x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Arhivele britanice - Ceausescu dadea bani pe care nu-i avea

0
09 Noi 2004 - 00:00

SPECIAL/DOCUMENT
In serialul lui Mihai Retegan, in care pe baza arhivelor secrete britanice sunt prezentate episoade din istoria recenta a Romaniei, cititi astazi concluziile unui raport al Foreign Office dupa turneul afro-asiatic al lui Ceausescu. Liderul Romaniei oferea tarilor sarace bani pe care nu-i avea.

Romania - un ghem de contradictii politice

ARHIVE BRITANICE - Plaiul mioritic - un adevarat puzzle

Istoria este plina de paradoxuri. Unul dintre cele mai celebre este al Ungariei in al doilea razboi mondial. Ungaria, condusa de un regent - amiralul Horthy - , dar care nu are nici flota, nici iesire la mare, declara razboi Statelor Unite de la care nu revendica nimic; ea are de revendicat de la Romania cu care se afla in aceeasi tabara!
MIHAI RETEGAN

Click pentru a mari imaginea
COMISIA IDEOLOGICA. La 9 iulie 1971, in plina vara, s-a produs inghetul: ideologic
Dar cum poate fi clasificata "declaratia Manescu" (vezi Jurnalul National din 2 noiembrie 2004), altfel decat un paradox? Chiar daca nu de nadejde, dar totusi un aliat al URSS si membru in Pactul de la Varsovia, Romania face in octombrie 1963 o adevarata declaratie de neutralitate, considerata atat de importanta de americani incat nu a fost comunicata aliatilor din NATO. Sau cum poate fi caracterizata atitudinea de respingere a politicilor de integrare, firesti intr-o alianta de complexitatea Pactului de la Varsovia, iar ulterior sa declari ca nu se poate face abstractie de calitatea de membru in Pact? Sau cum poate fi definita politica de deschidere din exterior cu inchistarea si dogmatismul care dominau viata interna (premierul Maurer spunea "stalinisti in interior si independenti in exterior")? Noi despre noi zicem ca "ne descurcam", dar ce zic cei cu care intram in contact?

DIPLOMATIA AFRO-ASIATICA. Dupa interventia sovietica din Cehoslovacia, liderii regimului de la Bucuresti au intreprins pana in primavara lui 1972 peste 20 de vizite oficiale, la diferite niveluri, in tarile Lumii a treia. Scopul lor era de a crea puncte de sprijin care sa reactioneze intr-o situatie similara celei din august 1968. Luand presa acelui timp sau pur si simplu apeland la memorie ne reamintim cu cat tam-tam erau prezentate acele vizite pe continentul negru, America Latina sau in Extremul Orient. Dar cata baza se putea pune pe statele "nealiniate", dar ale caror conduceri erau in majoritate infiltrate de sovietici? Si mai ales cu ce pret? Acesta din urma era un amanunt care nu ajungea la cititorii Scanteii si ai Romaniei libere. Dar era urmarit, analizat in cancelariile diplomatice. Departamentul Europa de Est si URSS din Foreign Office a intocmit la inceputul lunii iunie 1972 un amplu documentar asupra actiunilor romanesti pe arena internationala. Lucrarea era ceruta de conducerea Foreign Officeului pentru a se acomoda cu problemele romanesti inainte de vizita pe care vicepresedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaras, urma sa o efectueze in Regatul Unit. "In diplomatia romaneasca s-au petrecut in ultimul timp mai multe evenimente deconcertante. In martie si aprilie s1972t, Ceausescu a absentat o luna din Bucuresti, vizitand mai multe tari africane de la nord si sud de Sahara. Acest voiaj diplomatic a adus putin suport real obiectivelor politicii externe romanesti, dar l-a costat pe Ceausescu acordarea mai multor imprumuturi si credite (totalizand 250 milioane dolari), ceea ce ridica indoieli, in conditiile cerute de Comunitatea Economica Europeana, asupra cererii Romaniei de a fi socotita tara in curs de dezvoltare; dar acesti bani, in realitate, Romania nu ii are si nu ii poate oferi".

PING-PONG CU JAPONEZII. Diplomatia romaneasca era extrem de activa, actionand in "patru zari" pentru atingerea obiectivelor. Nu doar politice, ci si economice, pentru ca nu exista independenta reala daca nu exista o economie care sa o creeze, sa o sprijine. Iar foamea de valuta-vest a Romaniei era uriasa si orice sursa era potrivita. Intre cele mai potrivite - Japonia, cu o economie ale carei ritmuri le depaseau pe cele ale puterilor occidentale. Dupa informatiile aflate la dispozitia Foreign Office, in iunie 1972 se discuta asupra datelor desfasurarii unei vizite de stat in Tara Soarelui Rasare. Pana aici nimic deosebit. Doar ca Ceausescu a "condus negocierile pentru aceasta vizita intr-o maniera ciudata. La inceput, el a rearanjat datele vizitei; apoi, in ultimul moment, fara vreun motiv plauzibil, a amanat vizita sine die; iar acum cere derularea ei. Pe buna dreptate, japonezii, de la care romanii asteapta sustinere financiara pe scara larga, sunt extrem de iritati". In final, vizita se va desfasura trei ani mai tarziu si este greu de spus daca a avut succesul financiar si comercial asteptat.

