x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Badalan a ordonat macel

Badalan a ordonat macel

09 Ian 2005   •   00:00

SPECIAL
"Actualul sef al Statului Major General a fost "vioara intai" si poate fi pus alaturi de politrucii de atunci. Daca faceam ce ne-a spus el, si in orasul nostru s-ar fi declansat un adevarat macel. Daca noi, cei pusi sa aparam Consiliul, nu am fi avut informatiile noastre si am fi executat ordinele lor, Aradul ar fi fost scaldat in sange"
Vasile Heredea, colonel in rezerva

Generalul Eugen Badalan este acuzat chiar si de fostii subordonati ca a ordonat reprimarea miscarilor de protest din Arad, in decembrie 1989. Aceste marturii cutremuratoare, adunate in urma investigatiilor noastre, ne determina sa-i cerem, inca o data, demisia.

"Era macel daca faceam ce a ordonat Badalan!"

MARTURII - In atentia presedintelui Traian Basescu: actualul sef al Armatei a cerut subordonatilor reprimarea demonstrantilor din Arad
La sfarsitul lunii octombrie, i-am solicitat generalului Eugen Badalan ca, inainte de a-si asuma conducerea Armatei Romane, sa aiba taria morala de a-si asuma un episod al propriului sau trecut: implicarea in reprimarea manifestatiilor de protest desfasurate la Arad, in ultimele zile ale regimului Ceausescu.
VASILE SURCEL

"II OPRITI!" Actualul sef al Armatei a ordonat ca manifestantii din Arad sa fie impiedicati sa inainteze prin orice fel de mijloace de militari
Nu ne-am asteptat nici o clipa ca domnia sa va face un gest normal pe alte meleaguri: demisia de onoare. Stim bine ca asa ceva nu s-a inventat inca in Romania post-decembrista. Cei care asteapta insa ceva de la el sunt cel putin revolutionarii din Arad. Iar daca Armata Romana nu poate fi in NATO decat sub comanda acestui nou sef al Statului Major General, aradenii asteapta macar niste scuze si explicatii publice. Si asta pentru ca ei nu au cum sa uite ca, in urma cu 15 ani, fostul maior Eugen Badalan era dispus sa-i treaca prin ascutisurile baionetelor. In ceea ce ne priveste, am continuat investigatiile noastre jurnalistice si am adunat noi marturii privitoare la activitatea maiorului Badalan in acele zile. Aceste marturii sunt cutremuratoare si cerem inca o data demisia celui care astazi conduce Armata Romana. Pentru corecta si completa informare a cititorilor nostri, in zilele urmatoare vom prezenta si opinia generalului Eugen Badalan detaliata intr-un interviu acordat Jurnalului National.

"S-AU VERIFICAT!" In lipsa unui asemenea gest de onoare barbateasca, singurul care s-a grabit sa-i sara in ajutor generalului Eugen Badalan a fost chiar fostul sef al statului. "Atunci cand a fost numit, s-au verificat toate datele in ceea ce il priveste", a afirmat public presedintele Ion Iliescu, pe 27 octombrie. In acea declaratie, presedintele Romaniei se referea, fara sa indice alte amanunte procedurale, la numirea generalului Eugen Badalan in functia de sef al Statului Major General. Nu stim in ce au constat, concret, acele verificari. Dar putem fi aproape siguri ca ele nu au inclus si cercetari "pe teren", printre oamenii care, inaintea dupa-amiezii de 22 decembrie 1989, au fost de fata cand maiorul Eugen Badalan era gata "sa faca totul" pentru a apara oranduirea comunista. Daca "verificarea" despre care vorbea presedintele ar fi fost mai mult decat o simpla formalitate, indeplinita din tihna birourilor "de la centru", "datele in ceea ce il priveste" ar fi trebuit sa cuprinda si opiniile oamenilor, civili sau militari, care, intr-un fel sau altul, au fost implicati, in mod direct, in evenimentele petrecute in acea perioada tulbure. Poate ca parerile civililor ar fi putut fi suspectate de un anumit subiectivism. Din pacate pentru actualul sef al Statului Major General, si opiniile unora dintre militarii din Arad, care s-au aflat, atunci, sub comanda sa directa sunt la fel de acuzatoare. In aceste conditii, solicitam noului sef al statului, Traian Basescu, reanalizarea numirii generalului Eugen Badalan in functia de sef al Armatei Romaniei.

