x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora

0
Autor: Ion Alexandru 05 Apr 2019 - 07:58
Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora
Vezi galeria foto


Dezvăluirile legate de modul în care Comisia de Liberări Condiţionate de la Penitenciarul Aiud, din perioada 1985-1986, condusă de actualul procuror general Augustin Lazăr, a refuzat, de două ori, eliberarea deţinutului politic Iulius Filip au generat, în ultimele zile, o frământare deosebită în rândul susţinătorilor lui Lazăr. Anumite publicaţii afirmă că, în fapt, la mijloc este o confuzie, respectiv că nu Augustin Lazăr a fost cel care l-a ţinut, abuziv, în spatele gratiilor, pe disidentul anticomunist, ci un C.I-ist, pe nume Gheorghe Lazăr, care lucra la Penitenciarul Aiud, în aceeaşi perioadă. Însă, aşa cum se va vedea în cele ce urmează, existenţa lui Gheorghe Lazăr nu îl exclude pe Augustin Lazăr, iar acest fapt îl înfundă şi mai rău pe actualul procuror general al României. Pentru că legislaţia aflată în vigoare la acel moment prevedea obligaţia procurorului de a verifica respectarea legii de către personalul unităţilor de detenţie şi, totodată, prezida Comisia de Liberări Condiţionate, punând concluzii de admitere sau de respingere în baza rapoartelor înaintate comisiei de către personalul din penitenciar.

În 1985, la Penitenciarul Aiud îşi desfăşurau activitatea două persoane cu numele Lazăr. Unul este Augustin Lazăr, care, la vremea respectivă, era procuror delegat la Comisia pentru Liberări Condiţionate, şi locotenent-colonel Gheorghe Lazăr, C.I.-ist. Primul nu doar că prezida Comisia de Liberări Condiţionate, ci avea şi atribuţii strict prevăzute de legislaţia aflată în vigoare la vremea respectivă, inclusiv de verificare a desfăşurării activităţii în cadrul puşcăriei de la Aiud a celui de-al doilea Lazăr.

Astfel, potrivit Legii nr. 60/1968, modificată, cu un text aflat în  vigoare din 1969 până în 13 august 1992, privind organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România, procurorul delegat “supraveghează respectarea legii în activitatea organelor de executare a hotărârilor judecătoreşti penale şi a organelor de la locurile de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă”. Mai mult, conform aceleiaşi legi, “procurorul verifică la locurile de reţinere şi de deţinere a condiţiilor, luând măsurile prevăzute de lege”.

În cuprinsul articolului 24, legea sub care Augustin Lazăr activa ca procuror delegat la Penitenciarul din Aiud, se arăta că “procurorul supraveghează respectarea legii de către organele de la locurile de executare a pedepselor, de la locurile de muncă ale condamnaţilor sau de la locurile de executare a măsurilor educative. Procurorul are acces deplin la locurile şi instituţiile de detenţie, verificând legalitatea deţinerii, precum şi a condiţiilor de deţinere prevăzute de lege”. Iar legea mai prevedea că procurorul “se deplasează la locurile de executare a pedepselor şi la locurile de muncă ale condamnaţilor şi examinează ordinele, dispoziţiile şi orice alte acte referitoare la legalitatea deţinerii şi a condiţiilor de deţinere, precum şi la dosarele personale ale condamnaţilor”. Mai mult, procurorul “examinează cererile sau reclamaţiile verbale ori scrise ale condamnaţilor, la cererea lor sau ori de câte ori este necesar, îi ascultă pe aceştia fără prezenţa altor persoane” şi, în situaţia în care constată cazuri de deţinere ilegală sau alte cauze de nerespectare a legii, “ia măsurile ce intră în competenţa sa, ori sesizează organele competente să ia măsurile necesare”.

Dovada că la Aiud se făcea poliţie politică

În aceste condiţii, informaţia că la Penitenciarul Aiud, în acelaşi timp, activau Augustin Lazăr şi C.I.-istul Gheorghe Lazăr este mai mult decât devastatoare în ceea ce priveşte trecutul de procuror comunist al actualului procuror general. Asta, deoarece, în 2006, CNSAS a hotărât că Gheorghe Lazăr a făcut poliţie politică în timpul desfăşurării activităţii la Penitenciarul din Aiud. Iar din informaţiile prezentate în acest document, rezultă că Gheorghe Lazăr săvârşea acte de tortură fizică şi psihică asupra deţinuţilor şi membrilor săi de familie, ticluind, totdată, planuri pentru a le zădărnici acestora succesul în faţa Comisiei de Liberări Condiţionate, comisie care, în cazul disidentului Iulius Filip, era condusă de Augustin Lazăr, iar acesta din urmă nu avea cum să nu cunoască aceste detalii, având în vedere că legea prevedea, la vremea respectivă, că era în fişa postului să supravegheze aceste activităţi.