ROMANIA SI COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA. Noi, romanii, cunoscand doar ceea ce ni se permitea sa cunoastem, credeam ca politica externa a regimului reprezenta un parcurs marcat numai de succese. Lucrurile erau insa departe de aceasta viziune edulcorata. Memorandul Burns, redactat la inceputul lui iunie 1972, subliniaza demersurile pe care statul roman (chiar daca asimilat aici, in acest document, lui Ceausescu) le-a efectuat pentru obtinerea de credite din partea CEE. "Ceausescu face eforturi sustinute pentru a fi admis beneficiar al Programului generalizat de state favorizate, dar pana acum cu prea putin succes". Sigur, nu toate puteau merge din plin, dar nu "dai cu tifla" pana nu ai primit toate asigurarile. "Se poate spune ca si aici, el sCeausescut a facut un calcul gresit, sfidand Uniunea Sovietica inainte de a primi vreo indicatie clara ca cererea lui o sa fie primita favorabil de catre CEE. La acest nivel exista din partea Frantei o puternica opozitie fata de cererile romanesti, dar la intalnirea Consiliului de Ministri al CEE din 5-6 iunie s-a sugerat ca pot fi cateva aranjamente intre cele doua parti care sa-i satisfaca pe romani. Oricum, romanii sunt preveniti ca restrictiile CEE privesc un numar de produse (textile, otel, produse agricole) care sunt de interes major pentru ei. In consecinta, preseaza acum pentru desfasurarea de negocieri comerciale cu CEE pentru a rezolva aceste probleme". Ceea ce suna destul de cunoscut pentru noi, cei de astazi.

DIFICULTATILE ECONOMICE. Cu asemenea abordari nu este de mirare ca, in scurt timp, au inceput sa apara dificultati de natura economica. "Sunt unele semne ca eforturile romanilor de a se dezangaja din Pactul de la Varsovia, prin reducerea dependentei lor de CAER si dezvoltarea relatiilor economice cu Europa de Vest, degenereaza in serioase dificultati economice. Romanii sunt ingrijorati de marimea deficitului lor bugetar in comertul exterior cu Vestul si de dificultatile rambursarii datoriei externe. Problemele Romaniei in comertul exterior sunt dublate de greutati economice interne si de o aparenta lipsa de succes in aplicarea reformelor economice, care a inceput la sfarsitul anilor saizeci si vizeaza o mai mare descentralizare. Aceasta este insa contracarata de o puternica birocratie; apoi, romanii nu reusesc sa atraga investitii straine; in sfarsit, ambitiosul lor plan actual cincinal cu cele doua obiective, cresterea exporturilor si reducerea importurilor, va lovi greu consumatorul". Intr-adevar, acestea au fost primele semne ale crizei economice care a lovit Romania spre sfarsitul deceniului opt.

Click pentru a mari imaginea
CONCLAV. Sub privirile celor doi lideri, Henry Kissinger (stanga) preda o lectie de diplomatie

SI CULTUL PERSONALITATII. Nu a fost o creatie tarzie a epocii Ceausescu, s-a lucrat la el de la inceput. Si a fost urmarit cu atentie de cancelariile occidentale. "Experienta trecutului pare sa ne indice, scria dl R.A. Burns, ca autoritatile romane au o apreciere realista asupra limitelor in cadrul carora ele actioneaza, dar nu este usor sa identifici limita de la care Ceausescu poate fi afectat de cultul personalitatii si de izolarea la care este supus". In timp ce din birourile Foreign Office era vizibil procesul de (auto)izolare a lui Ceausescu, presa romaneasca se straduia sa-si convinga cititorii ca "patria este cabinetul de lucru al secretarului general" si persoana sa este conectata la toate problemele.

