x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Angajatul român, spionat şi în dormitor. Şefii îţi află instantaneu orice secret

0
Autor: Dollores Benezic 01 Noi 2011 - 21:00
Angajatul român, spionat şi în dormitor. Şefii îţi află instantaneu orice secret


• Bucuresti, Belgrad, Berlin si Londra

Majoritatea angajatilor romani isi pornesc in fiecare dimineata computerele fara sa aiba habar ca sefii lor pot sa monitorizeze nu numai ce site-uri viziteaza, dar sa masoare exact cat timp petrec ei muncind sau navigand pe internet.
Mai mult, prea putini realizeaza ca angajatorii lor pot, cu softurile potrivite, sa le intercepteze email-urile private trimise de pe conturile personale cum ar fi Gmail sau Yahoo.

'Angajatii ar trebui sa stie ca li se poate citi continutul email-urilor', spune L.F., director la Netsec Interactive Solutions, o companie bucuresteana specializata in securitate IT, care a cerut sa nu-i fie divulgat numele. 'Din pacate, desi au fost gandite constructiv, softurile de monitorizare sunt folosite de multi angajatori in scopuri mai degraba perso­nale decat profesionale. Vorbim de posibilitate de santaj si poate chiar de hartuire', continua L.F.

Netsec estimeaza ca mai mult de 40% dintre multinationalele si companiile mari din Romania folosesc softuri speciale pentru a intercepta si controla fluxul informational din companiile lor, inclusiv ceea ce angajatii ar putea sa scrie pe email-uri personale sau sa descarce pe memory stick. Monitorizarea secreta a an­ga­ja­ti­lor, interzisa de legislatia europeana, face obiectul unor uriase controverse in alte tari, in special Germania, unde mari companii au fost fortate sa plateasca amenzi de milioane de euro din cauza asta. Politicienii germani dez­bat acum o noua lege privind drep­tul la viata privata la locul de munca.

In Romania, multi sustin ca sefii nu se multumesc doar sa colecteze informatii despre subalterni, prin mijloace secrete si ilegale, dar folosesc acele informatii impotriva lor.

Santajat
Nici un angajat nu a fost de acord sa apara in presa, temandu-se ca, daca vorbeste deschis, isi va periclita actualul loc de munca sau va trece drept scandalagiu. O femeie pretinde ca a fost fortata sa demisioneze dupa ce sefa ei i-a accesat email-ul privat pe care i-l trimisese unui prieten. In email ea isi critica sefa. A fost che­ma­ta in biroul conducerii, i-au fost ara­tate printuri cu corespondenta ei pri­vata si i s-a spus ca ar fi bine sa-si dea demisia. A acceptat niste salarii compensatorii dupa ce sefa a asigurat-o ca va avea grija sa nu-si mai gaseasca altceva de lucru daca va face scandal. Un altul, barbat casatorit, spune ca a fost santajat de fosta sa sefa dupa ce aceasta descoperise ca avea o aventura la serviciu cu o colega. Sefa ii accesase conversatiile de pe Yahoo messenger, printr-un program de supraveghere.

Ambii angajati patiti spun ca sefii nu i-au anuntat ca le sunt supravegheate comunicatiile, nici cele private, nici cele de serviciu.
Angajatorii au dreptul legal sa isi monitorizeze personalul, dar sunt obligati, conform legislatiei europene si celei nationale, sa-si informeze angajatii. In schimb, acestia trebuie sa consimta sa fie supravegheati. In realitate, foarte rar se intampla asta.
Conform statisticilor oficiale, nici o companie din Romania nu-si monitorizeaza angajatii. Pentru ca o alta obligatie legala a patronilor este aceea de a notifica Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Dar autoritatea sustine ca nu are nici o notificare in acest sens.

Au inflorit vanzarile de softuri-spion
Evidentele oficiale sunt contrazise de piata softurilor de monitorizare, care a valorat aproximativ
1 milion de euro in 2010, conform datelor furnizate de Amplusnet, o firma care produce un soft de supraveghere vandut in mai multe tari europene si in SUA. Compa­niile de profil din Romania spun ca afa­cerea e infloritoare.
Constitutia Romaniei spune ca toata corespondenta este confi­dentiala, dar nu face diferenta intre cea privata si cea legata de locul de munca. Dupa cum si softurile de monitorizare urmaresc toata activitatea angajatului pe computer, nu numai corespondenta privata sau de serviciu. Sefii pot vedea exact ce site-uri a vizitat un angajat in timpul programului, ce continut a vizualizat, si pot compara cat timp a petrecut angajatul navigand pe internet, jucandu-se de-a fermierul virtual sau folosind Excel, Word sau alte 'unelte' de birou.