Iată ce spune CNSAS, în cuprinsul Deciziei nr. 108 din 13 aprilie 2006, cu privire la locotenent-colonelul Gheorghe Lazăr, C.I.-ist la Penitenciarul Aiud, în perioada 1974-1985.

El este acuzat că a dispus încadrarea cu informatori la locurile de muncă, în scopul cunoaşterii activităţii deţinuţilor, comportării persoanei urmărite, prin scoaterea la “anchete repetate, combinate cu luarea unor măsuri care să-l comprimită în raport cu deţinuţii cu care lucrează sau cu care stă în cameră”. A dispus supravegherea discuţiilor purtate cu membrii familiei, precum şi controlarea amănunţită a pachetelor şi scrisorilor pe care le va trimite sau primi deţinutul, pentru a descoperi eventualele încercări de a comunica. O altă acuzaţie este aceea că a dispus încadrarea cu informatori a persoanei urmărite în scopul supravegherii discuţiilor pe care le poartă, a manifestărilor pe care le are, a intenţiilor sale de viitor; a utilizat mijloace speciale în scopul interceptării conversaţiilor de la “vorbitor” şi a cooperat cu inspectoratele judeţene aferente în scopul identificării rudelor care vor vizita persoana urmărită.

Mai departe, Gheorghe Lazăr a dispus ca măsuri în sarcina informatorilor să stabilească dacă persoana urmărită “nu are preocupări pe linia atragerii unor deţinuţi tineri la organizare” şi să atenţioneze persoana urmărită că, “dacă nu este atentă la ce vorbeşte, va fi pedepsită disciplinar”.

Presiunile securiste erau extinse şi în afara închisorii

O altă acuzaţie este aceea că a dispus folosirea microfoanelor la locurile de detenţie pentru stabilirea poziţiei persoanei urmărite, încadrarea cu informatori în timpul activităţilor cultural-educative din penitenciar, în vederea sondării opiniilor şi influenţării, menţinerea în contactul ofiţerului concomitent cu exploatarea sentimentelor urmăritului faţă de familia sa, în scopul atragerii acestora la colaborare, interceptarea corespondenţei, a pachetelor, precum şi supravegherea discuţiilor purtate cu membrii familiei. Gheorghe Lazăr a dispus supravegherea permanentă a deţinuţilor, verificarea prin microfoane a reacţiei deţinuţilor în urma audierii separate a persoanei urmărite, a dirijat reţeaua de informatori pentru a semnala întreaga activitate a urmăritului, manifestările şi relaţiile pe care le are şi natura acestora, controlul prin mijloace de tehnică operativă atât în camera de detenţie, cât şi la locul de muncă etc.

Reţeaua informativeă era dirijată, de asemenea, pe lângă persoana urmărită şi pentru stabilirea intenţiilor şi manifestărilor acesteia, însă măsurile au mers până la izolarea persoanei urmărite de ceilalţi colegi de celulă şi audierea acestora în vederea stabilirii poziţiei urmăritului. Mai mult, a propus Direcţiei Generale a Penitenciarelor executarea în regim restrictiv a unei perioade din pedeaspă, datorată “manifestărilor duşmănoase grave şi a încercărilor de instigare la acţiuni ostile”. Tot prin intermediul reţelei informative se urmărea stabilirea comentariilor pe care persoana urmărită le făcea cu legăturile sale, relaţiile cu exteriorul, fiind, de asemenea, folosite microfoane atât pentru a stabili manifestările pe care le au, cât şi reacţiile celorlalţi deţinuţi, luând, astfel, măsuri de compromitere şi de sancţionare pe linie disciplinară a urmăritului, în cazul în care acesta a persistat în atitudinea duşmănoasă. O altă măsură a fost contactarea membrilor familiilor deţinuţilor când veneau în vizită, în scopul influenţării şi pentru interceptarea corespondenţei.

Actele erau verificate de Comisia condusă de Augustin Lazăr

Toate aceste acţiuni au fost săvârşite de Gheorghe Lazăr inclusiv în timp ce procuror delegat la Penitenciarul Aiud era Augustin Lazăr, iar acesta din urmă avea obligaţia legală să verifice respectarea legii de către personalul unităţii de detenţie.

În calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Liberări Condiţionate, Augustin Lazăr verifica, totodată, şi documentele şi rapoartele întocmite de personalul penitenciarului cu privire la conduita persoanelor condamnate care făceau cereri de liberare condiţionată, printre care şi dacă aceşi condamnaţi au fost sancţionaţi disciplinar. Aşadar, în cazul disidentului Iulius Filip, conform documentelor dezvluite de “Lumea Justiţiei” şi de “Antena 3”, Augustin Lazăr a pus concluzii de respingere, în două rânduri, a punerii în libertate a acestuia, pe motiv că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare şi că a continuat cu acţiuni împotriva orânduirii socialiste. Toate concluziile s-au întemeiat pe baza rapoartelor întocmite inclusiv de C.I.-istul Gheorghe Lazăr, în condiţiile incriminate de CNSAS, şi împotriva legislaţiei existente chiar în perioada comunistă.