Atenta urmarire a evolutiilor politice interne si a actiunilor romanesti pe arena internationala l-a determinat pe acelasi Burns, la sfarsitul lunii noiembrie 1972, sa declare: "Cuvantul "independent", cand este folosit pentru a defini politica romaneasca, se refera numai la politica externa si chiar si atunci numai partial. Nu trebuie sa uitam niciodata represiunea din politica interna romaneasca si nici faptul ca Romania are nevoie de URSS. Nu doar pentru ca geografic sunt dependenti de ei, dar le sunt necesare pietele de desfacere putin competitive din Europa de Est si Uniunea Sovietica pentru a vinde produsele lor adesea de calitate inferioara... Intern, romanii sunt la fel de opresati ca intotdeauna. Inghetul cultural impus de Ceausescu in 1971 este acum urmat de un program de austeritate. Nu este nimic neobisnuit in aceasta, Ceausescu fiind un puritan prin natura lui". Aici diplomatul britanic se insala, amintirile unora din jurul cuplului prezidential si unele documente sau filme date publicitatii in ultimii ani marcand petrecerile pantagruelice la care participau si vanatorile care le precedau.

DIN NOU DESPRE MANEVRE MILITARE. De la inceputul anilor saizeci, conducerea politica de la Bucuresti refuzase sa mai accepte desfasurarea de aplicatii militare ale contingentelor Fortelor Armate Unite pe teritoriul Romaniei, dar nici nu mai aprobase deplasarea de trupe romanesti pe teritoriile statelor aliate. Motive existau suficient, iar ceea ce se intamplase in Cehoslovacia, in august 1968, dupa incheierea aplicatiei cu trupe din cinci state, era un motiv in plus pentru ca regimul Ceausescu sa se mentina pe aceeasi pozitie. Mediile occidentale monitorizau insa cu atentie aceasta problema, dorind sa stie daca si in ce mod punctul de vedere romanesc se modificase. Numeroase cereri de acest fel veneau de la Londra catre Ambasada de la Bucuresti. Un raspuns bine documentat este trimis la sfarsitul lui noiembrie 1972.
Click pentru a mari imaginea
GARDA DE ONOARE. Nicolae Ceausescu si Iosip Broz Tito, pe peronul garii Timisoara
"Inainte de orice, cred in continuare ca este corect sa se spuna ca Romania nu participa cu trupe (sublinierea apartine expeditorului telegramei) la aplicatiile militare ale Pactului incepand cu august 1968 (sau chiar mai devreme), cu posibila exceptie a manevrelor din mai 1969, din Uniunea Sovietica, cand in presa sovietica s-a declarat ca "Manevre comune ale fortelor terestre bulgare, ungare, romane si sovietice s-au desfasurat pe teritoriul sovietic intre 14 si 19 mai, in concordanta cu planurile de aplicatii ale Pactului de la Varsovia"". La insistentele Foreign Office, Patrick Yarnold de la Bucuresti reitereaza: "Daca trupe romane, separat de elemente de stat major si observatori, au participat cu adevarat la asemenea activitati, este de mirare ca nu au fost nici un fel de comentarii in acel timp" si ca numeroase persoane oficiale "au afirmat din nou ca Romania nici nu va trimite trupe in celelalte tari ale Pactului de la Varsovia, dar nici nu va accepta trupele altora pe teritoriul sau". Dar nici Externele si nici functionarul lor de la Bucuresti nu uitau ca Romania era un stat membru al Pactului si ca se puteau crea situatii care sa faca necesara prezenta in Romania a unor trupe aliate. Sigur, doar in conditiile in care Marea Adunare Nationala aproba acest lucru. Iar Londra considera ca "nici nu ar trebui sa ne impanicam daca intr-un viitor trupe romane vor participa la manevre sau daca Pactul va desfasura manevre in Romania". Dar pe termen scurt pare improbabila organizarea in Romania a unor aplicatii militare cu participarea trupelor straine. Dar ce va fi dupa "maine", englezii nu puteau sti. "Sunt de acord ca o viitoarea participare cu trupe in afara Romaniei nu poate fi total exclusa. Dar cred ca organizarea de manevre comune pe teritoriul romanesc reprezinta, cel putin, o importanta modificare a politicii romanesti, desi trebuie sa luam in considerare cu mare atentie circumstantele inainte de a decide cat de mult aceasta intoarcere se face catre o linie prosovietica sau din alte cauze". Si in incheiere cu tipic umor britanic: "Nu este un motiv de "panica", dar cu siguranta unul de a ne freca intens capatana". Daca astazi stim ca nu s-au desfasurat in Romania manevre militare cu participarea unor contingente ale Fortelor Armate Unite (dar a activat grupa de legatura a Statului Major al FAU pe langa Marele Stat Major roman), nimeni nu stia atunci cursul pe care va avea sa-l ia situatia politica din Romania. Nici chiar structurile de analiza ale Occidentului, care depistasera insa discrepante, unele majore, intre vorbe si fapte, intre abordarile externe si inchistarea interna, neostalinista.

