agricultură pagube estimate la aproximativ două mili¬arde de euro. De fiecare dată, Guvernul a băgat mâna în bugetul de stat şi i-a despăgubit pe fermieri fără să clipească. O măsură comodă, cu impact imediat, dar păguboasă pe termen lung. Obişnuiţi cu astfel de ajutoare, fermierii nu au fost niciodată interesaţi să-şi asigure culturile, astfel că mai puţin de jumătate din culturile agricole sunt asigurate. În tot acest timp, refacerea sistemului de irigații a rămas o simplă strategie de care ne aducem aminte doar în toiul verii.

Seceta a lovit din nou România şi am redesco¬perit că agricultura o facem cu apă de ploaie, pentru că ne lipsesc irigaţiile. Suprafaţa de culturi calamitată creşte de la o zi la alta, iar Ministerul Agriculturii a început să contabilizeze pagubele. Cei mai afactaţi de această situaţie sunt micii fermieri, care, fără bani, nu au posibilitatea să irige. Solicitările pentru irigarea terenurilor agricole în acest an nu au depăşit 100.000 de hectare, în condiţiile în care erau pregătite pentru irigaţii aproximativ 800.000 de hectare. Cu toate acestea, la nivel naţional s-a obţinut o producţie bună la cereale, dar producţiile sunt incerte la porumb, sfeclă de zahăr, cartof şi floarea-soarelui.


Fără irigaţii, speranţa este doar în divinitate
Sistemul de irigaţii existent în România înainte de 1989 permitea alimentarea cu apă a aproximativ trei milioane de hectare de teren agricol, de zece ori mai mult decât în prezent. În timp ce sistemul a fost furat, ne-am trezit c ă a v e m circa şapte milioane de hectare cu risc de deşertificare, cele mai expuse zone fiind în regiunile Dobrogea, sudul Moldovei şi sudul Câmpiei Române. Acum, pentru refacerea sistemului am avea nevoie de un miliard de euro, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agricul¬turii. Suma ar putea fi acoperită prin alocarea unui procent din PIB până în 2020, mai spun aceştia. Oricum, banii cheltuiţi de guvernele României de după 1990 pentru acordarea de despăgubiri fermierilor sunt peste această sumă, în condiţiile în care numai pentru sece¬tele din 2007 şi 2012 s-au acordat despăgubiri cifrate la aproximativ 250 de milioane de euro. În total, circa 2 miliarde de euro în 15 ani, cât două sisteme naționale de irigații.

Solicitare extremă: energie gratuită
Federaţia Naţională Pro Agro a solicitat autorităţilor subvenţi¬onarea integrală a costurilor generate de consumul cu energia electrică pentru irigaţii pentru anul 2015, având în vedere că seceta instalată în aproape toate regiunile ţării afectează, într-o mare măsură, înfiinţarea culturilor din toamna acestui an. Costu¬rile cu energia electrică reprezintă 85% din prețul apei de irigat. „Prin acest ajutor financiar se vor diminua pierderile înregistrate de fermieri pentru anul agricol 2015-2016. Prejudiciile suferite în acest an de fermierii români din cauza secetei şi a preţurilor mici la cerealele recoltate în această vară sunt considerabile. Acest aspect creează premise dezastruoase în ceea ce priveşte înfiinţarea culturilor de toamnă fără irigaţii”, susțin agricultorii.

Despăgubirile, la mâna CE
La nivelul direcţiilor agricole judeţene s-au format deja comisii speciale pentru evalu¬area pagubele. Deşi deocamdată nu există această cuantificare la nivel naţional, primele estimări indică pierderi de aproximativ un miliard de lei, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). O estimare care va fi depăşită. Cu siguranţă. Dacă ne gândim că seceta de acum este mai gravă decât cea din 2012, cea actuală va provoca o pierdere, probabil, de peste un miliard de euro. Ministrul Agriculturii susţine că Executivul ar putea acorda despăgubiri de la bugetul de stat agricultorilor afectaţi, dar acordarea lor depinde de acordul Comisiei Europene. Potrivit normelor comunitare, aceste ajutoare nu pot depăşi 0,6% din PIB. Deşi la nivel naţional nu există o situaţie centralizată privind suprafeţele de culturi agricole asigurate, companiile de profil estimează că suprafaţa asigurată este de 35-50%.

Estimările nu arată bine

După două luni de secetă, se poate vedea că producţia agricolă nu arată bine deloc, iar previziunile sunt tot mai sumbre.

Potrivit ultimei raportări realizate la nivelul Uniunii Europene, fermierii români ar putea avea o producţie medie de 3,24 tone de porumb la hectar (3,64 tone, conform prognozei din iunie), cu 31,3% mai puţin decât în 2014 şi cu 13,6% mai puţin decât media ultimilor cinci ani. La sfecla de zahăr, producţia medie va ajunge la doar 31,7 tone la hectar, cu 22,7% mai mică decât în 2014, când s-a obţinut cea mai mare producţie din istorie. Compar¬ativ cu media ultimilor cinci ani, producţia de sfeclă va scădea cu 8,4%. În ceea ce priveşte cultura cartofului, aici se va obţine o producţie medie de 14,25 de tone la hectar, cu 14,5% în scădere faţă de 2014 şi cu 2,5% mai puţin faţă de media ulti¬milor cinci ani. La f loarea-soarelui, producţia medie este estimată la 1,67 tone la hectar, ceea ce înseamnă că va fi mai mică însă cu 22,3% faţă de 2014 şi cu 2,7% faţă de media ultimilor cinci ani.

În cele mai afectate judeţe, cultura porumbului e compromisă aproape în totalitate, în timp ce la floarea-soarelui putem vorbi despre o pierdere a producţiei cuprinsă între 50% și 60%. La grâu, producţia s-a stabilit deja la jumătate faţă de anul trecut, în timp ce la rapiţă recolta va fi cu 20-25 % mai mică decât în 2014.
Laurenţiu Baciu, Liga Asociației Producătorilor Agricoli


5 măsuri pentru o agricultură performantă

demararea unui amplu program de refacere a sistemului de irigaţii;
n subvenţionarea unei părţi din costul energiei folosite;
n facilităţi pentru cei care îşi comasează terenurile agricole;
n stimulente fiscale pentru cei care îşi asigură culturile;
n crearea unei pieţe de gros agricole