x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora

0
Autor: Ion Alexandru 05 Apr 2019 - 07:58
Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora
Vezi galeria foto


Dezvăluirile legate de modul în care Comisia de Liberări Condiţionate de la Penitenciarul Aiud, din perioada 1985-1986, condusă de actualul procuror general Augustin Lazăr, a refuzat, de două ori, eliberarea deţinutului politic Iulius Filip au generat, în ultimele zile, o frământare deosebită în rândul susţinătorilor lui Lazăr. Anumite publicaţii afirmă că, în fapt, la mijloc este o confuzie, respectiv că nu Augustin Lazăr a fost cel care l-a ţinut, abuziv, în spatele gratiilor, pe disidentul anticomunist, ci un C.I-ist, pe nume Gheorghe Lazăr, care lucra la Penitenciarul Aiud, în aceeaşi perioadă. Însă, aşa cum se va vedea în cele ce urmează, existenţa lui Gheorghe Lazăr nu îl exclude pe Augustin Lazăr, iar acest fapt îl înfundă şi mai rău pe actualul procuror general al României. Pentru că legislaţia aflată în vigoare la acel moment prevedea obligaţia procurorului de a verifica respectarea legii de către personalul unităţilor de detenţie şi, totodată, prezida Comisia de Liberări Condiţionate, punând concluzii de admitere sau de respingere în baza rapoartelor înaintate comisiei de către personalul din penitenciar.

În 1985, la Penitenciarul Aiud îşi desfăşurau activitatea două persoane cu numele Lazăr. Unul este Augustin Lazăr, care, la vremea respectivă, era procuror delegat la Comisia pentru Liberări Condiţionate, şi locotenent-colonel Gheorghe Lazăr, C.I.-ist. Primul nu doar că prezida Comisia de Liberări Condiţionate, ci avea şi atribuţii strict prevăzute de legislaţia aflată în vigoare la vremea respectivă, inclusiv de verificare a desfăşurării activităţii în cadrul puşcăriei de la Aiud a celui de-al doilea Lazăr.

Astfel, potrivit Legii nr. 60/1968, modificată, cu un text aflat în  vigoare din 1969 până în 13 august 1992, privind organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România, procurorul delegat “supraveghează respectarea legii în activitatea organelor de executare a hotărârilor judecătoreşti penale şi a organelor de la locurile de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă”. Mai mult, conform aceleiaşi legi, “procurorul verifică la locurile de reţinere şi de deţinere a condiţiilor, luând măsurile prevăzute de lege”.

În cuprinsul articolului 24, legea sub care Augustin Lazăr activa ca procuror delegat la Penitenciarul din Aiud, se arăta că “procurorul supraveghează respectarea legii de către organele de la locurile de executare a pedepselor, de la locurile de muncă ale condamnaţilor sau de la locurile de executare a măsurilor educative. Procurorul are acces deplin la locurile şi instituţiile de detenţie, verificând legalitatea deţinerii, precum şi a condiţiilor de deţinere prevăzute de lege”. Iar legea mai prevedea că procurorul “se deplasează la locurile de executare a pedepselor şi la locurile de muncă ale condamnaţilor şi examinează ordinele, dispoziţiile şi orice alte acte referitoare la legalitatea deţinerii şi a condiţiilor de deţinere, precum şi la dosarele personale ale condamnaţilor”. Mai mult, procurorul “examinează cererile sau reclamaţiile verbale ori scrise ale condamnaţilor, la cererea lor sau ori de câte ori este necesar, îi ascultă pe aceştia fără prezenţa altor persoane” şi, în situaţia în care constată cazuri de deţinere ilegală sau alte cauze de nerespectare a legii, “ia măsurile ce intră în competenţa sa, ori sesizează organele competente să ia măsurile necesare”.

Dovada că la Aiud se făcea poliţie politică

În aceste condiţii, informaţia că la Penitenciarul Aiud, în acelaşi timp, activau Augustin Lazăr şi C.I.-istul Gheorghe Lazăr este mai mult decât devastatoare în ceea ce priveşte trecutul de procuror comunist al actualului procuror general. Asta, deoarece, în 2006, CNSAS a hotărât că Gheorghe Lazăr a făcut poliţie politică în timpul desfăşurării activităţii la Penitenciarul din Aiud. Iar din informaţiile prezentate în acest document, rezultă că Gheorghe Lazăr săvârşea acte de tortură fizică şi psihică asupra deţinuţilor şi membrilor săi de familie, ticluind, totdată, planuri pentru a le zădărnici acestora succesul în faţa Comisiei de Liberări Condiţionate, comisie care, în cazul disidentului Iulius Filip, era condusă de Augustin Lazăr, iar acesta din urmă nu avea cum să nu cunoască aceste detalii, având în vedere că legea prevedea, la vremea respectivă, că era în fişa postului să supravegheze aceste activităţi.

Iată ce spune CNSAS, în cuprinsul Deciziei nr. 108 din 13 aprilie 2006, cu privire la locotenent-colonelul Gheorghe Lazăr, C.I.-ist la Penitenciarul Aiud, în perioada 1974-1985.

El este acuzat că a dispus încadrarea cu informatori la locurile de muncă, în scopul cunoaşterii activităţii deţinuţilor, comportării persoanei urmărite, prin scoaterea la “anchete repetate, combinate cu luarea unor măsuri care să-l comprimită în raport cu deţinuţii cu care lucrează sau cu care stă în cameră”. A dispus supravegherea discuţiilor purtate cu membrii familiei, precum şi controlarea amănunţită a pachetelor şi scrisorilor pe care le va trimite sau primi deţinutul, pentru a descoperi eventualele încercări de a comunica. O altă acuzaţie este aceea că a dispus încadrarea cu informatori a persoanei urmărite în scopul supravegherii discuţiilor pe care le poartă, a manifestărilor pe care le are, a intenţiilor sale de viitor; a utilizat mijloace speciale în scopul interceptării conversaţiilor de la “vorbitor” şi a cooperat cu inspectoratele judeţene aferente în scopul identificării rudelor care vor vizita persoana urmărită.

