x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

0
Autor: Ion Alexandru 08 Apr 2020 - 10:56
Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu


În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, un grup de 42 de parlamentari ai celor două partide la care se adaugă unul de la Pro România și altul de la PSD vor înființarea unei noi direcții naționale în cadrul Parchetului General. Este vorba despre o inițiativă a celor de la Uniunea Salvați România, la care au achiesat și ceilalți, pentru constituirea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu, constituită pe modelul DNA și al DIICOT, cu procuror-șef numit politic, cu procurori desemnați, din pix, de acest procuror-șef și care să exercite atribuții exclusive referitoare la efectuarea urmăririi penale privitoare la infracțiunile de mediu. Contrar criticilor adresate SIIJ, inițiatorii propun, în proiectul legisativ aflat în dezbatere, ca procurorii noii direcții să participe și să-și susțină cauzele în instanțele de judecată, dar și să avizeze, să controleze și să supravegheze modul în care specialiștii în silvicultură, apă sau aer derulează activități în dosarele aflate pe rolul acestui nou Parchet. Mai mult, această nouă unitate de Parchet are dreptul, prin lege, să contribuie la modificarea legislației penale. Iar subiectul a devenit atât urgent, în plină pandemie de coronavirus, încât Plenul CSM, care nu s-a mai reunit de luna trecută, îl va dezbate, pentru a emite un punct de vedere, chiar în ședința de mâine.

 

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reunește, mâine, 9 aprilie 2020, pentru prima dată pe luna aceasta, pentru a dezbate propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, conform fișei de ședință publicată pe site-ul CSM.

Proiectul de lege sus-menționat este inițiat de mai mulți parlamentari ai Uniunii Salvați România, aceiași care, alături de colegii de la PNL, militează activ pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și își propune înființarea unei alte megastructuri de Parchet, care să funcționeze identic cu DNA sau cu DIICOT. Proiectul a fost scris pe 12 martie 2020, cu patru zile înainte ca, în România, să fie decretată starea de urgență ca urmare a pandemiei de COVID-19, și a fost depus la Camera Deputaților în plină criză sanitară, pe 24 martie 2020. În total, 42 de parlamentari au semnat proiectul de lege, dintre care șase deputați și 13 senatori de la USR, 12 senatori de la Partidul Național Liberal (printre care se numără Alina Gorghiu și Daniel Fenechiu), un deputat neafiliat și șase senatori neafiliați (inclusiv Adrian Țuțuianu, de la Pro România), precum și senatorul social-democrat Ilie Niță.

 

Un DNA tras la xerox

 

Conform proiectului de lege citat, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu se dorește a fi o structură specializată de Parchet în combaterea infracțiunilor săvârșite împotriva mediului înconjurător, care să funcționeze în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și care să fie condusă de procurorul general, prin intermediul unui procuror-șef de direcție, pe modelul DNA și DIICOT. Ca și aceste două direcții, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu se dorește a fi una independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu Parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.

Atribuțiile Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu sunt unele complexe. Mai exact, DIIM efectuează urmărirea penală pentru infracțiunile primite în competența direcției prin legea în discuție sau prin alte legi speciale. De asemenea, conduce, supraveghează și controlează actele de urmărire penală efectuate prin dispoziția procurorului-șef al direcției, de către ofițerii de poliție judiciară organizați în cadrul structurilor specializate, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, exact pe modelul DNA și DIICOT.

 

Procurorul controlează specialistul

 

Un alt atribut al acestui Parchet-mamut este acela al sesizării instanțelor de judecată pentru luarea măsurilor prevăzute de lege, pentru judecarea cauzelor, precum și pentru exercitarea căilor de atac, potrivit legii, în cauzele privind infracțiunile date în competență Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu. Și nu doar că sesizează instanțele, dar participă la ședințele de judecată în care procurorii acestei noi direcții au sesizat instanțele ori au exercitat căile de atac.

