x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Averea şi căsătoria lui Andruţă şi a Lixandrei Ceauşescu

0
Autor: Lavinia Betea 01 Mai 2011 - 17:49
Averea şi căsătoria lui Andruţă şi a Lixandrei Ceauşescu Arhivele Naţionale Olt/ Miri şi socri din Oltenia. Andruţa şi Lixandra Ceauşescu nu şi-au făcut fotografii în tinereţe
Vezi galeria foto


Nimeni nu-şi poate alege timpul şi lo­cul naşterii sale, a fost dintotdeauna consolarea mai înţelepţilor dintre semeni. Contextul socio-istoric, zes­trea genetică şi educaţia ja­loa­nea­ză startul vieţii, iar matricea persona­li­tăţii umane configurează în cei dintâi şapte ani, postulează psihologia mo­dernă. "Şapte ani de-acasă" sunt sâm­b­urele omului, ziceau şi bătrânii ju­decând purtarea tinerilor.

Doar 11 au fost toţi anii de acasă ai lui Nicolae Ceauşescu. Cu şcoala pri­mară a sfârşit şi copilăria băiatului sub ocrotire părintească. Ca pe-un veş­mânt strâmt şi uzat, între hotarele lo­cului natal a abandonat definitiv tra­diţiile, muncile şi  credinţele  vieţii ru­rale. În timpul acela de început al se­colului al XX-lea s-a schimbat însă lu­mea din temelii: s-au prăbuşit mari­le împărăţii şi într-un singur război au pierit nouă milioane de oameni; între ţă­rile bătrânului continent s-au mutat gra­niţele şi în numele libertăţii au iz­buc­nit răzmeriţe între neamuri, săraci şi bogaţi, bărbaţi şi neveste; din benzi­le rulante ale industriei moderne s-a plămădit cultul atotputernicului zeu al profitului, iar microbii revoluţiei bolşevice au spuzit planeta. Acestea şi încă alte deosebite semne anunţau în­tronarea "erei mulţimilor" în Eu­ro­pa. Astfel ne apropiem, oarecum, de firesc în parcursul măririi lui Nicolae Ceauşescu, născut ca un oarecare dintr-un sat oltenesc şi executat ca "odios dictator".

Din copilăria autocratului comunist, în toposul satului de baştină s-a păs­­trat casa părintească. O bojdeucă, ar zice vizitatorul fără cultură istorică, pri­­vind-o de dinafară şi pe dinăuntru. Urci pe-o scăriţă de lemn în brâul cer­­dacului şi pătrunzi, din doi paşi,  în tin­­da îngustă dintre cele două în­că­peri. În total, mai puţin de 50 de metri pă­traţi spaţiu locuibil. Ridicată în chiar anul de început al secolului XX-lea, "casa lui Ceauşescu" e cea mai bătrână, acum, locuinţă din Scorniceşti. Contrar tuturor legendelor puse în circulaţie în anii regimului comunist şi după aceea, soţii Andruţă şi Ale­­xandra (Lixandra) Ceauşescu au fost printre cele mai înstărite familii din sat. "Părinţii sunt agricultori şi se ocupă cu plugăria. Au cam 10 ha  pă­­­­­­mânt, pot fi socotiţi mijlocii", de­cla­­­­ra­se partidului fiul lor Nicolae în 1945.

Proprietatea părinţilor a scăzut în­să în declaraţiile date mai târziu de fra­ţii săi cu diverse prilejuri de promo­va­re politică pe calea deschisă şi sub ocrotirea lui Nicolae. Patru hectare de pământ, plus casă şi inventar agricol, scria Ilie Ceauşescu la  răscrucea dru­mului dintre plugar şi "drumul nou" de propagandist în Scorniceşti. "Părinţii au fost ţărani cu gospodărie mică", precizează fişa de cadre în­toc­mi­tă de Comitetul Central al PCR, în 1970, lui Marin Ceauşescu, atunci di­rector în Ministerul Comerţului Ex­terior. Şi mai contradictorii sunt da­tele ce stabilesc "originea socială" în declaraţiile lui Ion Ceauşescu. "Ţă­rani mijlocaşi, din 1950 colectivişti", sunt încadraţi mama şi tatăl ministrului adjunct al Agriculturii în fişa de ca­dre din 1960, deşi referatul ce-o în­so­ţeşte menţionează  6 hectare de pă­mânt, iar în autobiografie îi îm­bo­gă­ţise cu două hectare.