Intrebata cum vede aceasta practica autoritatea care ne protejeaza datele, Alina Savoiu, sefa Departamentului de Comunicare la ANSPDCP, spune: 'E foarte grav daca se intampla asa ceva. Se numeste incalcarea secretului corespondentei, fapta penala. Toate firmele care fac asta sunt in afara legii'.
Avocatii care ii reprezinta pe angajatori argumenteaza insa ca acestia sunt nevoiti sa se asigure ca oamenii muncesc tot programul, si nu se complac in activitati neproductive sau in eventuale ilegalitati – cum ar fi accesarea de site-uri porno, descarcarea de continut ilegal de pe internet sau chiar vanzarea de informatii catre concurenta.

Mostenirea comunista
Apetitul scazut al romanilor de a-si duce sefii in fata autoritatilor e intr-o oarecare masura si o mostenire a comunismului. Este la fel de eviden­ta si in tara vecina, Serbia, aspiranta la UE, care a adoptat din 2008 o lege europeana privind protectia datelor.
Implementarea legii se face insa lent, iar sarbii par la fel de neavizati si dezinteresati in materie de drepturi de viata privata ca si romanii.

Alexandar Resanovic, adjunctul ministrului Informatiilor in Serbia, crede ca oamenii nu inteleg corect conceptul de 'viata privata' dupa atatia ani de comunism.
'Nu avem plangeri. Oamenii spun «ce daca ma monitorizeaza? Nu am nimic de ascuns». Dar nu e vor­ba daca ai sau nu ceva de ascuns. Dreptul la intimitate este ceva ce iti apartine si tu decizi daca dezvalui acea informatie sau nu', spune Resanovic. Impreuna cu Organizatia 'Par­te­neri pentru Serbia', Ministerul In­for­matiilor desfasoara o campanie de informare a angajatilor din compa­ni­ile mari responsabile cu procesarea datelor personale ale populatiei.

Blazo Nedic, presedinte al organizatiei 'Parteneri pentru Serbia', a lansat in acest an campania pentru popularizarea legii privind datele personale, dar ramane preocupat de faptul ca legea nu prevede mijloace adecvate de control al celor care monitorizeaza. Iar incidentele nu au intarziat sa apara. Cum ar fi cazul in care o inregistrare facuta cu o camera de supraveghere a Politiei, care surprinsese un cuplu facand sex intr-o parcare, a ajuns publica pe YouTube.

De atunci, Ministerul Infor­ma­ti­i­lor a cerut Politiei sa implementeze pro­ceduri mai stricte de control al per­sonalului care are acces la inregis­tra­rea si procesarea imaginilor surprinse de camerele video de pe strazi.
Dar confuzia privind dreptul la viata privata la serviciu nu exista doar la Bucuresti sau Belgrad; ci face obiectul a numeroase cazuri si campanii de constientizare in toata Europa. Directiva europeana 95/46/EC nu stabileste clar limitele mo­ni­to­ri­zarii legale practicate de angajatori, dar stipuleaza dreptul angajatilor de a fi informati, le garanteaza accesul la datele lor si dreptul de a se opune colectarii acestora de catre sefi.

Britanicii au incredere
Ca si romanii sau sarbii, britanicii nu par prea preocupati de supraveghere, fie ea pe strazi sau la locul de munca. Motivul este totusi sur­prin­za­tor pentru balcanici, care au ­trait zeci de ani sub comunism.
'Noi nu am avut niciodata un stat politienesc precum Romania. Intr-un fel, noi avem incredere in auto­ri­tati mai mult decat multe natiuni si, daca ceva merge rau, avem un foarte bun sistem juridic', spune Nicolas Lakeland, partener in firma de avocatura londoneza Silverman Sherliker LLP. Ca avocat specializat in probleme de munca, Lakeland avertizeaza ca angajatii ar trebui sa stie ce fel de informatii poate colecta paronul si cum le poate folosi.

'Am avut un caz cand un angajator a descoperit ca un angajat avea HIV. In constructii, angajatii care folosesc utilaje grele pot fi testati pentru consumul de alcool sau alte substante interzise. In acel caz au descoperit ca angajatul folosea droguri care-l ajutau sa suporte durerile. Patronul nu a luat nici o masura impotriva lui, dar putea fi o potentiala situatie dificila', explica Lakeland. Totusi, unii angajati britanici si-au dus cazurile de incalcare a vietii private pana la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, dupa cum demonstreaza doua cazuri celebre: Halford si Copland.

