Arta de a cânta

Un talent înnăscut, un fenomen pentru unii, o voce extraordinară pentru alţii. Un artist pe cale de a deveni celebru... Pentru operă îi trebuie, însă, studii. O şansă şi un pericol în acelaşi timp: o să devină un fenomen de publicitate.

Un talent înnăscut, un fenomen pentru unii, o voce extraordinară pentru alţii. Un artist pe cale de a deveni celebru... Pentru operă îi trebuie, însă, studii. O şansă şi un pericol în acelaşi timp: o să devină un fenomen de publicitate.

Printre personalităţile muzicale româneşti de notorietate internaţională, tenorul Corneliu Murgu se distinge în mod deosebit. Traiectoria carierei sale soliste a fost şi este una dintre cele mai spectaculoase: rapidă, impetuoasă, cu o răspândire geografică care a cuprins cinci continente. Mai mult decât atât, a strălucit pe cele mai importante scene ale lumii. Corneliu Murgu, în prezent directorul Operei din Timişoara speră ca tânărul Costel Busuioc să-şi menţină ceea ce are în momentul de faţă şi să reuşească în planurile pe care şi le-a construit. “Urmează să vedem în ce măsură va studia, va cunoaşte notele etc. Clar că este un fenomen născut într-o anumită situaţie şi, din punct de vedere vocal, este în regulă. Problemele sunt de altă natură, şi se referă la partea muzicală, fiindcă nu ştiu cât de departe va putea ajunge. Pentru o carieră strălucită, ceea ce înseamnă discuri, promovare în televiziune, fenomen de publicitate, are toate şansele să treacă «testul». Opera este cu totul altceva. A cânta o arie într-o emisiune de televiziune, pe playback, este una. A cânta în anumite situaţii, cu colegi de scenă, cu joc de scenă, cu orchestră, este o artă. Eu îi doresc din suflet să câştige finala concursului, căci băiatul merită. Viaţa de artist ştiţi cum este, astăzi vesel, mâine trist”.

CARIERA. Studiile în domeniu au reprezentat o problemă. “Din cauza aceasta, continuă Corneliu Murgu, nu am putut să-l ajut la început. Acum patru ani, dacă îmi aduc bine aminte, a venit în audiţie la mine, dar cunoştea ariile cum le cântă şi acum la televizor. De acolo până a-l putea angaja, era un pas destul de lung. Nu-mi puteam permite să-l ţin nici în cor. Însă, dincolo, în străinătate, cred că ar putea face o carieră frumoasă dacă o casă de discuri ar dori să-l promoveze şi să lucreze cu el. O să devină un fenomen de publicitate. Dacă o să studieze va fi greu. Pentru că este extrem de dificil să începi să studiezi la 36 de ani muzică de operă. Şi nu este vorba doar de studiul a câtorva melodii. Un spectacol de operă implică mult mai multe lucruri. Am înţeles că Ministrul Culturii i-a oferit o bursă de studiu şi sunt foarte de acord cu acest lucru. Nu ştiu cât o să vrea el sau nu. Deocamdată îi urez succes pentru că, într-adevăr, în momentul de faţă reprezintă România!”. 

ABECEDARUL MUZICII. Nicolae Herlea. Artistul care a încântat marile scene ale lumii alături de nume consacrate precum Montserrat Caballè, Placido Domingo, Joan Sutherland, Nicolai Ghiaurov, Nicolai Ghiuselev, Giulietta Simionatto şi mulţi alţii. Rolurile au fost la fel de celebre ca pentru un glas ce pare acordat de zei: a fost Figaro în “Bărbierul din Sevilla” de Rossini, lordul Ashton în “Lucia di Lammermoor” de Donizetti, Rigoletto în “Rigoletto” de Verdi, Escamillo în “Carmen” de Bizet, Onegin în “Eugen Onegin” de Ceaikovschi etc. Celebrul bariton consideră că pentru a ajunge un artist de valoare este nevoie, pe lângă talentul cu care ne înzestrează Dumnezu, de foarte multe studii: “operele, concertele, arta muzicii sunt foarte grele, o reuşită nu se bazează numai pe talent. Pentru un anumit segment de public Costel Busuioc, posibilul câştigător al concursului «Hijos de Babel», poate să placă. Eu îi doresc mult succes, ca oricărui iubitor de muzică frumoasă. L-am auzit şi interpretând aria «La Donna e mobile», din opera «Rigoletto» de Verdi, care s-a dovedit a fi greu de interpretat. Am înţeles că ministrul a promis că-i va oferi o bursă de studii, dar dacă el va da peste nişte impresari nedrepţi, nu ştiu care va fi situaţia. Sunt de părere că ar trebui să o ia de la început, să înveţe notele, iar acestea din urmă nu se învaţă decât în trei sau patru ani de zile. Acum depinde foarte mult de el, de cine îl sfătuieşte şi de cine îl ţine în frâu. Trebuie să înceapă abecedarul muzicii, pentru că altfel nu poate continua să înveţe mereu câte o arie după ureche. S-a văzut în decursul sutelor de ani că nu toţi care au avut voce au putut să facă şi carieră. Cariera se construieşte prin studiu”, este de părere baritonul Nicolae Herlea.   

