x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE

0
Autor: Ion Alexandru 03 Feb 2020 - 07:48
Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE
Vezi galeria foto


Momente incredibile în cadrul audierilor de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din ședința în care a avut loc sesiunea de întrebări și răspunsuri pe tema obligativității implementării în legislația românească a recomandărilor MCV, dar și cu privire la cauza în care Asociația coordonată de procuroarea DNA, Carmen Lăncrănjan, cere CJUE o recomandare de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Noul agent guvernamental al României la CJUE a cerut îngăduință, în trei rânduri, ca, înainte de a răspunde la întrebările judecărorului raportor sau ale avocatului general, să se “consulte” cu reprezentanții Ministerului Justiției de la București. Mai exact, în sală se afla și secretarul de stat Cristian Băcanu, membru PNL, care, la rândul său, a ținut o pledoarie în fața Curții de Justiție a UE pentru desființarea SIIJ, în condițiile în care argumentele prezentate de acesta s-au referit exclusiv la așa-zisa consultare făcută de Cătălin Predoiu în rândul instanțelor, Parchetelor și asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor. Băcanu a încercat să dea greutate acestei consultări, apreciind numărul mare al celor care au opinat pentru desființare. Moment în care preşedintele CJUE l-a întrerupt, atrăgându-i atenția că aceste calcule nu au nicio legătură cu Dreptul Uniunii Europene. Ședinţa a fost închisă, iar concluziile avocatului general urmează să fie prezentate CJUE în data de 31 martie 2020.

 

Agentul Guvernului la CJUE nu a știut să răspundă la întrebări elementare în legătură cu speța, în timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri de la ședința CJUE pe tema MCV și SIIJ, au declarat, pentru “Jurnalul”, surse avizate. Ziarul nostru a intrat în posesia stenogramei din această ultimă ședinţă în care a avut loc sesiunea de întrebări și replicile finale cu privire la Mecanismul de Cooperare și Verificare, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la Inspecția Judiciară și la problema răspunderii magistraților. Aceste stenograme arată că agentul guvernamental de la București primea, pentru a răspunde la fiecare întrebare pusă în cadrul acestor audieri, răspunsuri “în plic” de la Ministerul Justiției.

Astfel, judecătorul raportor al CJUE a chestionat Guvernul României, în speță agentul guvernamental Emilia Gane, cu privire la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. “În ceea ce privește funcționarea acestei secții, aș dori să citez Comisia de la Veneția, paragraful 40 din Avizul 950/2019. Acel paragraf are următorul conținut: << Pe lângă complicațiile administrative, crearea noii Secții ridică probleme de ordin juridic. În primul rând, după cum s-a menționat deja în avizul din octombrie, competența noii Secții este definită foarte generic. Aceasta include toate cauzele în care un magistrat poate fi implicat, chiar și într-o poziție secundară. Cauzele complexe care implică criminalitatea organizată și corupția implică uneori magistrați necinstiți. Participanții în procedurile penale ar putea fi tentați să obțină aducerea cauzelor în fața Secției prin acuzarea unui magistrat. Aceste dosare vor fi apoi transferate Secției, chiar dacă probele împotriva magistratului sunt slabe, cel puțin până când acuzațiile sunt verificate și se obţin mai multe dovezi. Articolul 77 indice 1 alineat 5 permite procurorului general să soluționeze conflictul de competență dintre Secție și alte departamente, dar rămâne de văzut dacă această garanție va fi eficientă și dacă procurorul general va avea suficient timp și resurse pentru a studia toate cazurile-limită. În practică, crearea noii Secții poate duce la retragerea unui număr de cauze <>, care implică corupție la nivel înalt şi crimă organizată, din jurisdicția DNA și DIICOT și a transferării acestora către Secție, ceea ce ridică probleme în sine și, de asemenea, pentru că noua Secție nu are încă acea capacitate pentru a face față unui astfel de aflux de cauze complicate de corupție la nivel înalt și de criminalitate organizată >>. Dacă aveți vreo apreciere să aduceți cu privire la aceste considerații ale Comisiei de la Veneția”, se adresează judecătorul raportor.

Ei bine, agentul guvernamental Gane cere permisiunea să se consulte cu “colegii ei” de la Ministerul Justiției. După scurgerea timpului de așteptare, agentul guvernamental revine cu răspunsul politic, afirmând că, “după cum am menționat în pledoaria noastră, Guvernul României optează pentru desființarea SIIJ, în conformitate cu recomandările GRECO/ Comisia de la Veneția / Raportul MCV. Considerăm că acest pericol întrevăzut în avizul Comisiei de la Veneția este un pericol care se poate materializa nu numai în ceea ce privește DIICOT, ci și în ceea ce privește DNA. Nu întâmplător, observațiile legate de SIIJ se regăsesc în raportul MCV nu numai în cadrul Obiectivului 1, ci și în raportul MCV referitor la Obiectivul 3, cel care urmărește întărirea luptei împotriva corupției”.