Foarte interesant este că, prin proiectul de lege, procurorii sunt transformați în niște guru infailibili ai domeniului mediului, ei conducând, supraveghind și controlând activitățile de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale efectuate de specialiști în domeniul informatic, în domeniul silvic, al calității apei, al calității aerului, al calității solului, al gestiunii deșeurilor, al emisiilor industriale, precum și în alte domenii care țin de protecția mediului.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Conform proiectului de lege, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu urmează să studieze cauzele care generează săvârșirea infracțiunilor de mediu sau a altor infracțiuni date în competența direcției și a condițiilor care le favorizează. Putând, conform proiectului de lege, să: elaboreze propuneri în vederea eliminării acestor cauze, precum și pentru perfecționarea legislației penale în domeniu. Cu alte cuvinte, inițiatorii legii dau, prin lege, atribuții de legiferare unor procurori.

 

Șefii DIIM, cu rang de adjuncți ai procurorului general

 

Din textul proiectului de lege inițiat de USR, dar susținut de PNL, de neafiliați, dar și de un parlamentar de la PSD, reiese că structurarea administrativă a noii Direcții pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu este cvasi-identică cu cea a DNA. Mai exact, Direcția este condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de le lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acest procuror-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu are în directa subordine doi procurori-șefi adjuncți, asimilați, de asemenea, procurorilor gennerali adjuncți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul-șef emite ordine cu caracter intern și exercită controlul asuptra procurorilor din subordine, atât în mod direct, cât și prin intermediul altor procurori, anume desemnați în acest sens. Din același proiect de lege rezultă că Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu va fi constituită dintr-o structură centrală, cu sediul la București, organizată în secții, servicii, birouri, departamente și compartimente, precum și din structuri teritoriale, de asemenea organizate în birouri și servicii.

Posturile prevăzute pentru această nouă structură de Parchet sunt de 295 de procurori, 40 de specialiști, 270 de angajați ca personal auxiliar și 40 de ofițeri de poliție judiciară. Finanțarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu urmează să se asigure integral de la bugetul de stat, fondurile destinate fiind evidențiate, distinct, în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, anual, se va constitui un depozit în cuantum de două milioane de lei, pentru infracțiunile flagrante.

 

Ca pe vremea lui Kovesi: Dacă torni, scapi cu jumătate din pedeapsă

 

Reiterăm faptul că, la momentul înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, această structură a fost criticată de către chiar inițiatorii înființării Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu, care, în principal, au considerat că o astfel de structură va paraliza activitatea celorlalte Parchete, în special a DNA, dar care, prin competențele atribuite prin lege, va putea prelua toate cauzele aflate pe rolul altor unități de Parchet, dacă aceste cauze vizează vreun magistrat. Ei bine, același lucru se va întâmpla și cu DIIM, legea propusă vizând faptul că “dacă, în cursul urmăririi penale, procurorii celorlalte Parchete constată că infracțiunea care constituie obiectul cauzei este una din infracțiunile atribuite în competența Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu, aceștia au obligația să sesizeze de îndată procurorii acestui Parchet.

Mai mult, prin legea de organizare și funcționare a DIIM, inițiatorii reintroduc turnătoria care te scapă de ani grei de pușcărie, practică uzuală, în mandatul Laurei Codruța Kovesi, a Direcției Naționale Anticorupție. Astfel, se introduce celebra cauză de impunitate, care a funcționat în cazul lui Claudiu Florică și Dinu Pescariu, în primul dosar “Microsoft”, potrivit căreia, “persoana care a săvârșit infracțiuni de mediu care, în timpul urmăririi penale, face denunțuri (…), beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege”.

Noua direcție se încadrează, conform proiectului de lege, cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef, cu avizul Secției de Procurori de la CSM. Asta, în timp ce, la mult-hulita SIIJ, procurorii sunt numiți prin concurs, de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, nu doar numirea procurorilor este făcută de șeful direcției, ci și revocarea lor, tot cu avizul Secției de Procurori de la CSM.

Dacă SIIJ prezintă, anual, un raport de activitate Plenului CSM, la DIIM lucrurile stau cu totul altfel, procurorul-șef de direcție evaluează, anual, rezultatele obșinute de procurorii din subordine. De asemenea, la DIIM se încadrează personal asimilat judecătorilor, procurorilor, personal auxiliar de specialitate, personal economic și administrativ, salarizarea fiind cea prevăzută și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de