ÎNCEPUTURI. “Trebuie să o iei de tânăr cu biblioteca, trebuie să cunoşti personajele, trebuie să intri în psihologia rolurilor. Este foarte greu. La cei optzeci de ani ai mei, am văzut şi am auzit în viaţă mari interpreţi. De la Caruso, pe care l-am ascultat pe discuri pe turaţie de ’78, până la Ruffo şi Stracciari, care au studiat enorm de mult, de-a lungul carierei lor. Eu am pornit cu David Ohanesian şi cu Penescu. Încă de la vârsta de 17 ani am făcut vocalize trei ani de zile în continuu, pentru a-mi forma «instrumentul» fără de care nu poţi să redai acutele respective. Lui Costel Busuioc Dumnezeu i-a dat o voce foarte bună pentru a putea cânta, dar fără studii este mult mai dificil. Învaţă după ureche şi acest lucru nu-l poate face un tenor. În operă ai sextete, terţete, iar fiecare cântă altceva. De asemenea, la un concurs este foarte important cine participă. Competiţiile adevărate le-am făcut noi, aici. Aveam peste patru sute de concurenţi, veniţi din toate colţurile lumii şi cinci concursuri internaţionale. Putea să ajungă, dacă avea cine să-l sfătuiască, la Brăila, sub tutela doamnei Mariana Nicolesco.”

“Indiferent de vocea pe care o are, nu poate fi comparat cu marele Pavarotti. Este poate prea mult să primească numele marelui tenor mondial Luciano Pavarotti, care a cântat până la şapte­zeci şi ceva de ani şi care a fost cel mai valoros tenor al secolului XX”, conchide baritonul Nicolae Herlea. 

VOCE ADMIRABILĂ. Ministrul Culturii şi Cultelor şi totodată compozitorul român Adrian Iorgulescu consideră că “tenorul” Costel Busuioc “este o voce admirabilă, deosebită, cu potenţial de creştere extraordinar, pentru care ar trebui să-i mulţumească în primul rând lui Dumnezeu. Totuşi, trebuie să admitem că este un diletant. Dincolo de datele sale native trebuie să se preocupe să-şi realizeze o educaţie muzicală corespunzatoare. Personal, i-am făcut o pro­punere – o bursă specială de canto şi teoria muzicii la «Universitatea Naţională de Muzică» din Bucureşti, propunere pe care o reiterez pe această cale. Ar putea astfel, să-şi aprofundeze studiile, să-şi operaţionalizeze din punctul de vedere al cunoştinţelor muzicale capacităţile. Sper să ţină cont de această sugestie, dacă se va întoarce în ţară.” Va putea ajunge rom‚nul Costel Busuioc un tenor de talia marelui Luciano Pavarotti? “Nici Pavarotti nu a avut studii la început, spune domnul ministru Adrian Iorgulescu, dar ulterior a muncit mult şi şi-a completat bagajul de informaţii muzicale şi tehnica vocală. Este foarte greu pentru Costel Busuioc să ajungă la acest nivel, în ciuda talentului şi a datelor native, dar nu imposibil. Personal, îi doresc numai succese”, a spus în încheiere domnul ministru Adrian Iorgulescu.