În spiritul adevărului, ne putem în­crede în tânărul Nicolae Ceau­şes­cu. De altfel, nepoţii lui Andruţă şi Li­xandra Ceauşescu  au redobândit, după desfiinţarea colectivului, cu titlu de proprietate de la Primăria din Scor­niceşti  zece hectare de teren ara­­bil, plus o livadă cu pruni şi-un colţ de pădure pe coasta dealului din spa­tele casei. Când ce cucerise însă toată pu­te­rea, Partidul Comunist a de­clanşat în mediul rural lupta de cla­să, taberele fiind configurate după ori­ginea so­ci­al­ă, mărimea proprietăţii şi mij­loa­cele de exploatare deţinute. Lista ex­plo­a­tatorilor începea de la chiaburi în sus, iar limitele dintre aceştia şi ex­plo­a­taţi, în România ideo­lo­gii parti­du­lui le-au fixat la proprie­tă­ţile de zece hectare. A fi exploatator în­semna însă şi-un gater de tăiat lemne, o ba­toză, un tractor ori un ca­zan de fă­cut ţuică. Ori să fi angajat mâ­nă de lu­cru acasă, fie permanent, fie sezonier. Se înţelege că, în asemenea circums­tanţe, cât ce-a început co­lectivizarea, fiii lui Andruţă Ceau­şescu şi alţii ca ei de­veniseră interesaţi de implozia averii părinteşti.  

Fără istorii scrise, memoria de fa­mi­lie se stinge în două-trei generaţii. Emil Bărbulescu, nepotul crescut în casa bunicilor, nu-şi aminteşte să-i fi auzit pe aceştia povestind cum do­bân­diseră proprietatea. Alţii i-au spus că părinţii lui Andruţă au fost oameni bo­gaţi. Veniseră pe Valea Plapcii din Po­lo­vraci – Vâlcea, unde ţinuseră o moară. O fotografie a părinţilor lui An­druţă Ceauşescu – Maria şi Andrei (după tată şi-au botezat fiul Andruţă) – înfăţişează un cuplu de ţărani în straie şi încăţări "de fală". Nici An­dru­ţă nu se-nsurase cu o oarecare. De­s­pre bunicul bunicii i se spunea că a fost căpitan în oastea lui Tudor Vla­di­­mi­­rescu. Bunicul acela înfiinţase un sat – Băjenari îi zicea – din cei ce se lăsaseră de oaste.

Legendă sau adevăr?! Se-ames­te­că una cu alta.
Genealogii ilustre şi-au croit aproa­pe toţi cei de rând după ce-au suit scara puterii, faimei sau bogăţiei. În anii gloriei lui Ceauşescu, biograful său Michel Hamelet îşi vestea cititorii că liderul comunist e urmaşul unuia dintre cei patru căpitani scorniceşteni din oastea lui Mihai Vi­tea­zul, primul întregitor al neamului ro­mâ­nesc. Şi tot atunci s-au iscat po­le­mi­ci­le arheologice asupra centrului pu­terii lui Burebista, câştig de cauză pă­rând a avea susţinătorii Argeda­vei localizată la Popeşti-Novaci – mai aproape de ţinutul natal al comunistului naţionalist Ceauşescu decât susţinătorii Sarmizegetusei din munţii îndepărtaţi ai Haţegului. 

