x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Statul a oferit OMV Petrom zăcăminte de 14 miliarde de dolari

1
Autor: Iulia Barbu 12 Ian 2011 - 20:26
Statul a oferit OMV Petrom zăcăminte de 14 miliarde de dolari Christian Silva/Jurnalul Naţional


România este fruntaşă în Uniunea Europeană la creşterea preţului benzinei. Carburanţii s-au scumpit de trei ori în doar zece zile, cel mai ieftin sortiment de benzină ajungând la un nou prag istoric de peste 5 lei/litru. În timp ce consumatorii de rând ameninţă cu protestele, Emil Boc, premierul României cere explicaţii instituţiilor abilitate. În urmă cu două zile, în cadrul unei emisiuni Boc a solicitat Consiliului Concurenţei să verifice dacă există o situaţie de monopol pe piaţa carburanţilor, cerând în acelaşi timp Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) să analizeze profitul companiilor din domeniu. Fără prea multă demagogie politică şi afirmaţii "curajoase" în prime time, calculul profitului unei companii de profil este simplu.

Jurnalul Naţional vă prezintă afacerea secolului cu zăcămintele de petrol din România, în urma căreia vorbim de încasări minime de circa 14 miliarde de dolari ale OMV Petrom (SNP)! Dacă preţul barilului de petrol este de circa 90 de dolari, iar SNP PETROM SA are rezerve de circa 1 miliard de barili de petrol şi OMV Aktiengesellschaft Austria extrage barilul de petrol din România la un cost de circa 20 de dolari, rezultă că doar din vânzarea petrolului (fără produsele rafinate sau rezultate după rafinare) Petrom poate avea încasări de circa 14 miliarde de dolari! Toate acestea în condiţiile în care s-ar exploata doar 20% din capacitatea unui zăcământ.

Una dintre cele mai avantajoase afaceri cu statul român din toate timpurile a început în decembrie 2004, pe când, cu un simplu vot, aleşii noştri au decis să privatizeze Societatea Naţională a Petrolului PETROM – SA Bucureşti. "Privatizarea" a fost gândită în interesul poporului român desigur, iar rezulta­tul a fost cel aşteptat: înstrăinarea celei mai importante companii ro­mâ­neşti către o altă companie de­ţi­nută majoritar de un alt stat! Aface­rea petrolului românesc vândut pe doi lei statului austriac a avut la bază pre­vederi contractuale care vor mai adu­ce şi alte pierderi pentru Ro­mâ­nia. Astfel că, prin contractul de pri­va­tizare din 2004, sta­tul, la recomandarea consultanţilor, a acordat Petrom o facilitate fiscală denumită "cotă ecologică". Vorbim practic de un stimulent care îi permite investitorului austriac să nu plătească anual impozit pe profit în valoare de mai multe zeci de milioane de dolari. 

Cum s-a ajuns la vânzarea aurului negru pe aproape nimic? Primul pas a fost în 2000, când Traian Bă­ses­cu, la vremea aceea ministru al Trans­por­­turilor a semnat un memorandum cu Banca Mondială prin care sta­­tul român îşi asuma privatizarea com­­paniilor energetice şi a sistemului bancar. Apoi statul a trecut la pri­va­­tizarea Petrom. Responsabilitatea pri­vatizării a fost disipată în Par­la­ment, vânzarea fiind aprobată prin lege specială.

Stenogramele şedinţelor Sena­tului din 2004 arată că aceştia au discutat o singură zi pe tema celui mai im­portant document de privatizare al ul­­timilor 15 ani! Aşa că re­coman­dă­ri­le consultanţilor, întărite de cere­rea investitorilor, au făcut ca documentaţia privind privatizarea Petrom să conţină o clauză care impune stabi­litatea cotei ecologice vreme de zece ani! Potrivit analiştilor, Petrom a primit, în acest fel, un ajutor de stat mascat în spatele unor rezerve obliga­to­rii de ţiţei şi gaze naturale. La ni­ve­lul anului 2005, vorbim de circa 100 de milioane de dolari.

La sfârşitul anului 2002, es­ti­mările firmei de consultanţă Jacobs, membră a consorţiului de consultanţi pentru rezervele de ţiţei ale compa­niei Petrom, indicau 128 milioane to­ne, iar cele de gaze naturale, 101 mi­liarde mc. Consultanţii au anunţat că, potrivit standardelor inter­na­ţio­nale de contabilitate, rezervele erau de 70 milioane tone de ţiţei şi aproxi­mativ aceeaşi cantitate în miliarde metri cubi de gaze naturale. În plus, Petrom mai are rezerve de 7 miliarde metri cubi de gaze naturale în Kazahstan. Acelaşi consultant recunoştea că s-a bazat pe ci­frele furnizate de Petrom, motiv pentru care ar fi fost necesar un audit in­de­pendent.

În 2005, la un an de la preluarea Petrom, OMV a vândut aproape 7 mi­­liarde metri cubi de gaze, la un preţ me­diu de 100 de dolari mia de metri cubi. Cu 36 de dolari mai mult decât au estimat consultanţii în momentul eva­luării Petrom! În plus, preţul ga­zelor naturale importate a crescut în 2005 cu 37% faţă de 2004 (preţ mediu 218 dolari/1.000 de metri cubi). Toate acestea, în timp ce Cre­dit Suisse First Boston şi ING prognozau doar 76 do­lari. Un simplu calcul indică o sub­eva­luare anuală a afacerii "Petrom" de peste 100 de milioane de dolari. Practic, 2 miliarde de dolari este suma pe care OMV o va încasa din pro­duc­ţia de gaze naturale, pe durata ce­lor zece ani, în plus faţă de es­ti­mă­rile făcute de consultanţi. Mai mult, re­devenţa pentru statul româna a fost stabilită pentru zece ani, la aceeaşi cotă, între 3 şi 13%, având un nivel mo­dic spre deosebire de condiţiile din alte ţări. Spre exemplu, Libia pri­meş­te un procent de 80% din petrolul extras. O iniţativă legislativă privind co­rectarea greşelilor stategice a contractului OMV Petrom a existat încă din 2007. Patru ani mai târziu, nimeni nu a plătit pentru privatizarea atât de dezavantajoasă.