 

Încă o dată

Situaţia, mai mult decât jenantă, s-a repetat. La un moment dat, avocatul general Michal Bobek îl întreabă pe reprezentantul Guvernului României. “Ați reiterat motivele date în acele ordonanțe de urgență, dar acum Guvernul nu mai este de acord cu ele. Este corect? Și acum să revenim la o clarificare la OUG nr. 77/2018, cea care privește administrarea ad interim a Inspecției Judiciare, și dacă putem clarifica un fapt ce este menționat în trimiterea C-83/19, punctul 10.18 din decizia de trimitere, unde se menționează că a existat o decizie anterioară a CSM, dar apoi se menționează că a existat o decizie a Curții de Apel București, care a suspendat respectiva procedură, și apoi a intervenit Guvernul, care a zis că trebuie să facă ceva din acest motiv, deoarece nu există nimeni la conducerea Inspecției Judiciare. Ne puteți explica despre ce a fost decizia Curții de Apel București și de ce a fost ea dată?”

Emilia Gane șochează din nou: “Vă rog să-mi acordați câteva momente ca să mă consult cu colegii mei de la Ministerul Justiției”. După scurgerea timpului de consultări, agentul a revenit și a răspuns, tot la dictare, că, “într-adevăr, există o hotărâre a CSM privind organizarea concursurilor din 2012. Această hotărâre a fost suspendată, adică aplicarea hotărârii a fost suspendată de către Curtea de Apel București în cadrul unei acțiuni în anulare privind respectiva hotărâre. În contextul în care a intervenit această suspendare, există un articol 14 alineat 5, din Legea contenciosului administrativ, care prevede faptul că orice dispoziție cu un conținut identic care ar fi emisă ar trebui la rândul ei suspendată, așa încât Ordonanța de Urgență 77/2018 a intervenit pentru a rezolva un blocaj în ceea ce privește numirea inspectorului-șef. Ceea ce a susținut Guvernul României este că soluția pentru care a optat această Ordonanță de Urgență, o soluție care nu a implicat CSM, o instituție care, conform Constituției, este garantul independenței, este o soluție inadecvată.

 

Al treilea răspuns primit cu “dedicație”

Avocatul general Michal Bobek revine: “A doua întrebare este pentru a clarifica, adică cu privire la contextul național, și cu mecanismul MCV. Înțeleg corect faptul că DNA a fost creată ca o instituție în cadrul MCV, adică România a înțeles acea măsură ca o măsură ce trebuia luată pentru a satisface obiectivele din Anexa privind Decizia? Și, la fel ca și în cazul reformei din 2012 a Inspecției Judiciare, poate România să confirme că ambele modele de instituții, așa cum au fost realizate, au fost făcute pentru ca România să se conformeze mecanismulu MCV?”. Din nou stupoare: “Vă  rog să-mi permiteți să mă consult cu colegii mei de la Ministerul Justiției”, a cerut Emilia Gane. A urmat o pauză de mai bine de trei minute, după care a revenit cu răspunsul: “În ceea ce privește DNA, aș vrea să menționez că anterior am avut Parchetul Național Anticorupție, el a fost înființat înainte de data aderării. Consolidarea, însă, a acestei instituții a fost o cerință care se circumscrie MCV, în contextul obiectivului 3. În ceea ce privește Inspecția Judiciară, ea e strâns legată de independența sistemului judiciar. În ultimul raport sunt aduse critici în legătură cu această instituție. Deci această instituție este relevantă în contextul MCV”.

 

Secretar de stat în MJ, explicând, fără succes, demersul Guvernului

Iar lucrurile nu se opresc aici. Deși avocatul general îi adresează întrebarea legată de motivul pentru modul în care Guvernul de la București încearcă să “rezolve” problema SIIJ agentului guvernamental, răspunsul îl dă omul politic PNL-ist, secretar de stat în Ministerul Justiției, Cristian Băcanu. Avocatul general întreabă: “În ceea ce privește secția specială, pledoaria de azi a fost diferită de cele existente în observațiile scrise. Vreau să clarific acum actuala poziție și nu am avut acces la acel Memorandum de la sfârșitul lui decembrie 2019. Vreau să clarific cât de departe mergeți astăzi cu privire la admiterea faptului că există o problemă cu secția. Opțiunea A – admitem că există o problemă cu modelul și dorim să o schimbăm. Opțiunea B – nu e doar problema modelului, ci și a modului prin care a fost folosit. Este opțiunea A sau opțiunea B?”.

Secretarul de stat Băcanu răspunde în locul Emiliei Gane: “Guvernul României a realizat o analiză proprie prin intermediul aparatului de specialitate din cadrul Minsterului Justiției cu privire la funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Conform acestei analize, publicată sub forma unui Memorandum, soluția propusă este aceea a desființării secției și, din punctul de vedere al Guvernului României, această analiză este una proprie”.