SALVE DE AVERTISMENT. Inainte de fuga cuplului Ceausescu, militarii dislocati in Arad au folosit o singura data armamentul din dotare. Este vorba despre trei salve de avertisment, executate pe 21 decembrie 1989, de militarii Batalionului 1 din cadrul UM 01380 - Cetate, batalion aflat sub comanda capitanului Vasile Heredea. Trase in plan vertical, cele trei salve i-au convins pe demonstrantii adunati in centrul orasului ca nu se pot juca cu armata. In acelasi timp, dupa depasirea momentelor de panica, s-a deschis calea unui dialog intre militari si conducatorii demonstrantilor, prin care s-a convenit ca acestora nu li se va intampla nimic daca nu-i vor ataca in vreun fel pe militari si nu vor pune in pericol integritatea tehnicii de lupta dislocate in oras. Daca astfel de intelegeri tacite (incheiate intre cele doua "tabere" peste capetele reprezentantilor ierarhiei militare si de cele mai multe ori in contradictie cu ordinele emise e catre acestia) ar fi putut avea loc si in alte localitati din tara, este aproape sigur ca numarul mortilor si ranitilor inregistrati in primele zile ale Revolutiei ar fi fost cu mult mai mic. Existenta acestui "dialog" explica de ce inainte de fuga sotilor Ceausescu, la Arad, nu s-a inregistrat nici un mort sau ranit.

SUBORDONATUL. Acum, fostul capitan Vasile Heredea este pensionar, cu gradul de colonel in rezerva. El isi aminteste ca, incepand cu februarie 1990, in Arad au aparut diverse comisii de cercetare a evenimentelor din decembrie ’89. "Ce am stiut si stiu eu si Memetea (n.r. - fostul sef de stat major al UM 01380 Cetate, mort in anul 2002), nu mai stie nimeni. Eu personal am plecat din sistem de scarba. La inceput, in primii ani de dupa Revolutie, a existat o etapa in care oamenii au fost pusi pe functii in raport cu competenta lor. Apoi, factorii politici s-au bagat cu picioarele in armata, iar avansarile s-au facut pe criterii politice. Primii care s-au miscat repede au fost actualii nostrii generali." Participant direct si "in linia intai" la evenimentele din Arad, col. (r) Heredea are o viziune foarte clara si critica asupra acelei perioade dramatice. "Actualul sef al Statului Major General a fost "vioara intai" si poate fi pus alaturi de politrucii de atunci. Daca faceam ce ne-a spus el, si in orasul nostru s-ar fi declansat un adevarat macel. Daca noi, cei pusi sa aparam Consiliul nu am fi avut informatiile noastre si am fi executat ordinele lor, Aradul ar fi fost scaldat in sange. Inca din februaie 1990 le-am spus-o clar celor de la MApN ca nu am nici un fel de consideratie fata de Badalan. In decembrie 1989, acesta era maior, la sfarsitul anului era locotenent colonel (avansare normala, care i se cuvenea). Apoi, pe 24 ianuarie i s-a dat gradul de colonel, iar peste cateva saptamani, la inceputul lui februarie, a fost facut general. Trei grade militare din segmentul superior al ierarhiei, in doar cateva luni? Si asta pentru ce? Pentru meritele deosebite din timpul Revolutiei?"

DISPUNEREA FORTELOR. Vizita lui Ilie Ceausescu la Arad a fost semnalul care a declansat pregatirea militarilor de acolo. "Ilie Ceausescu a venit la UM 01380 pe 20 decembrie, in jurul orelor 10. In acel moment, o parte din efectivele unitatii actionau la Timisoara, unde se afla si maiorul Eugen Badalan. Ilie Ceausescu a convocat oamenii cu functii de comanda din cadrul unitatii, pentru a ne explica ce se intampla la Timisoara. El le-a spus ca exista informatii referitoare la faptul ca se pregateste debarcarea lui Nicolae Ceausescu si destabilizarea intregii tari. In cursul acelei sedinte fulger le-a cerut sa nu se lase provocati, dar si sa faca in asa fel incat sa nu existe cazuri de neexecutare a ordinelor. Heredea relateaza ca, in dimineata de 21 decembrie 1989, subunitatile UM 01380 nu au iesit din cazarma. Pregatirea Batalionului 1, din subordinea lui Heredea, s-a facut la dormitoare, in timp ce personalul tehnic se afla in parcul auto. Era o stare de tensiune mocnita, mai ales ca se aflase ca si in Arad s-au declansat miscari de protest. In aceeasi dimineata, in jurul orei 9, maiorul Badalan a participat la o intrunire desfasurata la sediul judetean al MI, la care au participat atat factorii politici aflati in acel moment la Arad, cat si comandantii tuturor fortelor militare din oras: Armata, Militie, Securitate si Garzi Patriotice. Apoi, el s-a aflat aproape tot timpul in sediul Consiliului Judetean. "Din punct de vedere militar Eugen Badalan era seful direct (prin apartenenta la esalonul superior) al comenzii din UM 01380. Toti ceilalti, inclusiv mr. Dumitru Marcu (comandantul unitatii) si cpt. Ioan Memetea (seful de stat major) erau simpli executanti. Dispozitia de a scoate trupele MApN in oras a fost luata de Badalan, dupa sedinta de la MI. Conform legilor in vigoare, "Jurnalul actiunilor de lupta" al Regimentului 19 Mecanizat, pentru perioada cuprinsa intre 21 decembrie 1989 si 10 februarie 1990, trebuie sa se afle si acum in arhivele Ministerului Apararii Nationale. In acest document sunt consemnate toate ordinele date in acea perioada, precum si identitatile celor care le-au emis. Daca ar fi accesibil, acest document ar putea fi o lectura deosebit de interesanta. In mod normal, Armata nu avea ordin sa iasa cu trupe in oras. Tot el a comandat si la Timisoara. Era un maior tanar, foarte orgolios, dar destul de slab din punct de vedere profesional", isi aminteste Heredea.

