x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special "Balcescu nu mai poate fi adus in tara"

"Balcescu nu mai poate fi adus in tara"

26 Feb 2004   •   00:00
"Balcescu nu mai poate fi adus in tara"

Istoricul Dan Berindei a participat, in 1977, la o "expeditie" de cautare a osemintelor lui Balcescu la Palermo. Studiul sau duce la o singura concluzie: ramasitele pamantesti ale revolutionarului roman nu mai pot fi gasite.

  • Jurnalul National: Care a fost ultimul studiu facut la Palermo?

    Dan Berindei:
    Este chiar expeditia pe care am intreprins-o eu, la sfarsitul lui mai 1977, impreuna cu istoricul Horia Nestorescu Balcesti si cu antropologul Cantemir Riscutia. Am fost insotiti si de o echipa a Televiziunii Romane din care facea parte Aristide Buhoiu. "Expeditia" a fost hotarata de Ministerul Culturii de atunci, in urma unui articol care a aparut in presa din RFG, in care se spunea ca Balcescu ar fi fost mumificat si se gasea in catacombele capucinilor. Ne-am dus acolo sa verificam acest lucru, dar, din pacate, s-a dovedit ca nu era vorba despre mumia lui Balcescu. Riscutia a facut cercetarile antropologice necesare, iar noi istoricii am lucrat pe partea noastra. Am cautat in biblioteca manastirii toate documentele care se puteau gasi, cu sprijinul calugarului Mario Sciortino.

  • De atunci a mai aparut vreo informatie noua?

    Nu a mai existat o expeditie de genul asta. Am stat acolo patru oameni timp de o saptamana. A fost o treaba serioasa si am cautat sa epuizam problema. De atunci nu a mai intreprins nimeni o cercetare atat de ampla si nici nu cred ca o noua expeditie ar duce la un deznodamant mai concludent.

  • De ce a ajuns Balcescu in groapa comuna, daca era totusi un om cu bani, statea la un hotel luxos, iar asupra lui s-a gasit si o suma de bani suficienta pentru a i se cumpara un loc de veci?

    Nu a fost depus de la inceput intr-o groapa comuna. Ulterior s-a intamplat acest lucru. Initial a avut un mormant, dar familia nu s-a gandit la timp sa evite depunerea lui intr-o groapa comuna. Cand domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a gandit sa il trimita pe Nicolae Ionescu la Palermo pentru a-i gasi ramasitele lui Balcescu, situatia era iremediabila. Asta se intampla in 1863, deci doar la 10-11 ani de la moartea lui Balcescu. A fost si o situatie oarecum penibila. Nicolae Ionescu nu s-a putut apropia de groapa comuna din pricina mirosului, pentru ca acolo erau aruncati si mortii saraci.

  • Documentele atesta ca Balcescu a ajuns in aceasta groapa comuna?

    In documente se arata ca s-a platit taxa de ingropare de 12 tari. Aceasta este dovada ca Balcescu a fost ingropat, nu mumificat. Locul in care a fost ingropat initial este foarte greu de identificat pentru ca cimitirul este cu totul innoit si au trecut de atunci 150 de ani. In 1977, cand am fost eu, nu mai erau decat noua morminte dinainte de 1862, restul era totul nou.

  • Nu putea fi adus in tara inainte de trecerea celor 10 ani in decursul carora a fost depus in groapa comuna?

    Era foarte greu in acele vremuri sa fie transportate in tara niste oseminte, dar ar fi putut sa se intereseze cineva inaintea celor 10 ani si sa se fi platit o taxa astfel incat corpul sau sa ramana pe loc. Dar nici familia, nici guvernele de atunci nu au reactionat in timp util.

  • Deci a fost dus in groapa comuna doar pentru ca nu s-a platit taxa pentru locul sau de veci?

    Si atunci cimitirul era destul de inghesuit. Era un fel de loc de trecere, dupa un timp familiile isi luau mortii si ii duceau in alta parte. Se poate vorbi si de nepasarea familiei si a autoritatilor, intrucat daca reactionau repede, in cativa ani, osemintele sale puteau fi recuperate.

  • Ce mai poate face statul roman acum?