Băcanu a afirmat în fața președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene că, în 25 noiembrie 2019, Minsterul Justiției a solicitat instanțelor judecătoreşti, Parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. “La nivelul Parchetelor, au răspuns 1.934 de procurori, dintre care 1.653 au opinat pentru abrogarea normelor prin care au fost înființată secția, solicitând desființarea acestora. Un număr de 174 de procurori au opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc această secție. Un număr de 137 de procurori au opinat în sensul menținerii prevederilor legale actuale”. “Practic, pentru desființare au opinat 85,4 la sută din procurorii respondenți. Fac mențiunea că numărul procurorilor respondenți este relevant pentru numărul total al procurorilor care funcționează în România. Cu privire la instanțele de judecată, au răspuns 209 instanțe de judecată din 244. Din păcate, nu toate instanțele au furnizat numărul judecătorilor care au opinat într-un sens sau altul. Cu privire la cele care au furnizat informații complete, arătăm că 72,22 la sută din numărul judecătorilor respondenți au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind înființarea SIIJ. Un procent de 10,53 la sută din numărul judecătorilor respondenți au opinat în sensul amendării dispozițiilor legale. Un procent de 17,24 din numărul judecătorilor respondenți au opinat în sensul menținerii prevederilor legale”, a mai afirmat secretarul de stat Băcanu, care a încercat să adauge că “în măsura în care alte 47 de instanțe ar fi furnizat informații complete, procentul privind desființarea ar fi fost mai mare, pentru că…”.

În acel moment, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene l-a întretrupt, atrăgându-i politicianului atenția: “Domnule, vă rugăm să vă opriți, pentru că astfel de cifre nu privesc interpretarea Dreptului Uniunii Europene”.

 

 

Personaje controversate

Emilia Gane a ajuns agent guvernamental pentru CJUE, după ce, în 18 noiembrie 2019, premierul Orban decide eliberarea din această funcție, la cerere, a lui Costin Radu Canțăr. Emilia Gane a lucrat cu fostul agent guvernamental Răzvan Horațiu Tudor, procuror la Parchetul General, și a refuzat să semneze apărările Guvernului de la București în cauzele de la CJUE, în speță cauza  privind Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

În ceea ce îl privește pe secretarul de stat Cristian Băcanu, acesta este membru PNL, avocat de profesie, și persoana care a redactat plângerea penală a lui Ludovic Orban pe numele fostului premier Viorica Dăncilă, pentru înaltă trădare, plângere clasată de DIICOT. După preluarea funcției la Ministerul Justiției, Băcanu s-a făcut remarcat după ce a afirmat că ar trebui ca toți românii să fie obligați să depună declarații de avere. “Ar fi de bun augur să avem un alt fel de mod de control. Să verificăm cum anumiți cetățeni au averi impresionante, în condițiile în care nu au avut venituri impozabile. Sunt << n >> exemple. Avem artiști iluștri care merg cu mașini scumpe și trăiesc în vile de lux și nu plătesc impozite. Ar fi util să discutăm despre necesitatea unei declarații de avere pentru toți cetățenii, până la urmă trebuie să avem o evidență pentru a controla veniturile și să ne dăm seama unde sunt probleme. Trebuie o evidență a bunurilor pe care fiecare cetățean le deține”, a declarat, la sfârșitul anului trecut, secretarul de stat Cristian Băcanu.

 

Trei întrebătri, dintre care una adresată de judecătorul raportor al CJUE, iar alta, de către avocatul general, au pus în încurcătură agentul guvernamental al României. Acesta a cerut pauză de consultări cu “colegii” de la Ministerul Justiției

 

Când s-a ajuns concret la tema desființării SIIJ, nici nu s-au mai obosit să mimeze procedura. A răspuns direct secretarul de stat Cristian Băcanu, de la PNL, făcând apologia consultării de la finalul anului trecut, în rândul instanțelor și Parchetelor. Președintele Curții nu l-a lăsat să-și termine expunerea

Citeşte mai multe despre:   Cristian Băcanu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu
Galerie Foto Rector al SNSPA, instituție care a găzduit, în noiembrie, așa-zisa “dezbatere” electorală a lui Klaus Iohannis, Remus Pricopie este nominalizarea PSD și Pro România pentru funcția de prim-ministru, după ce...

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA
Galerie Foto Planul guvernului liberal de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus, la propriu, pe hârtie, fiind adus în dezbatere publică un proiect de lege inițiat, în acest...

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”
Galerie Foto Anul trecut, piaţa asigurărilor RCA a înregistrat o creştere alarmantă a numărului de reclamaţii venite din partea şoferilor nemulţumiţi de modul în care unele companii de asigurări înţeleg să se...

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr
Există boli din categoria celor reumatismale care atacă mai întâi articulaţiile mici. Urmează dureri, pierderea mobilităţii şi anchilozarea lor, dar şi o stare generală de oboseală. Despre cum se manifestă...

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”
Galerie Foto Adina Drenga predă matematica la o școală din Bolton, un orășel din nord vestul Angliei. A plecat din România în 2014, la vârsta de 39 de ani, cu toată familia, după 20 de ani de învățământ. Aici, a fost...

Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE

Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE
Galerie Foto Momente incredibile în cadrul audierilor de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din ședința în care a avut loc sesiunea de întrebări și răspunsuri pe tema obligativității implementării în legislația...
Serviciul de email marketing furnizat de