Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Coincidență sau perseverență? Simina Tănăsescu, fostul consilier al lui Klaus Iohannis, numit, în urmă cu două zile, la Curtea Constituțională în locul judecătorului Petre Lăzăroiu a mai preluat, în urmă cu zece ani, de la acesta din urmă, o funcție în cadrul unei instituții importante. Lăzăroiu a demisionat, în 2009, din funcția de reprezentant al societății civile în cadrul CSM, locul său fiind luat, atunci, de aceeași Simina Tănăsescu. Anul trecut, când Iohannis a încercat să scape de Petre Lăzăroiu de la Curtea Constituțională, având în vedere decizia CCR cu privire la revocarea ui Kovesi, tot Simina Tănăsescu a făcut presiuni asupra magistratului să demisioneze. Iar presa apropiată sistemului o dădea, încă de atunci, drept succesoare a lui Lăzăroiu pe Simina Tănăsescu. Planul din 2018 al Cotroceniului pare copiat la indigo cu “afacerea” din 2011 – 2013, când sistemul, condus atunci de Traian Băsescu, a încercat, cu ajutorul parchetelor, să îl elimine pe profesorul Corneliu Bârsan din funcția de judecător la CEDO. Scopul a fost atins abia în 2013, când Bârsan și-a terminat mandatul, în locul său fiind numită Iulia Motoc, fostă judecătoare la CCR, implicată în mod determinant în rămânerea pe funcție a lui Traian Băsescu, în ciuda votului covârșitor de la referendumul din 2012.
Viața bate, încă o dată, filmul când e vorba despre realitățile politico-juridice de pe malul Dâmboviței. Schimbarea de generație de la Curtea Constituțională, prin înlocuirea a trei judecători care își încheie, luna viitoare, mandatele scoate la iveală amănunte incredibile. Cea mai spectaculoasă mutare vizează postul de judecător la CCR pe care poate face numiri direct președintele României. Judecătorul Petre Lăzăroiu, numit de fostul președinte Traian Băsescu, pleacă, iar locul său va fi ocupat de fostul cosilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, Elena Simina Tănăsescu. Iar, prin această rocadă, se închide un cerc parcă desprins din scenariul unei producții cinematografice.
Drumurile lui Petre Lăzăroiu și ale Siminei Tănăsescu s-au intersectat,în cel puțin trei ocazii, cu încărcătură politică deosebită. Iar, în două dintre aceste ocazții, Simina Tănăsescu i-a luat, la propriu, serviciul lui Petre Lăzăroiu. Astfel, în timpul guvernului PSD-PDL, din anul electoral 2009, una dintre funcțiile de reprezentant din partea societății civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, era ocupat de actualul judecător CCR Petre Lăzăroiu. Acesta și-a dat demisia, însă, din funcție în luna septembrie, invocând faptul că indemnizația pe care o primea era de zece ori mai mică decât veniturile pe care le-a obținut, anterior numirii sale, practicând avocatura. Nemulțumirea lui Lăzăroiu era aceea că, printr-o modificare a legislației operată de Monica Macovei, membrii societății civile nu puteau activa ca membrii permanenți în CSM, deci nici nu puteau beneficia de salarizarea întreagă.
Demisia lui Petre Lăzăroiu din CSM a obligat Senatul la desemnarea unei alte persoane care să îl înlocuiască. Și, prin Hotărârea Senatului nr. 18, din 23 septembrie 2009, “doamna Elena Simina Tănăsescu a fost aleasă în calitate de membru al CSM, ca reprezentant al socetății civile, în locul domnului Petre Lăzăroiu, demisionat”.
Protagonista unei “misiuni ingrate”
Nouă ani mai târziu, cei doi s-au intersectat într-un alt moment cu încărcătură politică explozivă. Petre Lăzăroiu, aflat la finalul carierei sale de judecător al CCR, avea de elucidat, împreună cu ceilalți opt colegi din Curte, dacă refuzul lui Klaus Iohannis de a semna decretul de revocare din funcția de procuror șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi, a generat sau nu un conflict juridic de natură constuțională între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria.