Lovitură: dosarul procurorului general va fi reverificat

Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis, ieri, potrivit unui comunicat de presă, că va reverifica datele existente cu privire la activitatea actualului procuror general al României, Augustin Lazăr, înainte de 1989. “Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la Procurorul General Augustin Lazăr, Colegiul CNSAS, în şedinţa de astăzi, 04.04.2019, a decis reverificarea sa, pornind de la elementele noi, care au fost dezbătute în mass-media”, menţionează instituţia.

Zilele trecute, Augustin Lazăr a încercat să se apere public în legătură cu aceste dezvăluiri, pe care le cataloghează drept dezinformări, spunând că acestea sunt “contrazise de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituţii şi în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securităţii”.

Legea 60/1968, privind organizarea şi funcţionarea Procuraturii RSR impunea obligaţia procurorului delegat la un penitenciar să supravegheze respectarea legii de către organele de la locurile de executare a pedepselor, de la locurile de muncă ale condamnaţilor sau de la locurile de executare a măsurilor educative.

În timp ce Augustin Lazăr trebuia să respecte aceste obligaţii, un alt Lazăr, C.I.-istul Gheorghe Lazăr, de la Aiud, comitea fapte de poliţie politică împotriva deţinuţilor, conform unei Hotărâri a CNSAS.

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   dosar,   Augustin Lazăr

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție îi îngrozește atât de tare pe procurorii din CSM, încât șapte dintre aceștia, în frunte cu vicepreședintele Consiliului, procurorul Nicolae Solomon,...

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca...

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Din păcate, cancerele din cavitatea bucală se întâlneasc tot mai des. Necazul este că bolnavii de acest tip de cancer se prezintă târziu la clinicile de chirurgie oro-maxilo-facială, când li s-a deformat figura...

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției
Galerie Foto Anunțată, încă dn data de 4 octombrie, ședința Plenului CSM de ieri, în care ar fi trebuit să fie validate, după mai bine de patru luni de zile, rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de...

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București
Galerie Foto Afacerile politice, economice și mai puțin vizibile ale unor înalți oficiali americani democrați în România urmează să facă obiectul unor dezvăluiri de proporții, conform afirmațiilor făcute, duminică sear...

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an
În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul...

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă
Galerie Foto Toate probele relevante elucidării cauzei “Caracal”, solicitate, în scris, de către avocatul familiei Măceșanu conducerii DIICOT, care constituie, totodată, și echipa care lucrează la acest dosar, au fost...

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea
Galerie Foto Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o...

Viaţa de student din Bucureşti

Viaţa de student din Bucureşti
Galerie Foto Independenţă, distracţie, prieteni noi, dezvoltare personală şi profesională, studiu sau, pe scurt, viaţa de student în Bucureşti. Acestea sunt câteva caracteristici specifice, ce se individualizează...

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică
Galerie Foto Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului...

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein
Galerie Foto În august 2019, miliardarul american Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa. Iar presa americană a publicat agenda conținând contactele controversatului miliardar, acuzat de pedofilie, în această agendă...

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea
Publicația bugetul.ro continuă o investigație demarată, anul trecut, de “Jurnalul”, referitoare la afacerile liderului USR, Dan Barna (FOTO), derulate cu statul și descoperă o informație mai mult decât...

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi
Cancerul de rinichi - din parenchimul rinichiului, din ţesuturile organului - este forma cea mai violentă din toate formele de cancer ale aparatului renal. Din păcate, cancerul de rinichi este descoperit târziu, în...

Bătaie de joc! Recursul CSM cu privire la gradul lui Kovesi se judecă… peste doi ani și o lună

Bătaie de joc! Recursul CSM cu privire la gradul lui Kovesi se judecă… peste doi ani și o lună
Galerie Foto Secția de Contencios Administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu recurs de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a atacat hotărârea Curții de Apel București prin care a fost...

Averile prezidențiabililor. Case, terenuri și bani de întors cu lopata

Averile prezidențiabililor. Case, terenuri și bani de întors cu lopata
Galerie Foto 14 candidați au rămas în cursă pentru alegerile prezidențiale din anul 2019, scrutinul cel mai important din toate care alcătuiesc “sezonul electoral” 2019-2020. Deși unele din aceste candidaturi sunt puse,...
Serviciul de email marketing furnizat de