    Am propus atunci, in 1977, si sustin si acum ca statul roman ar trebui sa achizitioneze cladirea fostului hotel Trinacria. Atunci era un hotel de lux, dar acum a decazut. Cladirea arata destul de rau, deci se poate achizitiona la un pret foarte mic. S-ar putea face acolo un muzeu, o casa memoriala. Ar putea deveni un punct turistic, mai ales pentru ca aceasta cladire se afla in partea veche a orasului, plina de obiective turistice, si ar putea fi valorificata cu succes. In apropiere se afla si Palatul Lampedusa si alte cladiri celebre. Poate deveni o atractie pentru turisti, daca un manager iscusit se ocupa de aceasta problema.

  • In fostele gropi comune se mai poate gasi ceva?

    Este foarte complicat. Gropile comune se afla acum sub strazile din jurul cimitirului. Si oricum in acea groapa se gasesc sute de ramasite umane, care au fost ingropate acum 150 de ani. In plus, nu stiu daca o asemenea cercetare ar putea fi aprobata de partea italiana, de biserica. Nu e vorba de simpla cercetare arheologica. Dar eu cred ca prezenta lui Balcescu acolo este un fel de trasatura de unire intre noi si Italia. Pe oricine intrebi la Palermo de Balcescu te va trimite undeva: in Piata Marina, unde are un bust, pe strada care ii poarta numele... Balcescu este o prezenta vie la Palermo si cred ca ar trebui sa-l lasam sa se odihneasca acolo.

  • Credeti ca mai exista vreo sansa de recuperare a ramasitelor lui Balcescu?

    Nu mai este nici o sansa sa fie adus in tara. Chiar si testul ADN-ului este o metoda relativa. Implica eforturi care nu stiu daca merita a fi facute si pe care nu stiu daca o vor aproba italienii.



    Incercari de descoperire a osemintelor

    Inaintea "expeditiei" la care a participat Dan Berindei, autoritatile romane au mai facut incercari de a recupera osemintele lui Balcescu. La acestea se adauga tentativele unor entuziasti de a-l gasi pe revolutionarul roman, dar care au deschis piste false din cauza diletantismului si lipsei de documentare.

    1863. La 11 ani de la moartea lui Balcescu, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu este desemnat de guvernul Kretzulescu sa aduca in tara resturile pamantesti ale lui Balcescu. Patronul hotelului Trinacria, Salvatore Ragusa, i-a spus lui Ionescu ca osemintele lui Balcescu se afla intr-o groapa comuna in Cimitirul Capucinilor, lucru confirmat si de calugarii de la manastire. Ionescu se intoarce in tara doar cu testamentul lui Balcescu, un extras dupa certificatul de deces, chitanta de primire a taxelor de inmormantare eliberata de staretul manastirii si cu pasaportul raposatului.

    1921. Tanarul Alecu Isaceanu pleaca la Palermo sa gaseasca mormantul lui Balcescu, dar ignora rezultatele calatoriei lui Ionescu. Pleaca de la premisa ca Balcescu a murit sarac si trage concluzia ca nu putea fi ingropat decat la cimitirul saracilor, Rotoli, tot intr-o groapa comuna. Academia Romana amplaseaza o cruce acolo cu numele lui Balcescu.

    1925. Istoricul Vasile Parvan este insarcinat de guvernul roman sa caute la Palermo ramasitele lui Balcescu, dar el nu se deplaseaza acolo, ci il deleaga pe profesorul italian Giuseppe Lugli sa se ocupe de subiect. Nestiind prea multe despre aceasta problema, Lugli trage tot concluzia ca Balcescu s-ar afla la Rotoli.

    1942. Se gaseste autorizatia de inmormantare a lui Balcescu, care arata ca a fost inhumat in Cimitirul Capucinilor.

    1977. Pentru ca au aparut zvonuri ca unele dintre mumiile din catacombele capucinilor seamana izbitor cu Balcescu, sunt trimisi la Palermo istoricii Dan Berindei si Horia Nestorescu Balcesti si antropologul Cantemir Riscutia, pentru a investiga noile piste. Riscutia studiaza o mumie semnalata ca fiind a lui Balcescu, dar constata ca nu corespunde varsta si nu se potrivesc nici indicii faciali. Cei doi istorici constata si ei ca, din documentele manastirii, reiese ca Balcescu a fost inhumat, si nu asezat spre mumificare in catacombe.
    MONICA IORDACHE

×
Subiecte în articol: special tara bălcescu comună groapa palermo