Astfel, Petre Lăzăroiu s-a aflat la pupitrul judecătorilor, iar, în sală, în calitate de reprezentant al președintelui României la acest proces s-a aflat nimeni alta decât Elena Simina Tănăsescu, în calitate, de această dată, de consilier prezidențial pe probleme juridice. Susținerile acesteia din urmă, cu acest prilej, nu au convins Curtea, motiv pentru care conflictul a fost constatat, iar Klaus Iohannis a fost obligat să semneze, de îndată, decretul de demitere al Laurei Codruța Kovesi. Numai că episodul nu s-a încheiat atunci, ci câteva săptămâni mai târziu. Iohannis a încercat să tergiverseze semnarea decretului, invocând necesitatea “studierii deciziei CCR”. În acest timp, Simina Tănăsescu l-a invitat pe judecătorul CCR Petre Lăzăroiu la sediul Facultății de Drept unde, sub pretextul “unei misiuni ingrate”, i-a adus la cunoștință existența unui memoriu semnat de o asociație controlată de judecătorul Cristi Vasilică Dănileț, prin care se contesta legalitatea mandatului lui Lăzăroiu la Curtea Constituțională. Mai mult, Simina Tănăsescu i-a sugerat lui Lăzăroiu să-și dea demisia sau, altfel, este foarte posbil ca președintele să semneze un decret de revocare a sa din funcție. Magistratul i-a atras atenția lui Tănăsescu că președintele nu are o astfel de prerogativă constituțională și că, în cazul în care va pune în aplicare aceste amenințări, se vor întâlni în instanță. La scurt timp, această întrevedere a fost dezvăluită în presă și, ulterior, Elena Simina Tănăsescu a fost nevoită să demisioneze din funcția de consilier prezidențial.
Copie la indigo după planul lui Băsescu, referitor la CEDO
Ce ar fi rezolvat președintele dacă planul de anul trecut, ar fi reușit? În primul rând, ar fi eliminat din plenul Curții Constituționale un judecător care nu mai răspundea la comenzile Cotroceniului. Pe de altă parte, ar fi aruncat în aer decizia prin care CCR l-a obligat pe Iohannis să o demită pe Kovesi de la DNA. Și, nu în ultimul rând, i-ar fi securizat președintelui locul în Curtea Constituțională pentru un om obedient. Încă de la vremea acestui scandal, în presă era vehiculat chiar numele Elenei Simina Tănăsescu, pentru a-l înlocui pe Petre Lăzăroiu la CCR. Scenariul avea un precedent, când, în 2011, în urma unui dosar politic instrumentat împotriva judecătoarei ÎCCJ Gabriela Bârsan, s-a încercat demiterea de la CEDO a soțului acesteia, judecătorul Corneliu Bârsan. Nu s-a reușit, însă postul era vizat de fosta judecătoare CCR Iulia Motoc, o apropiată a intereselor politice ale lui Traian Băsescu. Planul a reușit, însă, în decembrie 2013, când profesorul Bârsan și-a încheiat mandatul la CEDO, iar în locul său a fost numită Iulia Motoc. De altfel, contribuția Iuliei Motoc în rămânerea lui Traian Băsescu în funcție, deși 7,4 milioane de români au votat, la referendumul din iulie 2012, să plece acasă, a fost decisivă.
Planul lui Băsescu “Bârsan vs Motoc” a fost, pare-se, copiat la indigo de Klaus Iohannis care, după ce a îcercat forțarea demisiei lui Petre Lăzăroiu, în 2018, și înlocuirea acestuia cu consiliera sa de la Cotroceni, a reușit să-și ducă la capăt ideea abia în 2019. Și, iată cum, la zece ani după ce Simina Tănăsescu i-a luat locul lui Petre Lăzăroiu în cadrul CSM, urmează să-i ia din nou funcția, de această dată, la Curtea Constituțională.
Bodyguardul lui Kovesi, în procesul dintre Iohannis și Tudorel Toader
În calitatea sa de consilier prezidențial, Elena Simina Tănăsescu l-a reprezentat pe Klaus Iohannis la CCR, cel mai spectaculos dosar fiind conflictul juridic de natură constituțională generat de refuzul de a o demite pe Kovesi. Atunci, Simina Tănăsescu, viitor judecător al Curții Constituționale, a făcut unele aprecieri de-a dreptul halucinante.
Astfel, aceasta a precizat că “simpla nominalizare a ministrului justiției în Constituție, în cadrul unei prevederi ce vizează organizarea internă a autorității judecătorești, respectiv Ministerul Public, nu îndreptățește concluzia că acesta este o autoritate publică de natură constituțională ce participă nemijlocit la realizarea puterii de stat”. Mai mult, Tănăsescu a afirmat că “refuzul președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA este reglementat de Legea 303/2004 și nu poate fi, astfel, calificat din punct de vedere juridic drept o exercitare a unei competențe ce rezidă în mod direct din textul Constituției”.