ACUZAT. Generalul Eugen Badalan este invinuit pentru ordinele sale din 1989 chiar de fostii subordonati

CERCETASI. In fata situatiei cu totul deosebite care era pe cale se instaureze si in Arad, seful de stat major Memetea, a incercat sa afle ce se intampla in mod real in orasul lor. "Memetea a trimis oameni de-ai nostri imbracati in civil sa se infiltreze printre manifestanti, ca sa poata afla care este starea lor de spirit. Erau ofiteri si subofiteri de cercetare. In scurt timp, ne-am dat seama ca a inceput sa "fiarba" si la noi ceva." Primit si la UM 01380 Cetate, indicativul de alarma de lupta "Radu cel Frumos" obliga la scoaterea munitiei in punctele de adunare a subunitatilor si trecerea in dispozitivul de mobilizare in asteptare de noi ordine. Heredea relateaza derularea evenimentelor din acea perioada: "Maiorul Badalan ne-a convocat in biroul pregatirii de lupta al unitatii in jurul orei 9:45. Ne-a spus ca este stare de necesitate, si ca a intrat in vigoare indicativul "Radu cel Frumos". Mie personal mi-a ordonat: "Tu, Heredea, ai directional partea de la Biserica Rosie si in fata, latura dinspre bulevard, spre banci". Am iesit acolo cu TAB-urile". In scurt timp, UM 01380 a trimis in oras forte militare "complete". Este vorba despre 24 de militari de la Compania de cercetare, 70 de militari de la Batalionul I, condusi de Heredea, si 100 de militari de la Batalionul II, condusi de maiorul Mindricel, precum si de Bateria de artilerie care avea in compunere 85 de militari. Tehnica de lupta disclocata consta din 17 TAB-uri, patru autocamioane DAC, pentru asigurarea logistica, un autoatelier, o autostatia radio si un automobil ARO.

MISIUNEA DE LUPTA. La sfarsitul acelei sedinte, Eugen Badalan le-a trasat ultimele sarcini militarilor prezenti: "Iesiti si aparati obiectivul Consiliul Judetean cu urmatorul dispozitiv (indicat pe o schema care era desenata pe o tabla). Batalionul I, Heredea, iesi si aperi spatiul de la Biserica Rosie la Str. Closca. Ai partea de-a lungul strazii, pana la Str. Horia. Batalionul II, maior Mandricel, te amplasezi de la Str. Horia pana la Teatru". Privitor la misiunea pe care o aveau de executat militarii, Heredea isi aminteste ca maiorul Badalan a fost categoric: "Nu dati voie manifestantilor, sub nici o forma, sa treaca de voi". Fara sa explice concret cum, acesta a conchis: "Ii opriti! Nu uitati ca este stare de necesitate". Pe la 10:20, Heredea, impreuna cu oamenii lui erau deja amplasati in dispozitivul ordonat. Dupa intrarea in dispozitiv, in jurul orei 10:30, comandantii au fost chemati de maiorul Badalan, care le-a precizat pentru ultima data: "Este stare de necesitate. Executati ordinul. Executati foc de avertisment si apoi trageti la picioare in cei care nu se supun. Nu-i lasati in nici un mod sa treaca de voi". Col.( r) Vasile Heredea isi aminteste si acum ca, atunci, a fost foarte afectat de acest ordin: "Nu am crezut ca voi ajunge vreodata sa trag in concetatenii mei. Ma cunosteau foarte multi aradeni si eu ii cunosteam pe multi dintre acestia. La iesirea din sala Memetea m-a intrebat: "Mai, tu ce zici de omul asta? Tu ce te-ai gindit sa faci?". I-am raspuns: "Nu am de gand sa trag. Nu am fost instruit sa trag in cunoscutii mei". La care Memetea mi-a raspuns: "Mai, si eu te sustin sa nu tragi. Am doi copii si nu vreau ca cineva sa ajunga vreodata sa le spuna ca tatal lor a fost un criminal. Din acest moment, eu nu-ti mai dau nici un ordin si o sa fac in asa fel incat sa nu ma mai vezi". Memetea a fost prietenul meu si un om cu totul deosebit. Inainte de a ma intoarce la oamenii mei, Badalan m-a mai atentionat, pentru ultima data: "Capitane, fii atent ca este stare de necesitate. Ai inteles ordinul, sa nu indraznesti sa nu-l executi!"."