Pentru consăteni, Andruţă şi Li­xan­dra Ceauşescu au fost, fără dubii, o familie înstărită. Unii susţin însă că pământul venise ca dotă a Lixandrei, născută Militaru, în Şuica, unul dintre satele vechi din componenţa co­munei Scorniceşti.
Fuseseră doar două fete la nişte părinţi mai avuţi şi mai strângători. Iar în zestrea miresei măritată cu Andruţă din satul ve­cin Tătărăi intraseră nouă hectare de pă­mânt arabil. După această versiu­ne explicativă, Andruţă n-ar fi fost o par­tidă bună printre flăcăi. Chipeş, înalt, frumos şi "de viaţă" – numai  bun de sucit minţile fetelor cu părinţi cu­prinşi. Şi s-au iubit.

Şi reperele statistice ale perioa­dei dintre cele două războaie mondiale conferă plugarului Andruţă Ceau­şes­cu, din satul Tătărăi, comuna Scorniceşti, plasa Potcoava, judeţul Olt, un loc printre ţăranii cu stare. La re­cen­sământul din 1930, singura ope­raţiune de acest gen din epoca Ro­mâ­niei Mari, după indicatorul distri­buirii proprietăţii agrare, 74,95% din gospodăriile rurale deţineau până la 5 ha pământ, 17,10% aveau între  5 şi 10 ha şi abia 5,50% beneficiau de te­ren cuprins între 10 şi 20 ha. În cam­pania din 1938, echipele mono­gra­fice conduse de Dimitrie Gusti, in­ves­ti­gând 60 de sate de pe întregul cu­prins al României (adică fiecare a 300-a comunitate rurală) şi 105.000 in­­tervievaţi (adică fiecare al 160-lea sătean), au stabilit, după indicele sem­ni­ficativ al întinderii de pământ, că 40% din gospodării sunt sărace (cu pă­mânt sub 2 ha şi la graniţa su­pra­vieţuirii), 43% aparţin ţăranilor "mij­locaşi" care posedă între 2 şi 7 ha şi abia 17% sunt gospodării de "chia­buri" care stăpânesc proprietăţi de pes­te 7 ha.

Şi după statisticile recensământului din 1930, aşadar, şi după cla­si­fi­că­ri­le sociologice ale echipelor Fun­da­ţi­ei Regale "Principele Carol" din 1938, Andruţă şi Lixandra Ceauşescu n-au fost, aşa cum s-a scris în ultimii ani, printre marginalii, pegra sau gloata României Mari.

Anul 1918 în date importante
10 noiembrie – cu o zi înainte ca primul război mondial să se încheie în Vest, România a reintrat în război de partea Antantei,
11 noiembrie – conducătorii germani semnează armistiţiul de la Rethondes, care marchează victoria Antantei
14 noiembrie – generalul Pilsud­ski devine preşedintele Poloniei refăcute
18 noiembrie – amiralul Kolceak se proclamă "conducătorul suprem" al Rusiei în războiul civil cu "armatele roşii" conduse de Troţki
1 decembrie – proclamarea Ro­mâ­niei Mari la Alba Iulia prin uni­rea cu Vechiul Regat a Transilva­ni­ei, Basarabiei şi Bucovinei de Nord

● Citiţi în ziarul de mâine: data naşterii lui Nicolae Ceauşescu şi alegerea numelui său de botez între legendă şi adevăr.

Citeşte mai multe despre:   special,   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României de pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea...

Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros

Minunea de la Justiție: strategia anticorupție, legată de Vîntu și Soros
Criza sanitară, produsă de pandemia de coronavirus, peste care se va rostgoli o criză economică fără precedent la nivel mondial, cu efecte importante previzibile și în România, pare să nu afecteze deloc...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea depusă,...

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
Galerie Foto Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este...

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului
Galerie Foto Zilele trecute, mai multe publicații au dezvăluit un document emis, la sfârșitul lunii martie, de către secretarul general adjunct din Ministerul Sănătății, Codrin Doru Lungu, care a emis o circulară către...

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...
Serviciul de email marketing furnizat de