O altă apreciere vizează faptul că “nici pentru președintele României, nici pentru ministrul justiției nu există vreo atribuție constituțională expresă care să permită calificarea situației expuse ca fiind un conflict juridic de natură constituțională” și că “Guvernul nu are atribuții de rang constituțional sau legal în materia revocării procurorilor din funcții de conducere”. În opinia fostului consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, “Curtea Constituțională nu poate obliga președintele să emită un act administrativ” și că “nu există niciun blocaj instituțional. Prin comunicarea refuzului de revocare a procurorului șef al DNA, procedura legală este încheiată”, precum și că “nu se reține în sarcina președintelui obligația de revocare”.
Simina Tănăsescu a mai declarat, în fața judecătorilor de la CCR, că ministrul justiției este numit în funcție de președinte, și nu invers, și că “din perspectiva rapoartelor Comisiei Europene privind MCV, din ianuarie și noiembrie 2017, ceea ce transpare este, în pofida presiunilor exercitate de factorul politic ce a solicitat inițierea procedurilor de demitere a procurorului-șef al DNA, menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție”. De asemenea, viitorul judecător CCR, numit prin decret de Klaus Iohannis susținea că “a admite că președintele trebuie să semneze decretul de revocare ar însemna să nu se țină seama de necesitatea echilibrului între puterile statului”.
Toate aceste argumente abracadabrante au picat precum popicele în fața judecătorilor Curții, care au constatat existența conflictului juridic și l-a obligat pe Klaus Iohannis să o demită, de îndată, pe Laura Codruța Kovesi. Însă linia de gândire politico-juridică a Siminei Tănăsescu este mai mult decât evidentă, precum și zona în care aceasta se va plasa, între cele două tabere existente, în prezent, la CCR.
Ghinion pentru sistem: Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, numiți de Parlament la CCR
Schimbarea raportului de forțe în cadrul Curții Constituționale, odată cu plecarea a trei judecători și cu numirea altor trei, pe care miza, până ieri, Cotroceniul, Opoziția și oficinele de propagandă ale sistemului pare că a eșuat.
Nu doar Klaus Iohannis și-a numit omul în CCR, în locul lui Petre Lăzăroiu. Atât Senatul, cât și Camera Deputaților și-au votat noii magistrați constituționali.
Camera Deputaţilor a votat pentru numirea lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în funcţia de judecător al CCR, în locul lui Ştefan Minea, al cărui mandat expiră pe 15 iunie. La rândul său, Senatul a votat pentru numirea fostului vicepreşedinte al CSM Cristian Deliorga în funcţia de judecător al CCR, propus de PSD. Acesta o va înlocui pe Simona-Maya Teodoroiu la Curtea Constituţională, al cărei mandat expiră tot pe 15 iunie. Ambele numiri au fost propuse de PSD.
Astfel, noua configurație a Curții Constituționale rămâne neschimbată, din punct de vedere al taberelor. La CCR funcționează nouă judecători, trei numiți în funcție de prepedinte, trei de Senat și trei de Camera Deputaților. Politica lui Klaus Iohannis, a USR și PNL din ultimii doi ani și jumătate, cel puțin, a fost susținută în mod constant, în cadrul deciziilor și hotărârilor CCR, de trei judecători: Daniel Morar (fost procuror șef al DNA, numit de Băsescu), Doina Livia Stanciu (fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justișie, numită de Iohannis) și Ștefan Minea (numit de Camera Deputaților, fost PDL-ist). Restul celor șase judecători, printre care și Petre Lăzăroiu, au votat, în această perioadă, cu preponderență împotriva acțiunilor sistemului.
Plecarea lui Minea și venirea Siminei Tănăsescu ține tabăra pro-sistem în cadrul aceluiași număr de trei judecători. Iar înlocuirea Mayei Teodoroiu și a lui Petre Lăzăroiu cu Cristian Deliorga și Gheorghe Stan consolidează tabăra opusă celorlalți trei. Avantaj, în acest moment, Parlamentul.
În 2009, Simina Tănăsescu i-a succedat lui Petre Lăzăroiu în funcția de membru al CSM, după ce judecătorul a demisionat, din pricina salarizării “nețndestulătoare”. Zece ani mai târziu, Simina Tănăsescu îl înlocuiește, prin decret al lui Iohannis, pe Lăzăroiu la Curtea Constituțională
Raportul de forțe în cadrul CCR rămâne neschimbat, și după înlocuirile a trei judecători. Ieri, Senatul și Camera Deputașilor i-a votat, pentru a ocupa funcții la Curte, pe șeful SIIJ, procurorul Gheorghe Stan, și pe judecătorul Cristian Deliorga
