Telegondola lui Flutur din parcarea de partid. Aria protejată Rarău va fi distrusă cu acordul DS Suceava

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului condus de Elena Udrea a pompat aproape un miliard de lei pentru a transforma Romania intr-o tara a schiorilor. Banii au ajuns in special in localitatile conduse de primarii aflati sub steag portocaliu, iar majoritatea contractelor au fost adjudecate de firme apropiate Partidului Democrat Liberal. Mai mult, valoarea initiala a proiectelor a fost marita cu zeci de milioane de euro, pentru a le face pe plac primarilor pedelisti. In Campulung Moldovenesc, primarul Gabriel Serban a cerut initial 51 de milioane de lei pentru un domeniu schiabil, dar apoi a soli­citat refacerea proiectului pentru a putea fi omologat la standarde interna­tionale. Iar valoarea proiectului a fost majorata la aproape 125 de mi­lioane de lei. Pentru ca nu avea toate avizele necesare demararii proiectului, telegondola a zacut abandonata aproape doi ani intr-o parcare gestionata de consilierul PDL. Pe langa acest aspect minor va fi distrusa si aria protejata Rarau, de unde vor fi defrisate in total 30 de hectare de padure. Pentru distrugerea ariei protejate, Directia Silvica Suceava si-a asumat ca in planul de management al sitului, zona de amplasare a telegondolei va fi desemnata una de dezvoltare durabila, iar padurea va fi rasa. Legal.


Muntii Rarau au cazut prada defrisarilor masive. Aproximativ 60 de hectare de padure vor disparea complet pentru a face loc domeniului schiabil Campulung Moldovenesc. Jumatate din aceasta suprafata a fost deja rasa de pe fata muntelui, iar cealalta isi asteapta sfarsitul, desi se afla situata in aria naturala protejata Rarau. Chiar daca este ilegal sa intri cu drujba in ariile protejate, Directia Silvica Suceava, in calitate de custode, a gasit o modalitate de a fenta legea. Propunerea am gasit-o in studiul de impact asupra zonei, in care se precizeaza ca: "Din discutia cu custodele sitului a reiesit ca, in viitorul plan de management al sitului, zona de amplasare a proiectului va fi desemnata zona de dezvoltare durabila". Practic, pentru a face loc telegondolei, o zona importanta din aria protejata va fi scoasa la mezat de catre Mihai Mihetiu, directorul Directiei Silvice Suceava.

Totul a inceput in anul 2009, cand edilul sucevean Gabriel Constantin Serban a solicitat de la Ministerul Dezvoltarii 51 de milioane de lei pentru amenajarea unei partii de schi in Campulung Moldovenesc. La scurt timp dupa aprobarea acestui proiect, primarul s-a razgandit si a comandat un nou studiu de fezabilitate, in urma caruia s-a ajuns la concluzia ca in oras este nevoie de un domeniu schiabil. Cu actele in mana si cu sprijinul starostelui judetului, Gheorghe Flutur, noua documentatie a fost reanalizata si aprobata de oamenii condusi de ministrul Elena Udrea. Primarul Gabriel Serban sustine ca initial a fost un studiu de fezabilitate, dar nu avea toate dotarile pentru omologare. Datorita acestui motiv, valoarea proiectului a crescut de la 51 la 125 de milioane de lei, adica in jur de 25 de milioane de euro. Acesti bani trebuiau tocati pe o telegondola cu doua tronsoane, partii de schi dotate cu o instalatie de zapada artificiala, drumuri de acces cu parcare, un spatiu pentru salvamont si utilitati. In schimb, telegondola trebuia sa fie functionala in iarna anului 2010. Numai ca proiectul nu avea toate avizele necesare pentru inceperea lucrarilor. Nu le are nici astazi, desi Ministerul Dezvoltarii a alocat pana in prezent aproape 20 de milioane de lei, adica in jur de cinci milioane de euro. Ce s-a intamplat cu acesti bani? In anul 2009 a fost achi­zitionata aparatura pentru telegondola, care a zacut abandonata intr-o parcare de tiruri, a carui proprietar este Nicolai Giosan, consilier local din partea PDL. Primarul Gabriel Serban sustine ca el a solicitat firmei care a castigat contractul sa aduca telegondola in oras, chiar daca nu putea fi inca montata: "Depozitare a fost in sarcina firmei care si-a ales spatiul". Un responsabil de la Directia Generala Turism, din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Tu­rismului, a declarat pentru Jurnalul National ca nu crede ca proiectul a fost aprobat doar partial: "Eu dezvolt partia pana la Cota 1.200-1.300. Probabil ca aparatura de telegondola nu a fost montata, pentru ca fondurile nu au fost suficiente. Autoritatea locala trebuie sa raspunda". In schimb, directorul firmei Instcomp, Tudor Monoranu, a precizat ca instalatia de telegondola trebuie predata in stare de functionare de firma partenera, Acomin. Dar, timp de doi ani, utilajele care urmeaza sa fie montate in Rarau au fost intretinute de natura in parcarea pedelista.

25 de milioane de euro pentru Campulung Moldovenesc
In plina era a constructiilor de domenii schiabile in Romania, autoritatile din Campulung Moldovenesc si-au dorit sa transforme orasul intr-o statiune pentru schiori. Proiectul initial a fost evaluat si aprobat la su­ma de 51 de milioane de lei. Contractul a fost adjudecat de un grup de firme apropiate Partidului Democrat Liberal, format din liderul de asociatie Instcomp SA si partenerii Acomin SA, Leitner AG/SPA, Drumuri si Poduri SA – Botosani, Proiect Bucovina SA si Transcablu SRL. Instcomp SA din Suceava este o socie­tate spe­cializata in lucrari sanitare, de in­calzire si aer conditionat. In schimb, Acomin SA este una dintre firmele care au castigat cele mai multe lucrari de dezvoltare a domeniilor schiabile din Romania. Pe rand a beneficiat de contracte de la primariile Vulcan, Azuga, Sinaia, Rasnov si Petrosani. In ultimii an, aceasta societate a castigat in asociere cu alte firme mai multe contracte pentru construirea partii­lor de schi a caror valoare depaseste o jumatate de miliard de lei.

Intre timp, primarul Gabriel Serban (foto) a solicitat refacerea proiectului, deoarece partiile de schi nu puteau fi omologate la standarde internationale. Pentru noul proiect, autoritatile sucevene au solicitat de la ministerul condus de Elena Udrea nu mai putin de 125 de milioane de lei pentru a finaliza lucrarile in iarna anului 2010. Numai ca timpul a trecut, iar avizul de incepere a lucrarilor a fost dat de abia pe 7 octombrie 2011, dupa cum sustine Tudor Monoranu de la Instcomp.