În 2004, înainte de privatizare, SNP PETROM SA deţinea: rezerve estimate la 1 miliard de barili de petrol şi 101 miliarde de mc de gaze na­turale; 30 de milioane de mp de te­ren; 13.856 de sonde petroliere, cu o producţie zilnică de 220.000 de ba­rili de petrol; o capacitate de rafinare de 8 milioane de tone de petrol anual în rafinăriile Arpechim Piteşti şi Pe­trobrazi Ploieşti; o reţea de distribuţie formată din 600 de staţii de benzină (din care 1/3 erau aduse la standarde europene), 145 de depozite, 1.540 de autocisterne rutiere, 1.470 de va­goa­ne de cale ferată, peste 15.000 km de conducte pentru transportul de petrol şi gaze naturale şi stocuri în valoare de 1.312.100.000 RON şi un nume­rar de 160.000.000 Euro.

Statul a privatizat Petrom pe degeaba
Austriecii de la OMV şi-au scos banii pe care i-au dat pe Petrom în 2004 datorită contractului inteligent negociat de către ei la acea vreme. Grupul austriac a luat ca dividende circa 405 milioane de euro de când a preluat controlul celei mai mari companii din România.

La aceasta se adaugă alte 400 de milioane de euro pe care statul o să-i bage în ecologizarea batalurilor pe­troliere aparţinând Petrom, deoa­re­ce o clauză din contractul de privati­zare leagă statul român de mâini. Eco­logizarea a 80 de astfel de situri pe­troliere va costa în total 450 de mi­lioane de euro, din care Petrom dă doar 50 de milioane de euro. Dar să-l lăsăm pe Laszlo Borbely, ministrul Mediului să spună cum vine asta: "Multe dintre aceste situri sunt în zona unor companii private. Va trebui să găsim o modalitate legală. Noi nu putem să dăm bani pentru eco­logizare doar din fonduri de la Uniu­nea Europeană. La nivelul Pe­trom, trebuie să ecologizeze şi să în­chidă bataluri care sunt de peste 80 în va­loare de 450 milioane euro. Aşa de inteligent au negociat colegii contractul în 2004, încât ei (Petrom – n.r.) trebuie să dea 50 milioane euro, iar restul trebuie să dăm noi (statul – n.r.). Pentru asta, trebuie găsite unele metode care sunt folosite în alte ţări. Metalele extrase din acele bataluri pot fi refolosite. Este un business", explica Borbely în 30 noiembrie 2010 în cadrul unui forum de specialitate.

Din profitul obţinut din afacerea Petrom, OMV a ridicat dividende de 100 de milioane de euro în 2005, 155 mi­lioane de euro anul următor şi aproape 160 de milioane de în 2007. Astfel, per total ar fi 805 milioane de euro, adică mai mult decât cele 669 de milioane de euro pe care austriecii i-au plătit statului român pentru 33% din acţiunile Petrom. E adevărat, OMV a plusat diferenţa până la 1,5 mi­liarde de euro folosind restul de bani la o majorare de capital prin care a ajuns la 51%. Dar pe de altă parte, 234 de milioane de euro din aceşti bani i-a folosit în 2006 într-o tranzacţie controversată prin care a cum­părat 178 de staţii de benzină de­ţinute de OMV în România, Bulga­ria, Serbia şi Muntenegru. Acu­za­ţiile au curs gârlă atunci din toate părţile pe motiv de export de profit, mai ales dacă ne uităm că Petrom a fost dat cu 600 de benzinării, două rafinării, toa­tă producţia de petrol a ţării şi ju­mă­tate din cea de gaz. (Daniel Ionaşcu)

CNADNR a plătit şi ea sondele OMV
Jurnalul Naţional a relatat în 2009 modul în care statul român, prin CNADNR, a plătit cu vârf şi îndesat relocarea unor sonde ale OMV Petrom. Câm­pul petrolier de la Suplacu de Barcău s-a nimerit exact pe traseul Au­to­stră­zii Transilvania. Acesta s-a dovedit un zăcământ "foarte important" pentru OMV, având o producţie de petrol de aproximativ 1.000 tone/zi. Iniţial, soluţia adoptată de companie ducea autostrada pe lângă câmpul petrolier. Răsturnarea de situaţie ne costă cam mult – 250 milioane de eu­ro. Viaductul care va traversa câmpul petrolier se dovedeşte extrem de cos­tisitor! Alte sume suplimentare, tot de la buget, vor fi date de CNADNR pentru relocarea unei părţi din sondele din judeţul Bihor, dar şi pentru ex­pro­prieri. "Proiectul de relocare a sondelor şi a facilităţilor din zonă este ga­ta, este avizat de companie, urmând să se întocmească partea de exe­cuţie şi par­tea financiară. Toate aceste costuri vor fi suportate de CNADNR", a precizat pentru Jurnalul Naţional un comunicat al OMV Petrom
Citeşte mai multe despre:   petrom,   privatizare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de