DIALOGUL. In jurul orei 11 manifestantii au ajuns in fata dispozitivului de aparare compus din oamenii lui Heredea. Fostul ofiter isi aminteste ca, in general, manifestantii erau linistiti si nu dadeau semn ca ar intentiona sa-i atace pe militari. Totusi, in atmosfera plutea o anumita stare de tensiune care ar fi putut degenera in orice moment. In fata numarului mare al demonstrantilor care se apropiasera foarte mult de militari, Heredea a dispus tragerea unor salve de avertisment, in plan vertical. "In acest mod am vrut sa dam un semnal clar ca nu aveam de gand sa ne lasam intimidati sau dominati de civili, indiferent cat de multi ar fi fost acestia." Fostul capitan Heredea relateaza ca, la foarte scurt timp dupa acest semnal, demonstrantii s-au repliat in jurul liderilor lor care au intrat intr-un adevarat dialog civilizat cu militarii. Decisi sa nu-si impuste concetatenii, acestia s-au retras, cu tot cu TAB-uri, in fata Consiliului Judetean, "obiectivul" real pe care il aveau de protejat. In urma discutiilor purtate cu liderii demonstrantilor s-a stabilit ca linia de tramvai din zona urma sa fie "granita" pe care nu trebuiau sa o depaseasca nici civilii, nici militarii. In urmatoarele cateva zeci de ore, "granita" nu a fost depasita de nici una dintre cele doua "tabere".

AMENINTAREA. "Armistitiul" stabilit intre militari si manifestanti nu avea cum sa fie pe placul sefilor aflati in incinta Consiliului Judetean. Heredea relateaza ca, in jurul orei 11:30, a primit un semnal clar in acest sens. "Locotenentul major Mustata, de la Securitate, a venit la mine in strada si mi-a spus: "M-a trimis la dumneavoastra colonelul Mos (n.r. - este vorba despre colonelul Florin Mos, seful USLA-silor din Arad), care va comunica sa nu cumva sa intrati in sediul Consiliului, ca e de rau. Cei dinauntru va considera tradator. Va aresteaza si va dau la "caini", pentru ca ati tradat. Sigur or sa va aresteze." Heredea isi mai aminteste ca, in acele ore, la MApN, s-a anuntat ca unitatea lui a fost declarata rebela. Militarii sai au ramas totusi in "dispozitiv" pana la ora 21:30 a serii de 21 decembrie 1989. Tot el relateaza ca, in jurul orei 16, Badalan a tipat la seful de stat major Memetea, afirmand ca oamenii lui sunt niste tradatori. Apoi, seful de la Oradea, Eugen Badalan, i s-a adresat direct lui Heredea: "Baga de seama ca esti tras pe video. Esti filmat. Ai tradat si pentru asta o sa te manance Tribunalul Militar". Dupa care l-a injurat birjareste. A doua zi dimineata, pe 22 decembrie, maiorul Badalan s-a aflat tot in Consiliul Judetean, impreuna cu conducerea politica, dar si cu cea locala a Militiei si Securitatii. Apoi, brusc, dupa fuga cuplului Ceausescu, Badalan, la fel ca majoritatea capeteniilor militare care au actionat in restul tarii, a trecut rapid de partea Revolutiei. In cele cateva zile pe care le-a mai petrecut in Arad, el s-a implicat in razboiul contra misteriosilor "teroristi", in cursul caruia s-au inregistrat si toate victimele din acest oras. In schimb, nici pana acum nu s-a reusit identificarea vreunuia dintre "agentii superinstruiti care trag din orice pozitie".

Click pentru a mari imaginea
"VIOARA INTAI"
"Actualul sef al Statului Major General a fost "vioara intai" si poate fi pus alaturi de politrucii de atunci. Daca faceam ce ne-a spus el, si in orasul nostru s-ar fi declansat un adevarat macel. Daca noi, cei pusi sa aparam Consiliul, nu am fi avut informatiile noastre si am fi executat ordinele lor, Aradul ar fi fost scaldat in sange"
Vasile Heredea

.

.

Nu ratati!
In numarul de maine puteti citi alte marturii legate de activitatea fostului maior Eugen Badalan in decembrie ’89.
×