In 1990, Alison Halford, ofiter de Politie in Wirral, si-a acuzat superiorii ca i-au interceptat telefonul, iar in 1999, Linette Copland, secretara la un Colegiu din Wales, a descope­rit sa telefonul si email-ul i-au fost interceptate mai mult de sase luni.
CEDO a dispus ca Guvernul britanic, care raspundea de ambii angajatori acuzati, sa pla­teas­ca despa­gu­biri celor doua englezoaice, pe motiv ca, desi se aflau la locul de munca si foloseau mijloacele de comunicatie puse la dispozitie de an­gajatori, ele aveau dreptul la viata pri­vata la locul de munca. In ciuda de­ciziilor Curtii de la Strasbourg, pu­ti­ne s-au schimbat de atunci in Marea Britanie.

Dollores Benezic este jurnalista freelance. Acest articol a fost produs in cadrul programului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, si este o initiativa a Robert Bosch Stiftung si ERSTE Foundation, in cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. 

Germanii sunt mai sceptici
Germanii impartasesc cu est-europenii o veche neincredere in autoritati, venita din trecutul nazist si din recenta era Stasi din Germania de Est, dar sunt ceva mai atenti cu viata lor privata.
Germania are o lege privind protectia datelor inca din 1970 si, desi legislatia privind monitorizarea nu difera de cea a celorlalte state din UE, aici exista cateva reguli aditionale.
De exemplu, patronii nu pot sa-si monitorizeze angajatii daca le-au dat voie sa foloseasca computerele companiei si in interes personal.

Totusi, exista nelinisti cu privire la amploarea monitorizarii ilegale. Bertran Raum, seful serviciilor sociale din cadrul Comisiei Federale pentru Protectia Datelor din Germania, citeaza o statistica din 2001 care spune ca doua din trei companii isi monitorizeaza forta de munca. 'Cred ca numarul angajatorilor care isi monitorizeaza angajatii a crescut de atunci. Si cred ca multi o fac ilegal', spune Raum.

Verificarea conturilor bancare ale angajatilor
Opinia publica a fost revoltata cand s-a aflat ca Deutsche Bahn (compania nationala a cailor ferate) si-a monitorizat in secret angajatii de ani in sir. In incercarea de a starpi coruptia, compania accesa in mod curent conturile bancare private ale angajatilor ca sa verifice eventuale plati provenite de la furnizorii companiei. In 2009, compania a fost amendata cu 1,2 milioane de euro de Comisariatul pentru Protectia datelor din Berlin. Lantul de magazine Lidl a fost de asemenea amendat in 2008, de Comisariatul landului North Rhine-Westphalia, cu 1 milion de euro pentru ca si-a supravegheat video personalul fara sa anunte.

Alte companii mari din Germania au fost implicate in ultimii ani in scandaluri privind monitorizarea secreta a angajatilor, despre care media germana a relatat pe larg. Angajatii care suspectau ca sunt monitorizati ilegal au vorbit cu ziaristii, iar, ca urmare a aparitiei in presa a situatiei, autoritatile au fost fortate sa ia masuri. Jan Jurczyk, ofiter de presa la Ver.di, cel de-al doilea sindicat ca marime din Germania, spune ca 'trebuie sa le multumim mai mult ziaristilor decat autoritatilor, pentru ca au dus la dezvaluirea acestor abuzuri'. Alexander Dix, comisarul Informatiilor din Berlin, admite ca 'un angajat are nevoie de mult curaj si in Germania ca sa se planga de un patron. Nu te poti baza pe justitia germana, deoarece dureaza cativa ani un proces, si catedata nu castigi'.

Citeşte mai multe despre:   special,   spionaj,   angajati,   santaj,   sefi,   programe de monitorizare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul privind Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, refuză să stabilească modul și momentul la care, într-un proces penal, se poate pronunța asuptra nulității...

Cum să devii „liderul haitei”

Cum să devii „liderul haitei”
Tudor Tim Ionescu – coach, speaker și consultant – ne propune ceva inedit pentru a avea succes în afaceri, dar şi în viaţa de zi cu zi. A extras şapte strategii învăţate din dresaj şi le-a sintetizat...

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul
Galerie Foto Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru...
Serviciul de email marketing furnizat de