Mai departe, Gheorghe Lazăr a dispus ca măsuri în sarcina informatorilor să stabilească dacă persoana urmărită “nu are preocupări pe linia atragerii unor deţinuţi tineri la organizare” şi să atenţioneze persoana urmărită că, “dacă nu este atentă la ce vorbeşte, va fi pedepsită disciplinar”.

Presiunile securiste erau extinse şi în afara închisorii

O altă acuzaţie este aceea că a dispus folosirea microfoanelor la locurile de detenţie pentru stabilirea poziţiei persoanei urmărite, încadrarea cu informatori în timpul activităţilor cultural-educative din penitenciar, în vederea sondării opiniilor şi influenţării, menţinerea în contactul ofiţerului concomitent cu exploatarea sentimentelor urmăritului faţă de familia sa, în scopul atragerii acestora la colaborare, interceptarea corespondenţei, a pachetelor, precum şi supravegherea discuţiilor purtate cu membrii familiei. Gheorghe Lazăr a dispus supravegherea permanentă a deţinuţilor, verificarea prin microfoane a reacţiei deţinuţilor în urma audierii separate a persoanei urmărite, a dirijat reţeaua de informatori pentru a semnala întreaga activitate a urmăritului, manifestările şi relaţiile pe care le are şi natura acestora, controlul prin mijloace de tehnică operativă atât în camera de detenţie, cât şi la locul de muncă etc.

Reţeaua informativeă era dirijată, de asemenea, pe lângă persoana urmărită şi pentru stabilirea intenţiilor şi manifestărilor acesteia, însă măsurile au mers până la izolarea persoanei urmărite de ceilalţi colegi de celulă şi audierea acestora în vederea stabilirii poziţiei urmăritului. Mai mult, a propus Direcţiei Generale a Penitenciarelor executarea în regim restrictiv a unei perioade din pedeaspă, datorată “manifestărilor duşmănoase grave şi a încercărilor de instigare la acţiuni ostile”. Tot prin intermediul reţelei informative se urmărea stabilirea comentariilor pe care persoana urmărită le făcea cu legăturile sale, relaţiile cu exteriorul, fiind, de asemenea, folosite microfoane atât pentru a stabili manifestările pe care le au, cât şi reacţiile celorlalţi deţinuţi, luând, astfel, măsuri de compromitere şi de sancţionare pe linie disciplinară a urmăritului, în cazul în care acesta a persistat în atitudinea duşmănoasă. O altă măsură a fost contactarea membrilor familiilor deţinuţilor când veneau în vizită, în scopul influenţării şi pentru interceptarea corespondenţei.

Actele erau verificate de Comisia condusă de Augustin Lazăr

Toate aceste acţiuni au fost săvârşite de Gheorghe Lazăr inclusiv în timp ce procuror delegat la Penitenciarul Aiud era Augustin Lazăr, iar acesta din urmă avea obligaţia legală să verifice respectarea legii de către personalul unităţii de detenţie.

În calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Liberări Condiţionate, Augustin Lazăr verifica, totodată, şi documentele şi rapoartele întocmite de personalul penitenciarului cu privire la conduita persoanelor condamnate care făceau cereri de liberare condiţionată, printre care şi dacă aceşi condamnaţi au fost sancţionaţi disciplinar. Aşadar, în cazul disidentului Iulius Filip, conform documentelor dezvluite de “Lumea Justiţiei” şi de “Antena 3”, Augustin Lazăr a pus concluzii de respingere, în două rânduri, a punerii în libertate a acestuia, pe motiv că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare şi că a continuat cu acţiuni împotriva orânduirii socialiste. Toate concluziile s-au întemeiat pe baza rapoartelor întocmite inclusiv de C.I.-istul Gheorghe Lazăr, în condiţiile incriminate de CNSAS, şi împotriva legislaţiei existente chiar în perioada comunistă.

Lovitură: dosarul procurorului general va fi reverificat

Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis, ieri, potrivit unui comunicat de presă, că va reverifica datele existente cu privire la activitatea actualului procuror general al României, Augustin Lazăr, înainte de 1989. “Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la Procurorul General Augustin Lazăr, Colegiul CNSAS, în şedinţa de astăzi, 04.04.2019, a decis reverificarea sa, pornind de la elementele noi, care au fost dezbătute în mass-media”, menţionează instituţia.

Zilele trecute, Augustin Lazăr a încercat să se apere public în legătură cu aceste dezvăluiri, pe care le cataloghează drept dezinformări, spunând că acestea sunt “contrazise de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituţii şi în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securităţii”.

Legea 60/1968, privind organizarea şi funcţionarea Procuraturii RSR impunea obligaţia procurorului delegat la un penitenciar să supravegheze respectarea legii de către organele de la locurile de executare a pedepselor, de la locurile de muncă ale condamnaţilor sau de la locurile de executare a măsurilor educative.

În timp ce Augustin Lazăr trebuia să respecte aceste obligaţii, un alt Lazăr, C.I.-istul Gheorghe Lazăr, de la Aiud, comitea fapte de poliţie politică împotriva deţinuţilor, conform unei Hotărâri a CNSAS.

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   dosar,   Augustin Lazăr

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...
Serviciul de email marketing furnizat de