POLITICA MILITARA EXTERNA. Vizita unui oficial intr-o tara straina se pregateste din timp si priveste nu doar contactele cu cealalta parte, ci si punerea la dispozitia inaltului personaj a tuturor datelor necesare pentru a intelege evolutia statului pe care-l viziteaza. Pentru vara lui 1973 era proiectata deplasarea in Romania a Secretarului de Stat al Foreign Office, John Amery. Cu acest prilej, demnitarului i se pune la dispozitie un memorandum relativ la politica externa desfasurata de "turbulentul" Pactului de la Varsovia. "Romania sustine desfiintarea simultana a blocurilor militare si crearea unei zone denuclearizate in Balcani. Ramanand un membru al Pactului de la Varsovia, Romania si-a dezvoltat relatiile militare cu Iugoslavia (cu care au cazut de acord sa coopereze la producerea unui avion de lupta), cu China si, la un nivel mai scazut, in forma vizitelor delegatiilor lor militare, cu unele state occidentale, inclusiv Marea Britanie. Romanii se opun instalarii bazelor militare si desfasurarii aplicatiilor militare pe pamant strain. Ultima oara cand forte militare romane au participat la manevre peste hotare a fost in august 1967, in Bulgaria. De atunci, ei se opun cu hotarare ideii de a participa la aplicatii comune peste hotare, dar si de a permite intrarea trupelor straine in Romania. Totusi, ei au participat la aplicatii de stat major, atat in Romania, cat si in alte tari ale Pactului de la Varsovia. Romania se bucura de avantajul ca nu exista trupe sovietice stationate pe teritoriul sau din 1958".

RELATIILE CU URSS. Memorandumul pregatit pentru John Amery preciza momentele principale ale deteriorarii relatiilor dintre cele doua state, ce a urmat invaziei din Cehoslovacia. Dar "incepand din 1972, relatiile romano-sovietice s-au imbunatatit considerabil. Ceausescu a participat la o intalnire a primilor secretari ai statelor din Pact, in Crimeea, in iulie 1972, iar ministrul sovietic al Apararii a vizitat Romania in aprilie 1973. Dar Romania nu si-a abandonat principiile ei de independenta. Probabil ca s-au produs concesii tactice de ambele parti si s-a ajuns la o intelegere de a tempera tonul polemicilor pe perioada desfasurarii negocierilor CSCE si ale celor privind limitarea armamentelor. Dificultatile economice si financiare ale Romaniei sunt de asa natura incat are nevoie de sprijinul sovietic, in special pentru planul de cinci ani in derulare. Insuccesul in identificarea unor credite ieftine in Vest a contribuit, de asemenea, la apropierea de URSS. Pe de alta parte, succesul cererii de a fi inclusa in Programul generalizat de state favorizate si de a deveni membra a FMI si BIRD reprezinta, in continuare, dovezi ale liniei sale independente. Cand romanii au fost de acord, in iulie 1971, sa semneze Programul complex al CAER, ei au facut-o cu conditia includerii unor rezerve care sa protejeze suveranitatea fiecarui membru".

Asadar, un ghem de contradictii creat pentru a face cat mai putin posibila repetarea scenariului Cehoslovacia sau inlocuirea conducerii politice.

PUNCTE DE VEDERE
OCTOMBRIE 1968: Ceausescu declara unui corespondent american de presa ca Pactul de la Varsovia nu a exprimat nici o cerere pentru desfasurarea unor aplicatii militare in Romania, dar nu trebuie sa se uite ca Romania este membra a Pactului.

INCEPUTUL LUI NOIEMBRIE 1968: Maurer declara ambasadorului francez ca Romania, inainte de orice discutie asupra desfasurarii pe teritoriul sau a aplicatiilor militare, insista asupra respectarii unor conditii obligatorii.

12 FEBRUARIE 1969: Corneliu Manescu transmite ambasadorului italian ca, in principiu, Romania, membra a Pactului, poate accepta ca aplicatii sa aiba loc pe teritoriul sau. Dar trebuie ca toate detaliile sa fie discutate si aprobate inainte de Marea Adunare Nationala.

IANUARIE 1972: Ambasadorul italian de la Bucuresti este informat de Vasile Gliga ca recent, maresalului Iakubovski, comandantul-sef al FAU, i se transmisese de catre Ceausescu ca pe teritoriul romanesc aplicatiile se organizeaza numai cu aprobarea Marii Adunari Nationale.
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   politica,   stat,   româniei,   bucuresti,   romănii,   ceausescu,   economice,   teritoriul,   romăneşti,   militare,   foreign office,   pactului,   varsovia,   pactului varsovia,   trupe,   aplicatii,   manevre

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...
Serviciul de email marketing furnizat de